Page 79 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 79
r ». 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 461 © SÎMBĂTĂ, 26 IANUARIE 1985
LESERi! s
l \
\ \
Ultimele două decenii din perioada postbelică — ne face să încercăm o „Sub conducerea Partidu te eforturile poporului ro „Este bine cunoscută po
\ cînd România a ales, ireversibil, drumul construirii so profundă satisfacţie". (Scin- lui Comunist Român, în mân — sub conducerea în ziţia clară a statului, parti \
s cietăţii celei mai drepte pe Pămînt, socialismul — se teia, 5 iunie 1984). frunte cu eminentul său ţeleaptă a preşedintelui dului şi poporului român \
\ constituie in epoca cu cele mai mari izbînzi în fău KONSTANTIN CERNENKO, c o n d u c ă t o r , tovarăşul Ceauşescu şi a programelor împotriva cursei nesăbuite I
rirea civilizaţiei materiale şi spirituale pentru toţi şi de secretar general Nicolae Ceauşescu, poporul Partidului Comunist Român a înarmărilor, cit şi aportul
\ către toţi. al C.C. al P.C.U.S., român a înregistrat progre — pentru construirea socie curajos şi constructiv al l
\ Această epocă pe care o trăim cu toţii este pusă preşedintele Prezidiului se uriaşe în lupta pentru tăţii socialiste multilateral României la procesul deco s
dezvoltate". (Scînteia, 6 fe
transformarea ţării, odini
lonizării, la lupta împotri
\ sub semnul fericit al personalităţii proeminente a ace Sovietului Suprem oară înapoiată din punct bruarie 1981). va. apartheidului, a rasis \
luia care se află în fruntea partidului şi statului nos
s tru de 20 de ani, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — al U.R.S.S. de vedere economic, in HAFEZ AL-ASSAD, mului. Această poziţie a \
s simbolul suprem, exemplu strălucit a ceea ce sîntern „Sub conducerea parti şi multilateral dezvoltat. preşedintele României, a ^preşedintelui \
tr-un stat socialist, suveran
\ şi a tot ceea ce trebuie să fim, să devenim. Toate ma dului, în deceniile de după Apariţia unei Românii Republicii Arabe Siriene Nicolae Ceauşescu se bucu
rile înfăptuiri prezente şi viitoare se leagă de numele
ră de un enorm prestigiu
preluarea puterii şi, îndeo
\ secretarului general al Partidului Comunist Român, sebi, în cei 18 ani de noi pe ruinele vechii Româ „încrederea şi preţuirea în rîndul popoarelor lumii \
preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE cînd tovarăşul Nicolae nii, precum şi continua ei pe care militanţii gloriosu a treia şi în mod special
\ CEAUŞESCU, care conduce cu strălucire destinele pa întărire şi dezvoltare sint lui Partid Comunist Român al luptătorilor progresişti, \
\ triei in măreaţa operă de edificare a construcţiei so Ceauşescu este secretarul rezultatul conducerii juste le-au investit încă o dată al partidelor revoluţionare, \
cialiste şi comuniste pe pămîntul românesc străbun, general al partidului, po a tovarăşului Nicolae organizaţiilor muncitoreşti
\ lată de ce această epocă a intrat în conştiinţa noas porul român, acţionînd unit, Ceauşescu, care desfăşoară în dumneavoastră, tovară şi mişcărilor do eliberare
s tră, a contemporaneităţii drept „EPOCA CEAUŞESCU". a obţinut măreţe victorii o activitate energică şi-şi şe Nicolae Ceauşescu, re naţională din ţările acestei s
zidă în vitalitatea, dina
reînvestire
a
Actul
de
NICOLAE
tovarăşului
\ CEAUŞESCU în suprema funcţie de secretar general al în toate domeniile revolu consacră toate eforturile a- mismul şi abnegaţia pe ca părţi a lumii". (Scînteia, 30 \
ţiei şi construcţiei socia
sigurării libertăţii şi ferici
decembrie 1984).
re aţi ştiut să le dedicaţi
\ partidului a constituit o expresie a voinţei unanime a liste". (Scînteia, 10 mai rii poporului român". (Scin- încă din tinereţe cauzei . - ALVARO \
1983).
\ comuniştilor, a întregului popor, garanţie fermă a ri teia, 23 mai 1978). triumfului socialismului în MONTERO MEJIA, t
dicării României pe noi trepte de progres şi civili HU YAOBANG, KIM IR SEN, România. secretar general
) zaţie. secretar general al C.C. secretar general Marile şi strălucitele re al Partidului Socialist
Această epocă reprezintă, în acelaşi timp, perioada al Partidului Comunist al Comitetului Central zultate obţinute de către Costarican
in care România socialistă este recunoscută pretutin Chinez al Partidului Muncii Republica Socialistă Româ
\ deni ca o ţară care şi-a făcut un crez — crezul întregii din Coreea, nia în construirea unei so „Noi sprijinim din toată
\ doctrini de politică externă a preşedintelui NICOLAE „Cea de-a 40-a aniver preşedintele cietăţi socialiste sînt indi inima numeroasele iniţiati s
CEAUŞESCU - din a acţiona pentru apărarea drep sare a actului istoric de la Republicii Populare solubil legate de gîndirea ve ale tovarăşului Nicolae \
tului fundamertal al popoarelor, dreptul la viaţă, la 23 August este marcată Democrate Coreene şi acţiunea inovatoare a Ceauşescu vizînd întărirea
existenţă liberă şi independentă, la pace pentru fie prin rezultate deosebite, pe t o v a r ă ş u l u i Nicolae păcii în Europa şi în lume \
\ care naţiune. care oamenii muncii din „Doresc să remarc aici Ceauşescu. şi crearea condiţiilor pen \
lată de ce această epocă impune întregii lumi fi România, sub conducerea că prietenii români care Sub conducerea sa, po tru dezvoltarea relaţiilor de s
\ gura de mare om de stat a tovarăşului NICOLAE Partidului Comunist Român, au venit în Siria pentru a porul român a cunoscut anii egalitate între toate sta
CEAUŞESCU, personalitate proeminentă a vieţii poli- le-au obţinut în construc ne sprijini cu înalta lor cei mai rodnici în edifica tele. \
j. ! cir. i tice internaţionale, denumit, de altfel, „EROU AL PĂ- ţia socialistă, precum şi in experienţă în executarea rea socialismului, materiali Pentru a pune capăt foa \
unor programe de dezvol
materială
dezvoltarea
s lată de ce imaginea României, a conducătorului ei culturală a ţării. La aces şi tare a ţării noastre, au do zaţi în mari înfăptuiri eco metei şi sărăciei în lume, s
nomice, sociale şi cultura
este absolut necesar să se
\ j îşi găsesc expresii de adîncă preţuire şi admiraţie in te realizări, dumneavoastră, vedit în permanenţă senti le, în continua ridicare a oprească cursa înarmări \
mentul prieteniei, al pro
tovarăşe Ceauşescu, aţi a-
\ j întreaga lume. Drept mărturii ale acestui fapt stau ne dus o deosebită contribu fundei lor responsabilităţi, nivelului de viaţă al oame lor. Iniţiativele româneşti \
numărate consideraţii, declaraţii, puncte de vedere ex-
nilor muncii români". (Scîn
\ ; primate de numeroase personalităţi ale lumii, multi ţie personală". (Scînteia, cinstea lor şi seriozitatea teia, 4 decembrie 1984). sînt foarte importante pen s
cu care şi-au concentrat
tudinea de aprecieri ale presei internaţionale, din care 26 august 1984). tru atingerea acestui ţel".
\ inserăm cîteva. eforturile pentru îndeplini SAMORA (Scinteia, 30 august 1984). s
\ AU SUKRIA, rea activităţii lor. MOISES MACHEL, v v
„In anii postbelici oame lor înapoiată, agrară, in preşedintele Prezidiului Vizitele noastre anterioa preşedintele MARKO MAZELAND,
\ nii muncii români, sub con tr-un stat socialist cu o e- Comitetului Central re în Republica Socialistă Partidului FRELIMO, preşedintele Partidului \
\ ducerea partidului comu conomie dezvoltată, avind al Uniunii Comuniştilor România au constituit un preşedintele Republicii Pacifist Socialist \
\ nist, au transformat ţara multiple ramuri. Şi aceasta din Iugoslavia bun prilej pentru a cunoaş- Populare Mozarnbic din Olanda
I.C.S. MIXTĂ BRAD
ÎNCADREAZĂ URGENT
Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării Manifestări consacrate aniversării ® măcelar.
Unirii Principatelor Române
WASHINGTON 25 (A- I fl'LSI NKI 25 (Agcrpres). încadrarea se face conform Legii 12/
gerpres). — Un grup de — Necesitatea creării în LONDRA 25 (Agerpivs). teniei, Moldovei şi Transil 1971 şi Legii nr. 57/1974 republicată.
vaniei. Kxpuncrea a lost
14 senatori şi 11!) membri nordul Luropei a unei zo — In contextul manifestă însoţită de semnificative
rilor consacrate aniversării
ai Camerei Reprezentanţi ne lipsite de arme nuclea Unirii principatelor, In exemplificări ni Uz i cal e. Informaţii suplimentare la biroul plan
lor din Congresul S.U.A., re, ca un prim pas pe Iforniman Museum clin organizarea muncii, personal, învăţămînt, clin
inclusiv spcakerul Thomas calea asigurării securităţii Londra a avut loc o seară K LI AL, A LUMPUR 25 cadrul întreprinderii.
O’Ncill, au adresat pre şi dezarmării pe continen dedicată artei populare (Agerpres). — In capitala
şedintelui Ronnld Reagan tul nostru, a constituit te româneşti. O echipă de Thailandei a avut loc o
un memoriu prin care îi nia centrală a reuniunii dansatori a instituţiei bri manifestare in cursul că
reia au fost prezentate sem
cer să răspundă pozitiv grupului de lucru pentru tanice a prezentat un pro nificaţia Unirii şi a altor
gram de jocuri populare
iniţiativei în favoarea păcii pregătirea unei conferinţe din diferite regiuni ale momente de seamă din G.I.G.C.L. DEVA
şi a dezarmării a grupului parlamentaro pe această ţării noastre. istoria patriei noastre.
celor şase şefi de stat şi temă. desfăşurată recent la Cu acest prilej, a fost Face cunoscut consumatorilor de apă
de guvern care se v.—■ Karia. în sudul Finlandei. ROMA 25 (Agerpivs). — subliniată activitatea neo caldă din municipiul Deva că începînd cu
întruni la 28 ianuarie la Au participat reprezen La Biblioteca română din bosită a conducătorului
Deliii. După cum s-a mai tanţi ai organelor legislative Roma a avut loc o mani partidului şi statului nos data de 29 ianuarie a.c. furnizarea acesteia
anunţat, sofii de stat din supreme din Danemarca, festare culturală dedicată tru, t o v a r ă ş u l Nicolae se va face între orele 6—8 şi 16—21 în zilele
Ceauşescu, dedicată edifi
celei de-a 12(>-a aniversări
Argentina. Mexic şi Tan Finlanda, Norvegia şi a Unirii Principatelor cării unei lumi a păcii şi lucrătoare, exceptînd ziua de luni. Duminica
zania şi primii miniştri ai Suedia. La sfîrşitul reu Române. dreptăţii. De asemenea, au
Greciei, Indiei si Suediei niunii s-a anunţat că în Profesorul şi compozito fost evidenţiate rezultatele programul este între orele 8—10 şi 12—14
vor relua demersul lor po toamna acestui an va fi rul Roman Vlad a con remarcabile obţinute de pentru încadrarea între orele de întreruperea
litie şi diplomatic, lansat organizată la Copenhaga ferenţiat pe tema „Muzica poporul nostru, îndeosebi furnizării energiei electrice. Furnizarea se
anul trecut la 22 mai an- conferinţa parlamentarilor si marile evenimente isto în ultimele decenii, în
gajîndu-se să caute căi din ţările nordice consa rice ale României". Au dezvoltarea multilaterală a face etapizat conform programului cunoscut.
patriei, relaţiile de priete
constructive de acţiune crată examinării creării fost evidenţiate permanen nie şi cooperare promovate
la
unitate
de
ideii
ţa
pentru oprirea cursei înar unei zone denuelcarizatc români, unitatea culturală •consecvent cu toate statele
mărilor nucleare. in nordul european. a tuturor locuitorilor Mun lumii. MAI 1982 — A, nr. 6221901), a-
parţinind Dispensarului medi
cal nr. IV pentru copii IIuuc-
doara. Ii declarăm nul. între
reprezentanţi ai Ministeru ţat crearea unui subcomi împotriva pericolului unui p u b lic ita te prinderea la care va fi pre
este
lui Afacerilor Externe, ai tet însărcinat cu studierea război nuclear. zentat Spitalul rugată să anunţe
Hune
la
municipal
ministerelor culturii, infor planului de pace in Orien doara. Telefon 957/12975.
maţiilor, oi altor instituţii tul Mijlociu propus de re ■ TUNIS. - Sub pre VÎNZĂRI - (3667)
centrale, personalităţi ale gele Husse’n al Iordaniei. şedinţia lui Yasser Arafat, • OCOLUL • silvic Orăşlic
H MOSCOVA. - Asocia vieţii politice şi cultural- Potrivit Biroului de presă la Tunis a avut loc o reu CUMPĂRĂRI din cadrul Inspectoratului sil
ţia de prietenie sovieto — artistice marocane, şefi de al O.E.P., subcomitetul este niune a Comitetului Execu • VlND apartament trei vic judeţean Hunedoara anun
ciocanului
pierderea
ţă
<(-•■
română a organizat, la misiuni diplomatice, ziarişti, condus de Foruk Kaddaumi, tiv ol Organizaţiei pentru camere, confort I. Deva, Pro marcat rotund I*. S. 316 şi .
Palatul pionierilor şi şco un numeros public. şeful Departamentului Po Eliberarea Palestinei consa gresului, telefon 14977. declară nul. (3656)
larilor din Moscova, un con litic al O.E.P. crată ultimelor evoluţii po • CUMPAr garsonieră con (3652) • PIERDUT autorizaţie de
curs pe tema „Ce ştiţi des B DELHI. - Filmul ro litice din tumea arabă şi fort sporit sau apartament transport nr. 328725, pentru
pre România I", la care au mânesc „Concurs", în re ■ CARACAS. - La Ca situaţia populaţiei palesti două camere confort II In De* autospeciala 31 HD iti»o, pro
centru.
participat elevi ai şcolilor gia fui Dan Pita, a fost racas a avut loc plenara niene din teritoriile arabe va, cartier Gojdu sau 961/4486» prietatea consiliului popnlar
Informaţii,
telefon
generale din Moscova. distins la Festivalul inter C. C. al P.C. din Venezuela. ocupate, anunţă agenţia sau 956/13074. (S674) ai comunei Pui, eliberată de
I.T.A. Deva. O declar nulă.
Concursul a cuprins teme naţional ui filmului de la Au fost discutate probleme WAFA, citată de agenţiile (3670)
privind geografia, istoria, Delhi cu premiul criticii ale situaţiei politice inter internaţionale de presă. A OFERTĂ DE SERVICIU
•
cultura şi dezvoltarea so- internaţionale (Fipresci) ne şi unele chestiuni refe fost hotărîtă convocarea, la trare PIERDUT permis de in şi
Naţională
Banca
la
cial-economică actuală a pentru originalitatea acţiu ritoare la situaţia interna jumătatea lunii februarie, a • CAUT femeie pentru su Banca Agricolă Deva. nr. 389,
României. nii şi a modalităţii de ex ţională. în rezoluţia ple Consiliului Central al pravegheat doi copii do S şi pe numele Butnaru Cornelia.
6 ani. Deva, telefon 23050.
presie. narei se subliniază impor O.E.P., instanţă intermedia (3675) II declar uni. (3673)
■ RABAT. - La Rabat tanţa activizării luptei pen ră între Consiliul Naţional • PIERDUT legitimaţie de
se desfăşoară Zilele filmului ■ TUNIS. - Comitetul tru pace şi atragerii mase Palestinian (parlamentul) şi PIERDERI serviciu, nr. se, pe numele
de
românesc. Au luat parte Executiv al O.E.P. a anun lor largi populare la lupta Comitetul Executiv. • PIERDUT in alb certifica Beleiu Vasile, eliberată declar
O
Deva.
I.T.S.A.l.A,
tul de concedii medicale, seria nulă. (3666)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Islrate (redactor şef), lucia Elena liciu, Gheorghe Pavel {redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. 1 1 3 2 5 1 0
RF.DAST1A si ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane t 11275, 12157, 11535. Telexi 72233. TIPARUL I Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.