Page 70 - Drumul_socialismului_1985_01

8 459 • JOI, 24 IANUARIE 1985 Pag. 3

Moment crucial în formarea sfatului
EE33ES£E®853 In municipiul Hunedoa­ o „PATRIE ROMANA,
ra se alia in plină desfă­ JARĂ DE EROI" a lost te­
VIZIUNE şurare Album de
naţional unitar român educaţie ampla acţiune „Tot ma recitalului de in poezie
de
patriotică
patriotică
găzduit,
aces­
înainte", lată cîteva dintre te zile de iarnă, de clubul
al (parţial <•<>- var,an lă
(Urmare din pag. 1) gur domn al celor două lă şi naţionala, pentru care manifestările iniţiate: vacanţei de la Liceul In­
principate. au luptat strămoşii noştri, dustrial „Avram lancu" din
' -i— o idee
străbate isto- aceasta se realizează prin Unirea Principatelor ro­ s-a înfăptuit abia în anii e „SÎNTEM URMAŞII U- O „ŞTAFETA GENERA- Brad. Purtătorii cravatelor
orului român, alegerea ca domn al Moldo­ mâne a a.vut ample şi pro­ noii istorii a patriei, după NUI POPOR EROIC", in ca­ JIILOR". Sub această devi­ roşii cu tricolor au făcui
ntar (color) vei, şi apoi a Munteniei, a funde consecinţe de ordin măreţul act de la 23 Au­ drul acestui ciclu de ac­ ză, pionierii de la şcoala din această manifestare o
pentru unire lui Alexandru loan Cuza. politic, economic şi social, gust 1944, şi mai cu seamă ţiuni, pionierii clasei a generală nr. 1 au început sărbătoare a poeziei cu a-
Spectacol mu- dar în primul rînd a pus ba­ după 1965, de cînd în frun­ iii-a B de ta Şcoala gene, lucrările unei baze sporti­ dine fior patriotic.
erar-eoreg rafie O dată cu alegerea lui zele statului modern român, tea partidului şi a ţării, prin rată nr. 3 ou fost oaspe­ ve care in final va cuprin­
Zilei de 24 Ia- Alexandru loan Cuza ca voinţa întregului popor ro­ ţii Atelierelor centrale de de 4 terenuri pentru tenis • „PRIN CINTEC SI
domn al Munteniei — după centralizat, cu un guvern de cimp, un teren poliva­ VERS SLĂVIM CONDUCĂ­
unic şi o adunare legislati­ mân, se află tovarăşul reparaţii din c a d r u l TORUL IUBIT" - aşa S-O
ile ale socia- ce fusese ales domn al Mol­ Nicolae Ceauşescu. lent bitumizat şi pistă
(color) dovei, - el a fost proclamat vă unică, cu o singură admi­ I.A.C.R.S., locul de muncă P.T.A.P. Pină în prezent intitulat momentul liric de
ia! (parţial co- oficial domn al Principatelor nistraţie şi o singură arma­ Nicicînd poporul nostru al Eroului Muncii Socialis­ s-au efectuat peste 6000 la Şcoala generată hr. î A
Unite, la aflarea cărei veşti tă. Eo a constituit o adevă­ nu a avut un conducător te Constantin Diaconescu, ore de muncă patiiotică. Orăştie, prin care pionieri
rată premisă în lupta po­ atît de încercat, cum este cu care au purtat un viu din clasele V-VIII au adtrî
entuziasmul mulţimii o fost Partidul Comunist Român, • FESTIVALUL NATIONAL uri înălţător şi sincer oma­
fără margini. Presa vremii porului nostru pentru cîştiga- continuatorul celor mai dialog avind ca temă „Oa­ „ClNTAREA ROMÂNIEI". S-a giu părintelui şi prietenu­
relata : „Poporul cu muzica... rea independenţei din 1877 măreţe năzuinţe şi idealuri meni şi fapte ale actuali­ finalizat etapa pe munici­ lui copiilor, tovarăşul
cu facle aprinse s-au purtat şi făurirea statului naţional de luptă pentru libertate şi tăţii noastre socialiste". piu a actualei ediţii a Fes­ Nicolae Ceauşescu, condu­
pe toate uliţele... jucînd Ho­ unitar român în 1918, prin dreptate socială, pentru uni­ • ŞTAFETA VIE A MUN­ cătorul stimat al naţiunS.
I I : MO Ka- ra Unirii pe la toate răspîn- unirea Transilvaniei cu Româ­ tivalului naţional „Cîntarea Un moment omagial în pra­
dimineţii : nia. tate naţională şi indepen­ CII. Pionierii înscrişi la cer­ României". Ea a reunit pe­
etin meleo-ru- liile“. Aceştia erau, în pri­ denţă, care, în noile condiţii gul unei dragi aniversări.
’clinea zilei în mul rînd, zecile de mii de Treptat, însă, clasele ex­ curile casei pionierilor şi ste 4 000 de pionieri - ar­
7,00 Radiojur­ ploatatoare au pus această istorico, ridică pe o treaptă şoimilor patriei s-au întîlnit tişti din toate şcolile gene­ • „DE LA COMUNIŞTI
lată ; 8,oo Rc- cetăţeni care în zbuciumate­
8.io Curierul le zile de 22, 23 şi 24 ia­ victorie in slujba intereselor superioară tradiţiile înainta­ la rîndul lor cu maistruI rale. Peste 170 de forma­ ÎNVĂŢĂM CUTEZANŢA RE­
,00 Buletin de şilor progresişti, dînd noi principal Tiberiu Pascu, de ţii artistice şi 135 de in­ VOLUŢIONARA“ este gene*
ăspundem as- nuarie, cînd la Bucureşti au lor, organizîndu-şi dominaţia
J0,00 Buletin avut loc dezbaterile A- economică şi politică pe perspective patriei noastre, la O.S.M. 1, din cadrul terpreţi individuali au fă­ ricul sub caro s-a desfăşu­
5 Hai să dăm naţiunii române socialiste. C.S.H., delegat la Congre­ cut din această întrecere rat la Petrila o educativă
ut — moment dunârii Elective, s-au aflat plan intern, iar prin înfeu-
0 Armonii eo- zile şi nopţi in preajma A- darea unor părţi a bogăţii­ Nicicînd poporul nostru nu sul al Xlll-lea al partidu­ un amplu spectacol al ti­ intilnir.e a pionierilor şl şoi­
ilctin de ştiri; lor ţării străinătăţii au dus lui. Cu acest prilej, tinerele nereţii şi frumosului pe fon­ milor patriei cu, părinţii,
c / T Şoare­ dunorii Deputaţilor, de pe a fost atît de strîns unit in
ci ori... la Dealul Mitropoliei, avînd ţara într-o stare de depen­ jurul partidului, al secreta­ vlăstare au reuşit să pă­ dul unei înalte ţinute artis­ mineri la întreprinderea din
i“; .i,35 Publi- trundă mai temeinic pro­ tice, fiecare participant do­ localitate, oameni de frun­
Iîuletin de prin combativitatea lor un denţă faţă de marile puteri rului său general, tovarăşul
Din comoara rol liotărîtor în alegerea lui capitaliste. fundele semnificaţii aie do­ vedind talent, virtuozitate te ai odincurilor de cărbu­
12,13 Magazin Nicolae Ceauşescu, aceasta cumentelor adoptate de şi dragoste de artă. S-au ne. intîlnlrea, organizată
tic; 12,45 A- Alexandru loan Cuza ca sin­ Adevărata libertate socia- constituind nu numai o rea­
radio-tv.; 13,00 forumul comuniştilor ro­ detaşat pionierii de la şco­ de casa pionierilor şl şoi­
15,00 Club u- litate fundamentală, ci şi u- mâni, prevederile lor, con­ lile generale nr, 5, 8, 2 milor patriei s-a constituit
,oo Buletin de
iluzieă uşoară nul din factorii liotărîtori ai tribuţia pe care şi-o pot şi 3. într-o emoţionantă lecţie
16,15 Românie, CONSILIUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA edificării noii societăţi socia­ aduce pe măsura vîrstei la de educaţie prin şi pentru
moment fol- 'dezvoltarea patriei socia­ Subredacţia ..Tot inainte"
> Radiogazeta P E N T R U O B Ş T E liste şi comuniste pe stră­ liste. Hunedoara muncă, de orientare şcola­
ră şi profesională.
fătul me- bunele meleaguri româneşti.
,>uletin de
iitica noastră, „Zilnic, în mijlocul cetăţenilor"
c — .dealuri,
rele perspec-
nire-n cuget ;«§§§§ şiflil^piii
— eijitece pa- Prin coalizările obţinute eu seamă prin înalta înţe­
Orele serii ; in cedrul întrecerii dintre legere si spiritul gospodă­
laclu; 22,00 O circumscripţiile electorale resc di? care dau dovadă
; 23,00 Opera ale oraşului Călan, circum­ membrii ei este aproape „Din văzduh cumpliţii
Unirii 4 * de scripţia n. 4 Criseni s-a identică eu aceea pe .care iarnă" a cernut... noian dC
tu (fragmen- situat pe unul dintre locu­ am prezentat-o mai sus. zapadă, oferind copiilor CCÎ
30 Buletin de rile fruntaşe. L-am invitat Ca şi cei pe care-i mobili­ mai frumos dar din a.»
pe deputatul ei, Fiorian zează la acţiuni obşteşti, coastă vacanţă. Şi, iu timp
Şaptelei, un bun gospodar deputata Ama]ia Perţa este ce părinţii lor s-au Stră­
şi organizator, să ne vor­ m e m b r ă * cooperatoare. duit să-l vină de hac Ier­
bească despre succese şi Munceşte )a sapă, la adu­ nii cu nămeţii .şl gerurile
împliniri, despre experien­ nat recolta; intr-un cu- sale mai cumplite ca-it
ţa sa in activitatea ob­ vint, acolo unde este ne­ alte dăţl, copiii au luaS
ştească pe care o desfăşoa­ voie, eu aceeaşi hărnicie,
Raliul (I>a- ră in acest cartier vreme de ani şi ani de zile. Dar cu asalt săniuţele, patinele,
tfişaimail cu de o legislatură. poate fi văzută, alături de schiurile şi derdeluşurile.
specială (Ar-
DOARA : A- — Cartierul cuprinde 85 săteni, pe care-i îndeam­
dern — sala de gospodării. Nu este fa­ nă la orice lucrare . între­
pentru Măriu- prinsă pentru ridicarea ni­
- sala B) ; Le- milie care să nu aibă cel
ţului singura- puţin un membru încadrat vel ului ed i 1 i ta ('-gospodă­
; O afacere la combinatul siderurgic resc al localităţii. Valoa­
i * PKTItO- rea totală a lucrărilor e-
ui delinc- „Victoria". Paralel, cetăţe­ — • — • — • — » — • — • — • — • — # —
, Talisma- nii desfăşoară, o muncă u- fectuate prin muncă pa­ • •«
tlui (Unirea); tilă şi în brigada Crişeni triotică de către cetăţenii
Noiembrie) ; circumscripţiei se ridică Ia
a pionul — se- a G.A.P. Streisîngiofgiu, O tradifie care s-a dezvoltat
Itural) ; VUL- ca membri cooperatori. Sint 325 000 lei şi se concreti­
mcnlul — se- oameni harnici, deprinşi cu zează în amenajări de dru­
•eafărul) ; LO- muri comunale, lucrări de
să vină tata munca, oameni care au firesc în contemporaneitate
KTRJL.A: Da- răspuns întotdeauna la toa­ îmbunătăţiri funciare, re­
Muncitoresc) ; te acţiunile edilitar-gospo- paraţii de garduri şi po­
Nu pot să-ţi deţe. Orăştie, multiseculara a- — Festivalul naţional „Cabinetul juridic", „Tri­
(Retezat) ; dăreşti pe care le-am or­ Calitatea, eficienţa, nou-
îplări la lil- ganizat. Valoarea lucrări­ Aportul obştii, al depu­ seznre situată în ţinutul „Cîntarea României", ini­ buna educaţiei ştiinţifice", lalea acţiunilor a stat per?»
ro.şie); GU- lor efectuate în anul tre­ tatei ce o reprezintă s'e re­ încărcat de istorie dacică ţiat de secretarul general „Amfiteatrul a r t e 1 o r", manent în atenţia condij;
ntoarcerea pe găseşte însă cel mai bine a ‘ fost: deopotrivă leagănul al partidului, tovarăşul cursurile universităţii cul- cerii instituţiei. Dovadă
I); OR A ŞT Ii;: cut este de 100 000 lei şi
-
ir (Patria) ; se concretizează în ame­ în domeniul producţiei ' a- unor certe tradiţii .cultu­ Nicolae Ceauşescu, a con­ tural-ştiinţifice şi întîlniri- manifestările din cadi’l
;c si la mare najarea unui teren de joa­ gricole. Cetăţenii — fieca­ rale, De aici- a irunipt lu­ stituit cadru] spiritual, mo­ le cetăţenilor cu brigăzile ediţiei a IX-a a festivall
EOAG1U-BAI: că pentru copii, a unui grup re contractant activ de mina Paliei, primul monu­ ştiinţifice.
ielelor Chang ral şi organizatoric dinami­ lui „Orăştie, vatră de cu
îrâ); HATKG: soeiaT în curtea şcolii, in animale şi produse anima­ ment de limbă româneas­ zator în care ne-am des­ S-a constatat că eficienţa tură românească", care
a lumii (Da- repararea căminului cul­ liere — au livrat la fon­ că, care consemnează, . tot acţiunilor creşte cînd sînl reunit pentru prima dat
Zică eo vor tural. dul de stat şi fondul de pentru prima dată, numele făşurat întreaga activitate. organizate în unităţi eco­
s T : Lovitură Am multiplicat formele nomice 1I.M.O., I.C.O., „Vi­ un salon al cărţii soci
(Casa de cul- Cetăţenii au participat, uutonprovizionare cinci to­ de român — scump nouă politice, simpozioane p
IA: Fiul meu de asemenea, la curăţarea, ne carne bovine, aproape tuturor. Era anul 1582 şi prin care creativitatea de dra", „Plafar", C.A.P. ş.a.) teme de cultură, muzicii
-IA : Imposi- - iii 000 litri lapte de vacă, la Orăştie se puneau ba­ „Tribuna ideilor" eu o te
- seriile I—1T păşunii „Lunca Streiului *,
IIKLARI : In- la consolidarea malurilor importante cantităţi de zele unei bogate spiritua­ Aşezâmîntul de cultură — centru mă atît de pretenţioasă
(M inerţii). riului Strei în aval de pod ouă, legume şi altele. Cu lităţi. Treptat, eo avea să „Curente şi idei, confrusl
pe • o lungime de 500 m. rezultate bune se înscriu se împlinească cu publica­ al educaţiei patriotice, revoluţionare ţări de opinii în lumei
O lucrare de proporţii a fost în realizarea obiectivelor ţii, tipografii, librării, mu­ contemporană", lansări dl
aceea de redare in circui­ de interes obştesc membrii zee, o editură, fonduri de masă, în toate ipostazele, pe şantierele de construc­ cărţi, expoziţii de fotograi
tul arabil a unei supra­ cooperatori Livia Bontea, carte de valoare, cu mani­ s-a manifestat plenar. Am ţii etc., privind „Folosirea fii şi artă plastică. Inedi
feţe de teren de 2000 mp, Viorica Şebu, Romulus festări şi colective artisti­ conceput programe şi ac­ judicioasă a materiilor este cercul de balet clasf<_
-
care a fost însămînţalu eu JNoja, Gheorghe Maici . ce de mare ţinută. O tra­ ţiuni cu conţinut militant, prime şi a materialelor", şi modern.
>bab' pentru ....Zilnic, în mijlocul ce­ diţie care s-a dezvoltat fi­ revoluţionar care au fost „Creşterea productiv i tă I. i i
ierburi perene. S-nu re­ Un punct forte în actj-
11
ie 1985 : Vre­ marcat prin iniţiativă şi tăţenilor . Acesta a fost resc. Orăştie a rămas un realizate cu sprijinul direct muncii şi reducerea preţu­
generai caldă, \ itatea casei de cultură îl
prezenţă la această acţiune răspunsul celor doi depu­ centru cultural important al oamenilor muncii. Pre­ lui de cost", „Economisirea constituie şi munca artis­
mult noros. taţi, pe care i-am jivut ea al judeţului prin grija a- ocuparea ca instituţia să de energie electrică şi
loi locale, cu de amploare cetăţenii Du­ tică, fiind recunoscute în
mitru Ciorogaru, Adrian interlocutori într-una din tentă a organelor şi orga­ devină un centru al edu­ combustibili — sarcină plan naţional colective ar­
t rans formare zilele geroase ale acestei nizaţiilor de partid. caţiei patriotice, revolu­ majoră a fiecărui om al
2are pot avea Voica, Sofia Lainoş, Ioana tistice de excepţie, majo­
aversă. Gon­ OlariH loan Neiega, Cor­ ierni, la întrebarea noastră: In acest ansamblu spi­ ţionare a tinerilor şi ma­ muncii", „Perfecţionarea ritatea în activitate, altele
it favorabile nel I’odaru, loan Irimie „Cum aţi obţinut aceste ritual, casa de cultură s-a lurilor a condus la ridi­ mecanism ului econom i eo- în curs de primenire, evi­
teiului. Vîntul ş.a. Sint aceiaşi care au rezultate ?“. impus prin activitatea des­ carea perman&ntă a nive­ financiar ş1 întărirea auto- denţiate şi în etapa de
pină la mo* răspuns şi acum, cînd iar­ Bucurîndu-se de încre­ făşurată. Fa a devenit o lului culturaljştiinţific ai conducerii muncitoreşti", masă a actualei ediţii a
nsi fi cari tem- na a aşternut un covor derea pe care le-au acor­ instituţie fruntaşă în anii locuitorilor, cunoaşterea şi „Importanţa economisirii, Festivalului naţional ..Cîn­
la 40—60 km/ mult prea bogat de zăpa­ dat-o alegătorii, învestin- 1981 şi 1983, ocupînd locul aplicarea in viaţă a nor­ recuperării si refolosirii tarea României".
•vest şi vest. dă peste întinderea cartie­ du-i eu această înaltă res­ 'I şi, respectiv, locul ÎIT melor eticii şi echităţii so­ pieselor de schimb", „E-
minime vor rului, la acţiunile de des­ ponsabilitate, ei au avut în pe ţară. cialiste prin intermediu) d ucaţia m a Ier ialist-şti i n ţi- Toate aceste eforturi şl
intre zero .şi zăpezire pentru ca întrea­ permanenţă sentimentul .— Prin ce modalităţi şi dezbaterilor, simpozioane­ fică, factor important în izbînzi dau densitate ac-
iar cele ma- ga activitate să reintre in imensei datorii pentru acţiuni specifice a acţionat lor, meselor rotunde, expu­ formarea conştiinţei socia­ tului de cultură local, ofe­
plus 5 şi 12 normal. munca şi viaţa oamenilor, casa de cultură pentru a- nerilor pe teme desprinse liste a omului nou". O pre­ ră profunzime şi durată
se va pro- Circumscripţia electora­ convingerea că pentru se­ tingerea obiectivelor ce i-au din documentele Congre­ lungire a acestei activi­ tradiţiei care se dezvoltă
Vloteorolog de lă nr. 12 Strei-Săcel, prin menii tăi trebuie să mun­ stat în faţă, a fost între­ sului al Xlll-lea al parti­ tăţi desfăşurate o consti­ firesc în contemporanei­
t Ţuluriga). ceşti fără răgaz. - barea pe care am adresat-o dului. Au cîştigat noi va­ tuie cercurile tehnico-npli- tate.
numărul gospodăriilor pe tovarăşului Petru Pnvel, di­ lenţe „Tribuna ideilor", cative găzduite de casa de
care li cuprinde, dar mai ESTERA SiNA rectorul instituţiei. „Colocviile de istorie", cultură. MINEL BODEA