Page 73 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 73

P jq. 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI



                                                    a n i v e r s a r e   s c u m  p  a   î n t r e g  u l u i   p  o  p  o  r  „Urgenţele" anului trecut

                      N      I C O          L A E   C E A U                         S E S C U                                          argumente pentru
                                                                                                                                      producţiile viitoare                        20,(1

                                                 O  M  U  L    •   C  O  M  U  N  I S  T  U  L    •   C  O  N  D  U  C  Ă  T  O  R  U  L    N  O  S  T  R  U                      ■
                                                                                                                                 (Urmare din pag. 1)    la  elaborare.  Ion  Vişoiu,  Pe­
                                                                                                                                                        tru  Gherman,  Aurel  Boşo-
                                                                                                                               Altă  urgenţă  :  bateria  de   rogan,  Vasile  Popa  şi  alţi
                                                                                                                             cocsificare   pentru   Galaţi,   oameni  harnici  din  această   20,4:
                           PRINOS DE RECUNOŞTINŢĂ PRIN                 nă   şi   din   Apuseni   jocuri   frumuseţea   educativă   care   livrată  în  august  1984,  în   echipă  dau  încredere  de­
                                                                       căluşereşti   şi   ţarine,   brigăzi   luminează   serile   şi   sărbă­  loc  de  septembrie  (terme­  plină.  în  producţia  anului
                            FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ                   artistice,   montaje   literar-   torile   satelor,   oamenii   lor   nul  prevăzut).  ...C.S.  Hu­  1985.
                                                                       muzicale,   cintecele   tarafu­  aduc   tovarăşului   Nicolae   nedoara   încredinţa,   anul   Roman  Cozmoi,  secreta­
                      (Urmare din pag. 1)     pe   comunişti,   au   dat   noi   lui  şi  ale  soliştilor,  iar  meş­  Ceauşescu   -   la   aniversarea   trecut,  turnătoriei  I  execu­  rul  comitetului  de  partid
                                              rosturi   muncii   lor,   au   teri   populari   se   irftrec   in   'îndelungatei   sale   activităţi   tarea  virolelor  pentru  dis­  al  secţiei,  a  adus  şi  alte   21,03
                                              schimbat   din   temelii   chipul   arta   lemnului   şi   a   ţesutului,   revoluţionare   şi   a   zilei   de   tileria  de  gudroane.  Lu­  argumente:  „La  cele  două
                    producţii   agricole   care   să   aşezăiilor   in   care   trăiesc.   a   împletiturii   şi   incrustării.   naştere   -   cele   mai   alese   crarea  a  fost  încredinţată   eubilouri  pentru  fontă  ce­
                    satisfacă,   din   plin   necesi­  S-au   construit   in   llia   150   Creaţiile   populare   ale   unor   urări  de  ani  mulţi  in  sănă­  şefului   de   echipă   Aurel   nuşie  se  va  adăuga  în  a-
                    tăţile   de   consum,   alte   ce­  apartamente   in   blocuri   mo­  iscusiţi   meşteri   —   Maria   tate   deplină,   pentru   ca,   Mihăilescu.   înţr-un   timp   eest  an  un  cuptor  cu  in­
                    rinţe   ale   dezvoltării   econo­  derne,   o   secţie   industrială   Raţ,   Nicolae   Costina,   Do­  sub   conducerea   sa   Înţe­  scurt  se  realizează  toate   ducţie,  de  400  kg,  pentru
                    miei   naţionale"   sint   cuvinte   de   morărit,   un   complex   rica   Rusu,   Maria   Fruja,   Vio­  leaptă,   să   ne   putem   bucura   cele  50  de  virole,  de  di­  oţel,  în  scopul  turnării  pie­  21,23
                    care   s-au   întipărit   adine   zootehnic   cu   o   capacitate   rica  Resiga  —  au  fost  în­  de noi şi frumoase itnpli-  verse tipuri.  selor   mărunte   necesare
                    in   inimile   şi   conştiinţele   de   1   100   bovine,   un   super-   cununate  cu   lauri   pe   ţară,   Anul   1985   prevede   o   combinatului.  Simultan,  se
                    comuniştilor,   ale   tuturor   magazin,   un   complex   de   Blăjeniul   afirmindu-se   prin           creştere  a  cantităţilor  din   reamenajează  unele  came­  21,30
                    locuitorilor   comunei   llia,   alimentaţie   publică,   36  sec­  şi   cu   oamenii   lui.   Pentru   NICOLAE RAŢ   unele  repere.  Exemplu,  pîl-   re  pentru  uscarea  forme­
                    cuvinte   —   îndemn   cuprinse   ii/   de   prestări   servicii   pen­  locurile   de   cinste   pe   care   director coordonator   niile  ajung  la  cifra  de  4000   lor   la  piesele   din  oţel.
                    in   Raportul   prezentat   de   tru   populaţie.   Munca   spor­  comuna   le-a   cucerit   in   via­  Căminul cultural al comunei   tone.  „Comenzile  au  fost   Faptul  că  în  primii  patru
                    t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   nică   a   oamenilor   noştri   pe   ţa spirituală a ţării, pentru  Blăjeni  studiate,  s-a  făcut  deja  e-   ani  ai  actualului  cincinal
                    Ceauşes'cu,   secretarul   gene­  ogoare,   in   zootehnie,   in                                        şalonarea  pe  structuri  şi   colectivul   nostru   a   fost
                    ral   al   partidului,   la   cel   de   celelalte   domenii   ale   vieţii                             priorităţi.   Rezultatele   vor   mereu  în  frunte,  ne  dă
                    al   Xlll-lea   Congres   al   economico-sociale   a   fost                                             fi  la  fel  de  bune  şi  în   speranţa  că  şi  in  1985  ne
                    P.C.R.,   ale   cărui   istorice   do­  răsplătită,   in   decursul   ul­                                1985“  —  ne-a  declarat  Ion   vom  face  datoria,  vom  ma­
                    cumente   sintem   hotăriţi   să   timilor   şapte   ani,   cu   patru   ANGAJAŢI PLENAR IN ÎNFĂPTUIREA   Soceanu,  preşedintele  co­  terializa  in  fapte  de  mun­
                    le   transpuirem   neabătut   Ordine   ale   Muncii,   clasele                                          mitetului   sindicatului   din   că  demne  sarcinile  trasa­
                    in viaţă.                I, II şi III.                                                                  secţie,  care  conduce  şi  una   te  pentru  viitorul  luminos
                                                                                  NOII REVOLUŢII AGRARE                     din cele mai bune echipe   al patriei".
                      Aniversarea   zilei   de   naş­  Ştim,   simţim   cu   toţii   că
                    tere   a   conducătorului   nos­  rezultatele   mereu   mai   bune
                    tru  iubit  —  sărbătoare  scum­  obţinute   sint   urmarea   fi­
                                                                        In  cei  20  de  ani  de  cind   nurile   to v a r ă ş u I u i
                    pă   întregului   popor   -   ofe­  rească   a   transpunerii   in
                                                                       in   Iruntea   partidului   şi   sta­  Nicolae   Ceauşescu   —   sint
                    ră   minunatul   prilej   de   a   viaţă   a   politicii   partidului
                                                                       tului   se   află   tovarăşul   unanim   j   şi   puternic   anga­
                    rememora,   cu   deplină   sa-   comunist,   la   fundamenta­  Nicolae   Ceauşescu,   patria   jaţi   in   înfăptuirea   noii   re­
                    tislacţie,   drumul   mereu   as­  rea   căreia  un   aport   deci­  noastră   a   parcurs   o   etapă   voluţii   agrare.   Munca   noas­
                    cendent   pe   care   agricultura                                           tră   a   stal   la   baza   obţine­
                                             siv    revine   tovarăşului   de   istorice   înfăptuiri   in
                    românească,   viaţa   şi   mun­                                             rii,  de  către  unitatea  pe  care
                                             Nicolae   Ceauşescu.   lată   de   toate   domeniile   vieţii   eco­
                    ca   celor   ce   activează   in                   nomico-sociale. Agricultura  6   deservim   a   unor   produc­
                                             ce   acum,   la   această   scum­
                    această   ramură   de   bază   a                   —   sectorul   in   care   muncesc   ţii   record   in   1984.   Astfel
                                             pă   sărbătoare   a   intregului
                    economiei   naţionale   l-au
                                                                       de peste douăzeci de ani  sarcinile   stabilite   pe   hectar
                    parcurs   in   cei   20   de   ani   popor,   il   asigurăm   pe   iu­  —   a  parcurs  şi  ea  o  pe­  au   fost   depăşite   cu   578   kg
                                             bitul   nostru   conducător   că
                    de   cind   in   fruntea   parti­                  rioadă   caracterizată   de   o   porumb  ştiuleţi,  cu  1  085  kg
                    dului   şi   a   ţării   se   altă   şi   in   continuare   ii   vom   ur­  puternică   dezvoltare   a   bazei   orz,  3  000  kg  sfeclă  de  za­
                                             ma   neabătut   exemplul,   că   tehnico-materiale,   de   creş­  hăr.   însufleţiţi   de   sarcinile
                    Omul   de   omenie,   Omul
                    pentru   oameni   care   este   vom   răspunde   cu   acelaşi   terea   rodniciei   pămintului,   cuprinse   in   cuvintarea   rosti­
                                                                       factori   ce   au   dus   la   re­  tă   de   secretarul   general   al
                    t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   entuziasm   îndemnurilor   şi       partidului   la   Consfătuirea
                    Ceauşescu.               chemărilor   adresate,   avind   colte   tot   mai   mari,   la   re­
                                                                       zultate   tot   mai   bune   in   de   lucru   pe   problemele   a-
                      Locuitorii   comunei   llia,   astfel   garanţia   unor   noi   şi
                                                                       zootehnie,    legumicultura   griculturii   din   decembrie
                    avindu-i mereu in frunte  măreţe impliniri.
                                                                       ş.a.   Tovarăşul   Nicolae   1984,   sintem   mobilizaţi
                                                                       Ceauşescu   ne-a   îndrumat   pentru   a   face   pămintul   să
                                                                       şi   însufleţit   mereu   prin   in­  rodească   cit   moi   bogat,   in
                                                                       dicaţiile   şi   orientările   date   aşa   fel   incit   să   obţinem   in
                                 CTITORUL SPIRITUAL                    cu   diferite   prilejuri.   Se­  acest  an   producţii   agricole
                                                                                                şi   mai/   mari,   creind   condi­
                                                                       cretarul   general   al   partidu­
                               AL „CÎNTĂRII ROMÂNIEI*                  lui   este   iniţiatorul   noii   re­  ţii   optime   pentru   trecerea
                                                                                                la   înfăptuirea   hotăririlor
                                                                       voluţii   agrare,   proces   ce
                      In   Apuseni,   pe   vatra   în­  pe   locuri   de   cinste   in   ju­  vizează   transformarea   radi­  Congresului   al   Xlll-lea   al
                    cărcată   de   istorie   a   unui   deţ   şi   in   ţară.   Scoţind   din   P.C.R.   cu   privire   la   agri­                                                 | t
                    frămintat   trecut   de   luptă,   lada   cu   zestre   frumoasele   cală   a   muncii   in   agricul­  cultură.
                                                                                                                                Atelierul
                                                                                                                                                     ai
                                                                                                                                                                       Mecanicul
                                                                                                                                         de
                    unde  noul  timp  al  ţării  şi-a   noastre   tradiţii,   am   înjghe­  tură]   sporirea   productivită­  Glicorghc   Avramescu,  reparaţii  destoinic   S.M.A.   Deva.   aecslui   co­
                                                                                                                                                                  al
                                                                                                                                                          meseriaş
                                                                                                                                               un
                    pus   viguros   pecetea   prezen­  bat,   după   prima   ediţie   a   ţii   şi   a   producţiei   agricole   Mă   alătur   din   tot   su­  lectiv,   efectuează   rccondiţionarca   unei   biele   de   la   combina
                                                                                                fletul   milioanelor   de   inimi                                                  D E
                    tului,   socialist,   cei   ce   tră­  Festivalului   naţional.   „Cin-   vegetale   şi   animale,,   ridi­  de recoltat cereale.                             Iria) :
                                                                                                şi  conştiinţe  din  patria  noas­
                    iesc   şi   muncesc   in   Blăjeni   tarea   României",   formaţia   carea   nivelului   de   viaţă   al                                                     m i s i
                    sint   mindri   de   inlăţişarea   de   tulnicârese.   Valorificind   ţăranilor   şi   localităţilor   ru­  tră   care-i   urează   conducă­                 U) ;
                                                                                                                                                                                 social
                    pe   care   a   căpătat-o,   in   tot   ce   are   mai   frumos   zo­  rale.  torului   nostru   iubit,   acum,                                               ‘ v -T
                    aceşti   ani,   satul   lor.   Sint   na   in   acest   gen,   ea   s-a     la   aniversarea   zilei   sale   de   DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
                                                                        Pentru   toate   acestea   ii
                    mipdri   şi   de   viaţa   spiri­  impus   printre   formaţiile   de        naştere,   „La   mulţi   ani   /",                                                , .aida
                                                                      sintem   profund   recunoscă­                                                                                tic (I
                    tuală   ce   a   înflorit   aici   şi   valoare,   ciştigind   locul   intii   multă   sănătate   şi   putere   {Urmare din pag. 1)  păşiri  de  plan  la  extrac­  inurd,
                    care   a   scos   aşezarea   din   şi   titlul   de   laureat   pe   ţară   tori   şi-l   preţuim   din   toată   de   muncă   in   Iruntea   parti­  ţia   de   cărbune.   După   ŞAN!
                    anonimat,   dindu-i   nulne   ] şi   chiar   din   acea   ediţie.   inima   pe   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     tiţia   alocată,   în   zilele  cum  ne-a  comunicat  to­  veni
                    renume.   De   fapt,   marea   in 1    De   atunci, u    laurii  au   încu­  Nicolae   Ceauşescu,   omul   dului   şi   statului,   pentru   a   trfecute  din  ianuarie,  pes­ varăşa   Liana   Manolescu,   nul t
                                                                                                                                                                                  Ani r
                    trecere   a   muncii   şi   creaţiei   nunat   formaţia   in   toate   e-   ce   conduce   -   cu   înţelep­  ridica   România   socialistă   te  12,4  milioane  kWJi  e~  din   cadrul   serviciului   LUPK
                    libere   ..Cintaiea   României"   diţiile,   chemările   tulnice­  ciune   şi   cutezanţă   -   po­  pe   no!   culmi   de   progres   nergie  electrică.  De  re­  programarea   producţiei,   viile :
                    —   ctitorie   spirituală   a   cir-   lor   din   Blăjeni   infiorind   porul   nostru   spre   o   viaţă   şi civilizaţie.  marcat  că  în  aceeaşi  pe­  în  fruntea  întrecerii  din­  CAN:
                                                                                                                                                                                  rlilo ]
                    maciului   patriei   noastre,   spectacole   pe   scenele   ţârii                                         rioadă,  în  cele  două  cen­  tre  sectoarele  unităţii  se   NEA :
                                                                      tot mai prosperă.
                    t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   şi   dincolo   de   Iruntariile   ei.   NICOLAE HOCKMAN           trale  proprii  s-au  produs  situează,  pe  perioada  tre­  ncrul]
                    Ceauşescu  —   ne-a   stimulat   Azi,,   alături   de   formaţia   Mecanizatorii   secţiei   din   mecanizator  7,1  milioane  kWli  ener­  cută  din  luna  ianuarie,   extrei
                                                                                                                                                                                  rcsc):
                    activitatea   cultural-educati-   laureată,   înfloresc   in   că­  Hărău   a   S.M.A.   Deva   -   la secţia din Hărău  gie   electrică.   (Stelian  colectivul   sectorului   V,   rată
                   vă şi artistică, ridicindu-ne  minele culturale diii comu-  urmind chemările şi indem-  ă S.M.A. Deva      Dena, corespondent).    condus  de  ing.  Mircea    vnrlls
                                                                                                                                                      Petreseu,  care  a  reuşit  să   şre); -
                                                                                                                                                                                  cerea
                                                                                                                                   SECTORUL V —       extragă  suplimentar  sar­  ortA?
                                                                                                                                   IN   FRUNTE        cinilor  de  plan  „la  zi"   (Patr!
                                                                                                                                                                                  la nu
                     Evenimcntelc   aniversa­          MANIFESTĂRI OMAGIALE                     personalitate  proeminentă     Iu  aceste  zile  de  pu­  1  020  tone.'  Brigăzile  con­  QIU-)
                    re  din  aceasta  lună  sînt                                               a  lumii  contemporane"  şi    ternică  angajare  în  mun­  duse  de  Stan  Rotam  şi   tclor
                   emoţionant  marcate  şi  în   adresate  celui  mai  stimat   mânilor  din  Moldova  si   „24  Ianuarie  1850  —  mo­  că,  colectivele  întreprin­  Constantin   Broască   au   tură)
                   judeţul  nostru  prin  ma­  fiu  al  naţiunii,  tovarăşul   Muntenia,   acţiuni   pre­  ment  crucial  în  formarea   derii   miniere   Aninoasa  obţinut   cele   mai   mari   Rachi
                                                                                                                                                                                 Cărui
                   nifestări   omagiale   cu   Nicolae  Ceauşescu,  au  fost   mergătoare  actului  uni­  statului   naţional   unitar   înregistrează primele de­  sporuri de cărbune.  Su roi
                    penetrant   fior   patriotic   calde, entuziaste :   „Un  rii,  alegerea  lui  Alexan­  român"  au  fost  temele                                              snviE
                                                                                                                                                                                 (Muri
                   şi de largă audienţă.     călduros  hunedorean  sa­  dru  Toan  Cuza,  entuzias­  expunerilor  susţinute  de                                                  la  iu
                                             lut/  Mulţi  ani  cu  sănă-   mul  dovedit,  de  locuitorii   prof.  Ion  Frăţilă  şi  prol.                                        (Lum
                     •  „Din  cre/ul  ce  uniţi   tale-ntru  Unire/  Să  împli­  celor trei ţări româneşti.  Dumitru   Bârna   în   faţa                                         la rr
                   prin veac ne ţine". In    nim  tot  ce  străbunii-au                        unui  numeros  şi  receptiv               P  R  O  G  R  A  M  U  L
                   organizarea    Consiliului   vrut/  O  Românie  demnă,   •  „Al  patriei  erou  între   public   de   la   I.C.R.A.
                   municipal  Deva  de  edu­  aşa  cum  e  în  fire  !“.   eroi*.  In  organizarea  În­  Deva.                  Universităţii politice şi de conducere >
                   caţie  politică  şi  cultură   Manifestarea  a  fost  în­  treprinderii   cinematogra­  Recital de versuri. In                                                  iiM
                    socialistă,  ieri  după-amin-   tregită  de  o  suită  de   fice  judeţene,  la  Lupcni   sala  de  apel  a  întreprin­  — Filiala Deva —
                   z.ă  a  avut  loc,  în  sala   muzică   populară   şi   u-   s-a  desfăşurat  simpozionul   derii  miniere  Petrila,  co­
                    mică  a  Casei  de  cultură,   şoară,  susţinută  de  tara­  cu  tema  „Chipul  comu­  mitetul  sindicatului  minei
                    un  spectacol  omagiul  de­  furile  reunite  ale  ansam­  niştilor  în  filmul  româ­  a  organizat  un  reuşit  re-  •   ANUL  I  —  luni,  28  ianuarie  1980,  ora  Ui,  in  sala   Tiu
                   dicat  zilei  de  24  Ianuarie   blurilor  „Silvana"  şi  „Ge-   nesc".  Realizat  pe  mar­  citai  de  poezie,  sugestiv   Comitetului municipal de partid Deva.  azi,
                    1115!)  şi  aniversării  înde­  tusa"  şi  de  formaţia  de   ginea  documentarului  „Al   intitulat   „Slăvim   con­  ANUL  II  —  luni,  28  ianuarie  1985,  ora  16,  in  sala   mea
                                                                                                                                                                                 fi  m
                   lungatei  activităţi  revolu­  gen a casei de cultură.  patriei  erou  între  eroi"  —   ducătorul ţării" .  Cabinetului judeţean de partid Deva.             pitaţ
                   ţionare  şi  a  zilei  de  naş­                    în  care  este  relevată  per­                                                                             io,  1
                   tere  a  tovarăşului  Nicolae   •  Expoziţie.  Filiala  Ar­  sonalitatea   şi   activitatea   •  Sfârşitul  acestei  săp-   ANUL  III  —  marţi,  29  ianuarie  1985,  ora  10,  în   care
                   Ceauşescu,  secretarul  ge­  hivelor  statului  Deva,  în   prodigioasă  a  secretarului   tămîni  va  fi  marcat  prin   sala Bibliotecii judeţene.          de a
                   neral  al  partidului.  Mi-   colaborare  cu  Inspectora­  general  al  partidului,  ma­  organizarea,   de   către   ANUL  IV  —  marţi,  29  ianuarie  1985,  ora  10,  în   niod«
                   erorecitalul  liric  „Din  cre­  tul  judeţean  de  interne,   nifestarea   s-a   constituit   sindicate,  în  toate  loca­  sala Cabinetului judeţean de partid.  temr
                   zul  ce  uniţi  prin  veac  ne   au  organizat,  o  expoziţie   într-yn.  cald  omagiu  adus   lităţile  judeţului,  a  unor   In  toate  grupele  se  va  dezbate  tema  :  „Realiza­  km/t
                   ţine"   (libret   —   Eugen   documentară   dedicată   tov  a r ă  ş u 1 u i  N  icolae   ample   manifestări   poli-   rea  exemplară  a  sarcinilor  de  plan  pe  anul  1985  —   vest.
                   Evu)  a  fost  impresionant   Unirii  de  la  24  Ianuarie.   Ceauşescu  la  sărbătoarea   tico-oducative  şi  euitural-   condiţie  esenţială  pentru  încheierea  cu  hune  rezultate   mc
                                                                                                                                                                                 mini
                   realizat  de  recitatorii  Ca­  Sînt  expuse  facsimile  şi   aniversării.   artistice   sub   genericul   a  cincinalului  actual  şi  crearea  unei  baze  trainice  în   iar (
                   stă  de  cultură  Deva,  mi-   fotografii   referitoare   la   •   Expuneri.  „Tovară­  „Un  om  pentru  ţară,  un                                            V şi
                   crorecital  în  care  urările  tendinţa  de  unitate  a  ro­  şul Nicolae Ceauseseu  om pentru oameni".   vederea   înfăptuirii   istoricelor   hotăriri   adopţiile   de   de <i
                                                                                                                             Congresul al XlIT-lea al P.C.R.".
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78