Page 82 - Drumul_socialismului_1985_01

• DUMINICĂ, 27 IANUARIE 1985 Pag. 3

Sărbătorirea tovarăşului Simpozioane omagiale

j V L e € T M /X \\ Jartta
Nicolae Ceausescu nifestări dedicate aniver­ Miliţiei judeţene, Mai ia APRIVmSTI
In cadrul amplelor ma­
Albu, vicepreşedintele ..Co­
sării celui mai iubit fiu al legiului, judeţean al avo­ cea maie
poporului român, patriot caţilor, ioan Miţrofan,
(Urmare din pag. 1) partidului şi statului nos­ înflăcărat, eminent om po­ procuror şef adjunct al Ne tot lamentam in anii
tru, a fost călduros oma­ Procuraturii judeţene. Ionel jeles. Cite dintre satele de
' j. giată personalitatea sa re­ litic al lumii contempora­ din urmă ţ. nu mai avem pe vremea acelui idilic „o-
fierbinte omagiu adus pro­ marcabilă, unanim apre­ ne, t o v a r ă ş u l Nicolae Toma, VIndimir Panou, parte de iernile fabuloase dinioară“ erau elcctriiica-
procurori. A
fost pc
larg
eminentei personalităţi a ciată- în întreaga lume, de (’ivuşeseu, ieri a avut loc "de odinioară şi, de cum se te ? Citi locuitori numărau
secretarului general al luptător înflăcărat pentru la Deva simpozionul oma­ evidenţiată contribuţia se­ apropiau sărbătorile, scan­ pe atunci oraşele ţării şi
cretarului general al parti­
partidului, festivitatea a cauza păcii, libertăţii şi in­ gial „Concepţia Partidului dam cu nostalgie celebrul ciţi dintre aceştia aveau
pus în evidenţă înalta apre­ dependenţei popoarelor. Comunist Român, a secre­ dului. tovarăşul Nicolae vers al lui Villon: „Dar unde televizoare, frigidere, aspi­
Ceausescu, Ia îmbogăţirea
ciere pe care partidul si Animaţi de aceste alese tarului general al partidu­ sint zăpezile de aitădat' ?". ratoare, autoturisme etc.
literaturii
social-politice,
poporul o dau modului gînduri, tovarăşii din con­ lui, t o v a r â ş u 1 Nicolae creşterea rolului statului Şi, pe cind să ne luăm nă­ etc. ? Cile dintre magistra­
în care a acţionat, eu ne­ ducerea partidului şi sta­ Ceausescu. privind creşte­ socialist în sistemul de­ dejdea de la acele zăpezi, lele feroviare erau eleclri-
înfricată dîrzenie şi tena­ tului prezenţi la solemni­ rea rolului statului socia­ mocraţiei muncitoreşti, re­ iată că s-a năpustit dez- iicate ? Cite erau marile
citate, încă din primii ani tate l-au felicitat cu deo­ list în sistemul democra­ voluţionare, al organelor lănţuindu-se asupra între­ uzine conectate la sistemul
ai tinereţii, pentru apăra­ ţiei muncitoreşti, revolu­ gii emisfere nordice iama energetic iraţional şi cite
1
ţionu rea rea- intereselor fundamen­ sebită căldură pe tovară­ ţionare' . Simpozionul a de justiţie, întărirea lega­ cea mare. Cu ninsori şi nă­ lolos&au ca materie primă
vclor, a tale ale poporului, pentru şul Nicolae Ceausescu, i-au fost organizat de Oonsi'iul lităţii socialiste şi inter­ meţi, cu viscole şi ger, aşa hidrocarburile ? Răspunsul
Ic liti- cauza progresului, libertă­ adresat, cu cea mai pro­ judeţean al Frontului De­ naţionale, idei amplu relie­ cum o ştiam din amintirile la asemenea intrebări e de
/volturii ţii şi independonţui patriei fundă stimă si afecţiune, mocraţiei şi Unităţii Socia­ fate in documentele Con­ şi scrierile vechi. Grandioa­ domeniul evidenţei şi stă
i econo- noastre. urări de viaţă îndelungată, liste şi Organizaţia jude­ gresului al XlII-lea al să şi aspră, iarna cea mare la indemina oricui. Ei de­
deplină multă sănătate şi fericire, ţeană a Asociaţiei iu-i Ii­ P.C.R. de azi nu mai are insă ni­ curge din nivelul de dez­
n şi po- Membrii Comitetului Po­ alături de tovarăşa Klena lor din R.S.R. ★ mic din nimbul idilic pe voltare lără precedcirt la
■reşterca litie Kxccutiv al C. C. al Ceausescu, de toţi cei dragi Au prezentat comunicări Tot ieri a avut loc sim­ care ne plăcea să i-i atri­ care a ajuns societatea
organ is- P.C.R. au dat glas senti­ şi apropiaţi, noi şi însem­ tovarăşii Octavian Mireş- pozionul „Contribuţia se­ buim in evocările noastie. contemporană. Dar există
ţionareu mentelor de dragoste şi re­ nate succese în activitatea tean, şeful Secţie: propa­ cretarului general ai parti­ Nici sănii cu zurgălăi, nici întotdeauna, mai curind sau
ce con- cunoştinţă ale comuniştilor, de incită răspundere în­ gandă a Comitetului jude­ dului. tovarăşul Nicolae poveşti depănate molcom mai tîrziu, intr-un lei sau
Liciparca ale tuturor cetăţenilor pa­ credinţată de partid şi ţean de partid, ioan Rele­ Ceausescu, la dezvoltarea Io gura sobei in timp ce altul, un timp al scadenţe­
itleosebi, triei fală de conducătorul popor, putere de muncă gau, procuror şef al Procu­ teoriei şi practicii construc­ viscolul şuieră-n horn. Ni­ lor. A ne folosi cu dezin­
ţărilor iubit şi stimat al partidului pentj u a conduce cu aceeaşi mic din toate astea, pentru
lealinia- şi al ţării, pentru activi­ clarviziune şi cutezanţă re­ raturii judeţene. Marin ţiei socialiste". organizat că lumea iernilor de odi­ voltură de laciiităţile pe
Le într-o tatea sa neobosită consa­ voluţionară, eu aceeaşi fer­ Pele, preşedintele Tribuna­ de Consiliul municipal De­ nioară aparţine ireversibil care ni le oleră civilizaţia
pace şi crată bunăstării şi ferici­ mitate şi înţelepciune des­ lului judeţean, coi. Nicolae va de educaţie politică şi trecutului. Iarna de azi a modernă ignorind acest O-
rii patriei noastre socia­ tinele naţiunii noastre, Todea. locţiitor al şefului cultură socialistă. aliat lumea altei civilizaţii, devăr ar însemna să râmi-
>r j»nre- listo, înaintării ei pe trep­ traducerea in viaţă a o- a altor exigenţe, caie s-a nem la un nivel de gindi-
pi re te tot mai înalte de pro­ bieelivelor stabilite de găsit dintr-o dată in iciţa re retardat, idilic, lipsit de
voi._rca Congresul al XlII-lea al altor rigori. Şocul pe care
cei
elementar
mai
ii parti­ gres şi civilizaţie. Releyîn- partidului, înfăptuirea mă­ l-am trăit subit, surpriza in aprecierea marilor realism
du-se strălucita contribuţie
pro­
dele co­ reţei opere de edificare sau revolta împotriva sti­
li parti- a tovarăşului Nicolae a societăţii socialiste multi­ hiilor îşi au insă originea bleme ale lumii contempo­
emocra- Ceausescu la elaborarea lateral dezvoltare si înain­ nu in iarna propriu-zisă, ci rane. Omenirea de azi a
are na- şi înfăptuirea întregii po­ tare a României spre intr-o discrepanţă de gin- intrat in laza de tranziţie
•ogresis- litici interne şi externe a comunism. dire. Ne-am obişnuit să spre noua eră a civilizaţiei
?rialiste. trăim intr-o civilizaţie indus­ postindustriale. Sigur deo­
i pentru trială, modernă şi confor­ camdată e că noua etapă
tru dez- presupune un nou rnod.de
:3 >o- Se acţionează cu răspundere tabila, pe, cind felul nostru
de .p gindi fenomenul so­ gindire, care implică recon­
in i nii_. -e pentru pregătirea temeinică cial sau natural se foloseş­ siderarea vechilor viziuiti
It iubite te încă de criteriile valabi­ asupra fenomenelor încon­
Nicolae le in trecutul acelor ierni jurătoare. Iar dintre aces­
ă asigu- a producţiei de legume după care tinjeam. Criterii tea, prioritatea o va deţine
;a noas- care se dovedesc azi total încă mult timp de acum •
1, de a Ferma,,legumicolă a Coo­ cit mai mare la buna apro­ inoperante. Să încercăm să înainte acei fenomen aţii
în spi- perativei agricole de pro­ vizionare a populaţiei ju­ răspundem doar la citeva de complex pe cate-i nu­
i cornii- ducţie din Simoria a de­ deţului eu legume. întrebări şi lucrurile vor do- mim simplu energia.
itru in- păşit, in anul-trecut, pro­ Deoarece- ferma legumi­
ărîri a- ducţia de legume planifica­ colă din Simoria îşi va pro­ bindi mai multă l'tnpeiime. Iarna cea marc e pe
ea Con- ta şi a obţinut suplimen­ duce în întregime răsadu­ Rigorile iernii pe care trecute. Ea ne-a supus li­
iranspu- tar aproape un milion de rile de care are nevoie, s-a ne am văzut nevoiţi s-o in- nei experienţe severe din
politicii lei venituri. Unitatea a trecut la repararea rame­ Nicolae Ulâm şi Florin Sebestcin acţionează permanent Iruntăm nu vor deveni ast­ care se impune să reţinem
dulii) şi produs 21 sortimente de lor şi tocurilor, înlocuirea pentru 'funcţionarea* benzilor transportoare ce alimentează cu fel mai îngăduitoare dar învăţăturile de rigoare.
r 'sul legume, ponderea avînd-o sticlelor sparte de la •aco­ cărbune morile de la termocentrala Paroşcni. Foto N. GHEORGHIU cei puţin vor ii mai de in- RADU CIOBANU
islre ceapă, varza, tomatele ş.a. perişurile răsadniţelor. Iii
i Itoma-
Activitatea bună desfăşura­ vederea hunei desfăşurări
tă în 1904 reflectă stră­ a acestei activităţi, la se­
ideninu- dania depusă de formaţia diul fermei a fost amena­
ivoastră, de lucru condusă de Silvia jat un'atelier încălzit, unde
iu toată fondate, de ceilalţi lucră­ oamenii ' I-iviu Olaru, Noul — dimensiune fundamentală
tră pen- tori ai unităţii coordonaţi Câta Pcpenar, Traian Pe- . \
i rolului de ing. Klena Cîmpian. penar şj alţii — au condi­
n unită- Pentru producţia acestui ţii -bune de muncă. a unui colectiv muncitoresc
i a asi- un, în toamna trecută au Şefa fermei legumicole
i 0- fost cultivate opt hectare ne spunea că în acest an Secţia de reparaţii meiâ- milare — de 55 000 lei ste iii) dc repere importan­ ţii în valoare de 1,5 mi­
K i ă - cu spanac, cile cinei • hec­ se voi" produce 22 sorti­ no-energetiee (S.R.M.K.) are ş.a. Avem muncitori de te din mase plastice. Din lioane lei, reprez.entînd asi­
solemn, tare eu salată şi ceapă ver­ mente de legume -— ceapă o pondere însemnată în înaltă clasă, capabili să acelaşi unghi de vedere, milări de subansamble pen­
midiilor ile, precum şi un hectar cu uscată pe 40 ha, tomate producţia întreprinderii de asimileze în scurt timp al noului sub zeci de as­ tru generatoare asincron
înţa ne- usturoi. Culturile respecti­ pe 20 ha, rădăeinoase pe producţie industrială şi orice produs şi să creeze, pecte industriale, trebuie necesare microliidrocentra-
n Făptuit ve evoluează bine. Pentru 10 ba, varză pe 12 ha ş.a construcţii căi ferate la rîndul lor repere indus­ privit şi anul dc producţie lelor, încă 3 milioane lei
a duni- a stimula creşterea spana­ — având sarcini importan­ (I.P.I.C.C.F.) Deva. „Colec­ triale noi necesare econo­ 1985. La fel, etapa de dez­ ia reparaţii pompe hidrau­
n ost ru cului, zilele trecute s-a fă­ te in ee pliveşte produc­ tivul nostru s-a impus din miei naţionale". Teodor voltare marcată de cinci­ lice, precum şi sarcina ma­
icrcdere cut fertilizarea chimică su­ ţia ce se va obţine pe uni­ ee în ee mai mult prin re­ Ban, Mircen Diaconii, Is- nalul al 8-lea". joră dc a reduce importul
; mi ine, plimentară a culturii. tatea de suprafaţă. In ve­ zultatele bune obţinute — trate Radu şi Constantin Muncitorii Cornelii) Pui­ prin asimilarea a 11 tipuri
oniunist — Sarcinile anului in derea producerii răsaduri­ sublinia ing. Ioan Cordoş, Andrioaie sînt doar câţiva că şi Ioan Pintea, dc ia de elemente şi ventile pen­
curs sînt mobilizatoare — lor, ferma are un spaţiu a- şeful secţiei — în toii anii Atelierul dc construcţii me­ tru pompele de injecţie,
scumpă ne spunea Laurcnţiu Col- eoperit în suprafaţă de actualului cincinal şi în­ dintre muncitorii de elită talice, Aglaia Anton, Ma- altor zeci de repere din
i partid eer, preşedintele coopera­ 1 500 mp. In aceste zile, se deosebi in 1984, cind ne-am de aici. In Atelierul do ria Igna, Rodica Makav şi mase plastice etc.
stimate tivei agricole de producţie transportă gunoiul necesar depăşit substanţial toţi in­ construcţii metalice, con­ Floarea Mărginean, de la „Am. început eu bine a-
Nicolae — dar avem condiţii să lc pentru bioeombustibil, fo­ dicatorii do plan. Am dorit dus de sing. Gheorghe Atelierul de prelucrări ma­
•• de să­ realizăm. Mobilizaţi de che­ lia pentru acoperirea sola- şi am reuşit să marcăm Stanei u, am notat decla­ se plastice şi confecţii tex­ iui] 1985 — ne-a declarat
li prcună mările şi îndemnurile cu­ riilor este asigurată. Pen­ prin rezultate economice raţia lui Ionel Bocan, se­ tile (condus ing. Dumitru ing. Ioan Cordoş — şi am
de via­ prinse în cuvântarea tova­ tru obţinerea recoltelor valoroase realegerea, la cretarul comitetului U.T.C. Jurcă), nc-au vorbit despre luat toate măsurile nece­
ta tova- răşului Nicolae Ceausescu, prevăzute, este necesar să Congresul al XII I-leţi, în sare pentru realizarea op­
timă a sarcinilor ce ne re­
militant secretarul general al parti­ se treacă la fertilizarea eu funcţia supremă de secre­ vin. Am lansat deja în fa­
statului dului, la Consfătuirea de îngrăşăminte organice a tai - general al partidu­ I I i u bricaţie unele clin noutăţi
îilie, cu lucru pe problemele agri­ suprafeţei planificate şi să lui, a tovarăşului Nicolae vi M DE TRECERE M CHHCMAUIL VIITOR ii — cutii de acumulatori
şi apro- culturii clin luna decem­ fie impulsionate lucrările Ceausescu, ale cărui în­ pentru 10 Ah. repere pen­
brie a anului trecut, vom demnuri şi indicaţii le-am cil secţiei: ..Marea majori­ suportul moral pe care îl tru maşina de spălat cu
i, multă organiza activitatea din le­ în vederea producerii răsa­ aplicat neabătut în munca tate a muncitorilor sînt ti­ formează rezultatele bune program automată etc. în
durilor.
fruntea gumicultura în aşa fel in­ noastră, eulegînd cele mai neri, interesaţi în cel mai obţinute anul trecut pen­ trimestrul I 1985 va fi o-
1
ilesăvîr- cit să avem o contribuţie TRAIAN BONDOR bogate împliniri' . înalt grad dc viitor. Aşa tru activitatea din 1985, molog.lă şi noua turbină
rice pe Din şirul de succese în­ se explică sutele de repere ultimul an al actualului FO 90/570, cu o putere de
stru.^- 19.20 Ctitorii cu care ne scris de colectivul S.R.M.K. noi asimilate, care au re­ cincinal. S-o ascultăm pc 800 k\Vh, care poate func­
şi pen- mîndriin. Reportaj Deva în activitatea din dus efortul valutar al ţării. Aglaia Ariton: „Anul tre­ ţiona la o cădere minimă
ă-i con- (color) 1984, se desprinde depăşi­ Modelul nostru de muncă cut, noi am depăşit pla­ de apă de 10 m. La recen­
inclc şi i Televiziune 19,35 Cîntarea României rea producţiei marfă cu şi acţiune 11 constituie prie­ nul cu 28 tone. la produ­
(color) ta adunare generală a oa­
31*C ftlO- 20,15 Film artistic (color). aproape 2 milioane lei şi tenul cel mai bun al ti­ sele din polietilenă, cu 20 menilor muncii din secţie,
stre s<>- duminica, „Vînătoarc neobişnui­ realizarea unor valori su­ nerilor din România, se­ tone la cele din polistiren întregul colectiv s-a anga­
27 IANUARIE 1.985 tă". Producţie a stu­ plimentare la producţia fi­ cretarul general al parti­ antişoc şi de uz general,
diourilor indiene zică. din copoii meri. şi cu peste jat să facă totul pentru
<> vârâse 12.00 Telex 21.50 Telejurnal (p.c.) dului, tovarăşul Nicolae realizarea sarcinii de ma­
12,05 Lumea copiilor. Sing. Romulus Lasău, ca­ Ceausescu". 1,5 milioane lei la confec­ ximă importanţă trasată
„Robinson Crusoe** re conduce Atelierul de In S.R.M.K. Deva, cuvin­ ţii textile. Ştim că pc 1985
(color) LUNI, 28 IANUARIE 1985 de secretarul general al
12,40 Muzică populară de prelucrări mecanice, ne-a tele „asimilare", „nou" sînt avem di* realizat 8U tone p a r t i d u l u i, tovarăşul
pc intre** cuprinsul 20,00 Telejurnal (p.c.) declarat: „Am obţinut plu­ auzite la tot pasul. De ce ? produse din polietilenă şi Nicolae Ceauşcsiu. privind
ţării 20.20 Priorităţi în econo­ suri, la maşini şi utilaje Ne-a răspuns ing. Petrişor
mie dp asimilat un număr ma­ îndeplinirea exemplară a
13.00 Album duminical (co­ pentru construcţii hidro­ Magda, şeful compartimen­ rc de repere pentru a nu
lor). în program : 20,40 Tezaur folcloric (co­ indicatorilor do producţie
★ Muzică uşoară * lor) tehnice si de căi ferate, în tului de proiectare: „Noul mai fi importate. Sînt si­ pe 1985 şi pe întregul ein-
Versuri * Cintece în­ 21,05 Roman-foîlcton (co­ valoare, de fi,4 milioane a caracterizat întreaga ac­ gură că vom izbindi şi în
drăgite şi romanţe * lor). „Drumul lui Jan lei, la piese de schimb si tivitate a secţiei în 1984, anul acesta". f'inal, trecerea hotărîtă la
Meridianele cin tecului Amos".. Premieră pe înfăptuirea obiectivelor din
* Tclcsport * Secven­ ţară. Producţie a stu­ repere noi asimilate — de cînd au fost asimilate II) 1985 aduce pentru colec­
ţa telespectatorului. diourilor cehoslovace 1,5 milioane lei, la piese de noi produse industriale tivul S.R M.K., in plus fa­ viitoarea ala pi de d"zvnl-
19.00 Telejurnal (p.c.) 21.50 Telejurnal (p.c.). schimb pentru motoare de complexe cuprinzând sute ţă dc ’84, un volum de tare a patriei"
buldozere şi alte utilaje si­ de repere — precum şi pe­ reparaţii utilaje construc­ MARIN NEGOIŢÂ