Page 76 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 76
T r ă i a s c ă P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n , î n f r u n t e
Anul XXXVII, nr. 8 461 SIMBATÂ, 26 IANUARIE 1985 4 pagini — 50 bani
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN
jitii
DE PARTID CU ACTIVUL
Leii, lu Deva, a avui loc tivă a efectivului şi struc pentru împlinirea viitoru
Plenara Comitetului jude turii organizatorice -de lui tot mai luminos al
ţean de partid eu activul. partid ; României socialiste.
La lucrările plenarei au — informare privind ac Participanţii la lucrările
participat membrii şi mem tivitatea de rezolvare, in plenarei au dat expresie
brii supleanţi ai Comitetului anul lh84, a propunerilor, — încă o dată, acum, cu
judeţean de partid, mem sesizărilor, reclamatiilor şi prilejul aniversării zilei
brii Comisiei judeţene de cererilor oamenilor muncii. de naştere şi îndelungatei
revizie, ai Colegiului jude Raportul la primul punct activităţi revoluţionare a
ţean, primi-secretari şi se-' al ordinii de zi a fost pre t o v a r ă ş u l u i Nicolae
cretari ai comitetelor mu zentat de tovarăşul Radu Ceauşescu — înaltei pre
nicipale, orăşeneşti si co Bălan, prim-secretar al ţuiri pe care comuniştii,
munale de partid, cadre Comitetului judeţean de toţi cei ce trăiesc şi mun
de conducere din unităţi partid. cesc în judeţul Hunedoara
economico-sociale, din or Pe marginea materiale o acordă strălucitei contri
ganizaţiile de masă şi ob- lor supuse dezbaterii au buţii pe care secretarul
şeşti, activişti de partid luat cuvîntul tovarăşii : nostru general o aduce la
şi de stat. Viorel Faur. Constantin elaborarea şi înfăptuirea
Neag. lacob Toplicean, Ana
Plenara a adoptat urmă Szegedi, Aurel Benea, politicii partidului şi sta
toarea ordine de zi : Nicolae Andronache, Floa tului, activităţii sale neo
— Raport privind sarci re; r Dirvan, Aurel Lăpuş- bosite puse în slujba
nile cfc revin comitetului că, Aurelia Răşinar, Vir- bunăstării şi fericirii po
judeţean, organelor şi or gil Sieoe. porului, progresului multi
ganizaţiilor de partid pen Raportul, cit şi partici lateral al patriei.
tru dezbaterea, însuşirea si panţii la dezbateri au sub In problemele analizate,
aplicarea hotărî i ilor Con liniat cu putere însemnă plenara a adoptat măsuri
gresului al Xlll-lea al tatea înfăptuirii neabătu menite să asigure îndepli
partidului te a mobilizatoarelor sar nirea fermă, neabătută a
— Informare privind cini cuprinse în Raportul tuturor sarcinilor ce re
preocuparea organelor şi prezentat d\> tovarăşul vin organizaţiei judeţene
in
Ceauşescu,
Nicolae
organizaţiilor de partid celelalte documente adop dt; partid, tuturor colecti
velor de oameni ai muncii,
pentru aplicarea politicii
c t it o r a l R o m â n ie i ele cadre a partidului, în- tate de cel de-al Xlll- din hotărîrile Congresului
al Xlll-lea al partidului.
lea Congres al partidului,
tărireu numerică si calila-
lis t e m o d e r n e tlta’te (uuted&’iecmă j Raport
in conştiinţa comuniştilor, secretarul general al parti lui în fiecare etapă a edi De douăzeci de ani Erou al ţării , muncitoresc
a tuturor oamenilor mun dului, care a deschis etapa ficării socialiste, tovarăşul Cu sceptrul dreptei fulgerînd lumină 1
cii de pe aceste meleaguri celor mai profunde trans Nicolae Ceauşescu a im Un Om-ldee, păvază solară, ^
de istorie şi împliniri so formări revoluţionare în toa primat întregului proces Munceşte întru patria-română i SUPLIMENTAR —
cialiste vibrează încă pu te structurile societăţii şi pe constructiv caracteristici noi Un oţelar de-al nostru poate fi i ■1 000 TON F.
ternic ecoul opţiunii majo care,. pe drept cuvînt, — puternic spirit revoluţio Sub jerbele seînteilor în floare ţ CĂRBUNE
re exprimate, în numele partidul şi poporul o defi nar, clarviziune profund In schimb de noapte şi în schimb de zi l
întregului partid, a între nesc cu deplină mîndrie ştiinţifică, activitate per Eroul Ceauşescu, iubit de fiecare. Minerii Văii Jiului
gului popor, de Congresul „Epoca Ceauşescu", In a- manent dinamică, adine u- Un om de-al nostru, simplu, din popor, ) răspund prin fapte de
al Xlll-lea, privind reale ceastă formulă concisă manism —, capabile să Un comunist ce n-a uitat că vine l muncă însufleţitoarelor
gerea tovarăşului Nicolae este cuprinsă o titanică ac propulseze România în sta Din spiţă de ţăran şi muncitor , chemări ale partalului,
Ceauşescu în funcţia supre tivitate teoretică şi practi diul mediu de dezvoltare Aşa cum il cunoaşte orişicine. 1 ale tovarăşului Nicolae
mă de secretar general al că de delimitare a tot ce tehnico-economică. O ima De douăzeci de ani trudita-i frunte ^ Ceauşescu, de a asigura
Partidului Comunist Român. este particular românesc gine cuprinzătoare şi re E-n rezonanţă cu poporul său, i ţării cărbune mai mult
Hunedoara minieră şi in generalul construcţiei velatoare asupra ' drumului Vibrează între Dunăre şi Munte J şi mai bun. in pofida
metalurgică, Hunedoara de socialiste, în raport cu parcurs de ţara noastră în Şi duce, dintre toate, Greul-Greu ! ţ greutăţilor cauzate de
energie şi de zidire. Hune care partidul nostru şi-a anii construcţiei socialiste O Românie, naţiune dreaptă ! I rigorile acestei ierni as
doara de pămînt străbun şi stabilit şi pus în practică o realizează in chip magis Prin El tu te exprimi intre popoare / pre, majoritatea între
de pămînt roditor, de trecut, priorităţile majore, pîrghii- tral Raportul la cel de al Prin El, intre-aspiraţie şi faptă, ) prinderilor carbonifere
prezent şi viitor aduce un le şi mijloacele cele mai Xlll-lea Congres al parti ţii cumpănă în zări vizionare ! t din cadrul C.M.V.J. au
înălţător omagiu tovarăşu eficiente, formele de orga dului din care desprin lubindu-ţi Fiul, te iubeşti pe tine, / demarat bine în anul
lui Nicolae Ceauşescu, nizare şi modalităţile de dem : Din geniul tău a izvorît, ales 1 1985, obţinînd rezultate
acum cînd întregul partid acţiune care să asigure „Am înfăptuit un vast A cincea oară, cu voinţi depline, ^ pozitive în producţie, tu
şi întreaga naţiune îşi săr înfăptuirea neabătută a proces de profunde trans La cel de-al treisprezecelea Congres. i cele două decade şi ju
bătoreşte cu veneraţie şi Programului edificării so formări revoluţionare. Din- Iar azi, cînd milioanele de gînduri ’ mătate din acest an, mi
mîndrie conducătorul iubit. cietăţii socialiste multilate tr-o ţară agrară, cu o in Se-ndreaptă să-i ureze -LA MULŢI ANI !" ) nele Paroşeni, Lunca şi
ral dezvoltate în România dustrie şi o agricultură slab Bărbătcni au extras pes
Hunedoara muncitoare Din Hunedoara, ca-n atitea rînduri, l te prevederile de plan
închină acest gest sublim şi înaintării spre comu dezvoltate, România s-a Noi vă urâm, cu flacâro din suflet / mai mult de 1 000 tone
celui care, la rîndul său, nism. transformat într-o ţară in* -SA NE TRĂIŢI, TITAN INTRE TITANI !". ) de cărbune.
dustrial-agrarâ, cu o in*
a pus peceţi de neşters pe Dintr-o astfel de concep EUGEN EVU \
pămîntul hunedorean : Ste ţie generală privitoare la dustrie puternică, moder IN PLUS —
făurirea noii societăţi in
nă şi o agricultură socia
jarul de la Ţebea a inau listă în plină dezvoltare, fi<) MILIOANE kVYh
România se degajă cu deo
gurat mineritul modern, eli sebită forţă necesitatea Comparativ cu anul 1945, al ţătii j ENERGIE ELECTRIC \
berat de istovire umană, continuării pe planuri ca producţia industrială a ţâ
metalurgia de elită, a însu Vin cerbi cu steme de ninsori ţ
litative mereu mal exigen rii este în 1984 de peste în confruntarea lor
fleţit munca din cercetare te a industrializării socia 100 ori mai mare, iar cea In partea fiinţei noastre dinspre zi } dir/ă, permanentă, cu
şi proiectare, a celor de liste, realizarea noii revo agricolă - de aproape 7 Ne-nrămurim spre alte sărbători j asprimea acestei ierni,
pe ogoarele judeţului, o luţii agrare, amplificarea ori". Cu-o nouă eră in lumini mai vii. ^ energetieienii de la Min
dat hunedorenilor partitu şi creşterea eficienţei cer Pentru comuniştii, pentru Unind in nimb mari frunţi vizionare ţ tia obţin noi si impor
ra după care să-şi exprime cetării ştiinţifice, dezvolta toţi oamenii muncii hune- Un fiu al ţării e-n ai ţârii gind i tante succese. Prin asi
întreaga lor bucurie în rea mai accentuată şi a- doreni constituie un motiv Cu un cuvînt mai demn între popoare gurarea funcţionării la
„Cîntarea României". firmarea mai activă a for ele înălţătoare mîndrie pa Sub flamurile păcii popoarele chemînd. ) parametri cit mai ridi
Omagiul hunedorean, melor democratice, înflori triotică faptul că tovarăşul caţi a agregatelor si
cald, vibrant, revoluţionar, rea învăţămîntului, ştiinţei Nicolae Ceauşescu este re E El Stejarul vetrelor străbune \ instalaţiilor de bază. a-
se integrează astfel armo şi culturii. cunoscut în întreaga lume Cu ramul viguros întins spre soare, t limcntarea ritmică si in
nios în marele fluviu na Fundamentînd obiectivul ca un luptător revoluţionar Cu chipul ţării re-nflorind spre lume i cantităţile necesare cu
ţional încărcat de dragos strategic, orientările şi sar C-un braţ de frate-ntins din zare-n zare. 1
te şi recunoştinţă faţă de cinile partidului şi poporu (Continuare în pag. a 3-a) AUGUSTIN JULA \ (Continuare în pag. a 3-a';