Page 88 - Drumul_socialismului_1985_01

f f ă Mina

Lupeni-sud
produce

Minerii din Lupeni infăp- „
luiese exemplar Îndemnuri- |
le şi indicaţiile tovarăşului |
Nicolae Ceauşcseu ele a s
spori continuu producţia t
de cărbune. în paralel cu |
modernizarea capacităţilor s
de producţie existente şi |
mecanizarea lucrărilor în {
acţionează
se
N S I I I U L U I subteran, pentru deschide- »
stăruitor
rea unor noi timpuri mi- I
nicre. Aşa a apărut ele s
curind sectorul nr. 15 al |
minei, aşa-numit Lupeni — *
Anul XXXVII, nr. 6 464 MIERCURI, 30 IANUARIE 1985 4 pagini - 50 bani sud, care, în anii viitori s
va deţine ponderea în pro- |
«lucţia de cărbune a între- *
prinderii. s
—
rugam,
litmynle de munci în abataje Cornel Vă Ilădulescu, tovarăşe I 1 '
şef
al
prezon-
sectorului,
ne
să
taţi activitatea de început I
a minei Lupeni—sud.
şi Sa suprafaţă cresc în intensitate trei brigăzi. Una de ti- |
Deocamdată lucrăm cu |
—
neret, condusă de. Ilie Dră- s
goiescu, într-un abataj cu |
Tovarăşul Lucian Moga, ceea ce s-a făcut. Comi­ tot mai mult în intensitate. front scurt, alta într-un (
secretarul comitatului de tetul de partid şi consiliul Aici, normalul îşi reintră abataj frontal mecanizat, s
condusă
„Vidra 1 *
întreprinderea
Oră
secţia
Hunedoara.
partid al F.xploutării mi­ oamenilor jnuncii au luăt treptat în drepturi, cum spu­ jan — de Gheorglie Be- I | Hrenlue — o tinără muncitoare ştie. cărei seriozitate în .Mina
mun­
care
o
a
realizează
niere Deva, ne-a făcut măsuri prompte, în lumina nea şeful de brigadă Iulian producţie zilnică de 246 to- *» că i-a adus aprecierea întregului" colectiv de la atelierul
succint bilanţul activităţii sarcinilor trasate de con­ Doţa. Minerii au înţeles ne cărbune — iar a treia, | confecţii.
colectivului unităţii pe a- ducerea de partid, reorga- că „punctul slab" pe dru­ condusă de Samoilă Ko- I Foto N. GHEORGHIU
acţionează
nul trecut : nizînd activitatea în secţii mul minereului din abataj vacs, direcţională şi într-o * I
pre-
galerie
— Faptele de muncă ale şi ateliere, în funcţie de spre uzină este la... supra­ găteşte exploatarea stratu- *
minerilor şi preparatorilor posibilităţile de funcţio­ faţă. Respectiv zona de la lui III, blocul IV.
noştri xînt concludente. în nare existente, de cotele silozuri la uzina de pre­ — Ce perspective are sec- | Perfecţionarea cadrelor didactice
1 !){I4 am extras şi prelu­ de energie şi combustibil parare. Benzile de trans­ torul, mina Lupeni—sud ? .
Foarte frumoase. Pen- )
—
crat suplimentar p'ănului repartizate. S-a acţionat port îngheţau cu minereu tru acest an avem un plan s in domeniul muncii educative
cu tot, se rupeau. N-au de 250 000 tone de cărbune, j
stat pe «înduri. O parte Lucrăm mai mult la pre- |
la
şi
dar
gătiri,
I H EIliBSaJEEME dintre ei au venit zile în plex mecanizat S1NIA 2, care l s Cel Cunoiisterc’it . temeini- de formare a tinerei ge­
echiparea
cu
eoni-
un
unui
I
abataj
si tipii cai v«i în
neraţii, schimbul de opinii
via-
şir din abataje alături de
preparatori, sprijinindu-i în va intra în producţie in s tă ii orientărilor şi in­ si generalizarea experienţei
l!7 000 tone de minereuri muncă. S-a lucrat cu în­ prima decadă a lunii mar- | dicaţiilor cuprinse în Ra­ înaintate.
cuprifere şi complexe, am E. M. DEVA sufleţire, nimeni n-a cedat tic a.c. şi va realiza în * portul prezentat de tova­ Această amplă şi deose­
depăşii producţia marfă cu în faţa gerului, nu cedea­ jur de 000 tone de cărbune t răşul Nicolae. Ceauşescu, bit de importantă acţiune
iî2 milioane lei. am reali­ ză. Situaţia se restabi­ pe zi. Dc asemenea, ne | secretai- general al partidu­ de perfecţionare în dome­
preocupăm
de
zat o productivitate cu 11 în subteran şi la supra­ leşte tot myi mult. Ing. pregătirea forţei recrutarea şi * s lui, fa Congresul al XIII- niul nimicii educative a
de
muncă
la sută mai mare deeît faţă, cu înaltă responsabi­ Niţă Sârghie, şef secţie mi­ necesare, de asigurarea u- I lea al P.C.R., sarcinile ce avut la baza dezbaterilor
cea planificată, am obţinut litate, comuniştii, toţi oa­ nă coordonator, ing. Ionel nor condiţii corcspunzăioa- * revin in vaţămîntului din două expuneri : „Dezvolta­
alte importante economii menii muncii dovedind că Lazâr, şef secţie schimb re de aprovizionare tclini- | celelalte documente adop­ rea economico-socială a ju­
fronturilor
co-matcrială
de materiale. Dintre toate au înţeles pe deplin impor­ şi ing. electromecanic Ioan de lucru, de a mecanizarea » | tate de înaltul forum co­ deţului şi a ţării în cinci-''
secţiile exploatării în mod tanţa îndeplinirii sarcinilor Bota s-au referit pe larg lucrărilor in abataje. Acum, 8 munist au constituit tema naiul 198(i—1 DUO şi orien­
deosebit s-a evidenţiat mi­ la măsurile luate în cursul cînd partidul, ţara, poporul * unor fructuoase dezbateri tările de perspectivă pînă
na Deva, care şi-a adus o de plan, a economisirii e- acestor zile, la eficienţa îl omagiază .pe omul din s organizate în această va­ în anul 2000. Sarcinile ce
fruntea partidului şi a sta- |
contribuţie substanţială la nergici electrice. De ase­ lor în producţie. Conclu­ tului, cu prilejul aniversa- < cantă, sub directa coordo­ revin şcolii în pregătirea
realizările raportate. menea, s-au efectuat o se­ zia ? Una singură : colec­ rii zilei sale de naştere şi s nare a comitetelor jude­ forţei de muncă necesare
— Mai sini puţine zile rie de reparaţii la utilaje­ a peste o jumătate de veac I ţean. municipale si orăşe­ dezvoltări i econom ico-so-
din această primă lună a le din dotare, pe majorita­ tivul minei Deva va în­ do activitate revoluţionară* * neşti de partid; eiale a localităţii şi jude­
anului. Cum aţi debutat tea fluxurilor ne-am stră­ cheia luna ianuarie cu şi noi, minerii de la Lu- J e îndreptăm I Desfăşurate diferenţial ţului" şi „Sarcinile ce
peni—sud,
in '85 7 duit să asigurăm condiţii planul realizat la minereu cu recunoştinţă gândurile pentru educatoare, învăţă­ revin înv ăţămîntului din
In ansamblu, activi­ de lucru optime realizării extras. spre Minerul de Onoare al tori, profesori din gimna­ indicaţiile şi orientările cu­
tatea colectivelor noastre normelor prevăzute. Pro­ Interlocutorii noştri au ţării, ii dorim sănătate, zii şi licee. în şase centre prinse în Raportul prezen­
a fost îngreunată din ducţiile au crescut şi cresc arătat că în bătălia aspră viaţă lungă şi la mulţi din judeţ (Deva, Petroşani, tat la Congresul al XIII-
cauza zăpezii si a fierului /i de zi. în cel mai scurt din aceste zile pentru nun ani ! Ne vom mobiliza Hunedoara, Brad. Orăştie. lea de către tovarăşul
muncă,
puternic din această lună. timp posibil vom recupera mult minereu extras, zeci exemplar ne-a în recomandai aşa Haţeg), consfătuirile au cu­ Nicolae Ceauşescu, secretar
de
cum
I’i in urmare, la ora actu­ toate restanţele : cumulate. de brigăzi de la producţie atîtea ori, chiar aici, in prins întregul personal di­ general al partidului, în
ală. privind p in prisma I,a secţia mină Deva şi transport, pregătiri, lu­ abatajele minei Lupeni, dactic, dezbaterile plinind celelalte -documente adop­
producţiei efectiv realiza­ ritmurile de muncă în a- crări geologice, investiţii pentru a da ţării mai mult accentul pe aspectele con­ tate de marele forum co-
tă. sintem nemulţumiţi de bata.ie cresc în aceste zile cărbune. crete pe care le ridică
LIVIU BRAICA G. DINU procesul instructiv -Mura­ LUCIA LI CI U
ţ i i ; formele si metodele
(Continuare în pag. a 2-a) folosite in cadrul muncii (Continuare in pag. a 2-a)
Sub semnul puternicei mobilizări ifâptuirea sarcinilor
u»
sa orientâriior date de tovarăşul Nicolae Ceausescu
generale
în iceste zile, in unită- culturile şi în sectorul zoo­ evidenţierea si generaliza­ tivităţii din zootehnie. De
ţi le tricole de stat şi coo- tehnic, în condiţii de efi­ rea experienţei şi a teh­ asemenea, adunările gene­
pernlţsU vor avea loc.ntlu- cienţă ridicată. De aseme­ nologiilor de producţie îna­ rale vor aproba angaja­
nările g nerale ale oame­ nea, va fi reliefat modul intate. care să asigure ob­ mentele asumate de către
nilor muncii şi ale ţărani­ cum conducerile unităţilor ţinerea în acest an a unor fiecare unitate agricolă în
lor cooperatori, prilej cu agricole şi formaţiile de producţii agricole record întrecerea socialistă pe a-
care se face analiza pe lucru şi-au îndeplinit atri­ la hectar şi în sectorul zoo­ nUl 1985.
bază de bilanţ a activită­ buţiile încredinţate privind tehnic. După adunările generale,
ţii desfăşurate în anul 1!>84 folosirea judicioasă a fon­ Pornind de la obiective­ în cadrul formaţiilor de
si se aprobă pianul de durilor materiale şi băneşti, le stabilite în domeniul a- lucru vor fi dezbătute şi
producţie şi bugetul de ve­ pentru realizarea produc­ griculturii de Congresul al aprobate sarcinile ce tre­
nituri şi cheltuieli pe a- ţiilor planificate şi a anga­ XlII-lea al partidului şi de buie înfăptuite de brigăzi,
nul 1985. Adunările gene­ jamentelor asumate in în­ la prevederile planului, pe ferme şi sectoare, concre-
rale marchează un moment trecerea socialistă, pentru acest an, programele unita­ tizînd modul de organiza­
de seamă în viata unităţi-, livrarea unor cantităţi spo­ re de măsuri politiro-orga- re a muncii în acord glo­
lor agricole, dcsfă.şurîndu-se rite de produse la fondul nizatorice şl tehnico-econo- bal, cit si acţiunile prac­
Subinginerul Aurel .Tuia, şeful atrliorului mocano-onor-
go.tic şi Avram Iîus, reparator A.M.C., clin cadrul Ţcsătoriei sub seninul angajării pu­ de stat şi la fondul de allto- mice îmbunătăţite vor cu­ tice ce sc materializează,
de mătase Deva, asigură prin competenţă şi interes deose­ ternice a tuturor lucrători­ aprovîzionare, aplicarea prinde în detaliu acţiunile, îneepind cu pregătirea
bii, funcţionarea permanentă a utilajelor unităţii. lor ogoarelor pentru înfăp­ principiilor noului meca­ ce se vor întreprinde în campaniei agricole de pri­
tuirea în cele mai bune nism econom ico-fi nane iar, fiecare unitate agricolă măvară si pînă la strînge-
condiţii a holărîrilor Con­ sporirea avuţiei obşteşti, pentru folosirea ' integrală rea recoltei, în scopul va­
gresului al Xlll-lca al evitarea oricăror pagube, şi intensivă a fondului fun­ lorificai ii depline a poten­
partidului, a sarcinilor şi
e r a t i v i t a t e ş i e f i c i e n ţ ă orientărilor date de secre­ economisirea spvoră a e- ciar, sporirea rodniciei pă- ţialului productiv al fiecă­ a
mîntului,
şi
combustibilului
cu
utilizarea
nergici,
rei
unităţi.
F.xperienţa
T,a Uzina electrică tricieni, condusă de mun­ tând general al parti­ materiilor prime, ridica­ randament ridicat a poten­ numeroase cooperative a-
I’aroşeni s-a produs o citorul specialist îosif dului. tovarăşul Nicolae rea nivejului de pregătii;* ţialului uman şi material, grieole, cum sînt cele din
defecţiune care afecta S/igheti, sub conducerea Ceauşescu, la Consfătuirea politică şi profesională al reducerea cheltuielilor, de Ostrov', Rapollu Mari, De­
funcţionarea la capaci­ sub inginerii lui Flori an de lucru pe problemele a- tuturor lucrătorilor din a- producţie, creşterea eficien­ va, Lâpuşnic, Haţeg -i al­
tate a turbogeneratorului («ruiescu, şi-a asumat griculturii din 13—14 de- gricultură. în cooperativele ţei economice a fiecărei tele, demonstrează că pre­
nr. 4. S-a ars motorul răspunderea rebobinări i ivmbrie 1984. In acest sens, agricole de producţie, dări­ culturi, în legumicultura şi gătirea temeinică a adună­
de 2 000 k\V care acţio­ motorului în atelierul dările de seamă trebuie să le de seamă vor prezenta pomicultură. în strînsă co­ rilor generale are un rol
nează pompa dc alimen­ termocentralei. O pe ra­ facă o temeinică analiză, şi modul de gospodărire a relaţie cu sarcinile de creş­ deosebit în fundamentarea
tare nr. (i a grupului. lia a fost efectuată în în spirit critic şi autocritic, loturilor în folosinţă per­ tere a efectivelor şi a pro­ măsurilor de realizare e-
Trimiterea motorului la numai două zile şi a a rezultatelor economico- sonala, precum şi măsuri­ ducţiei animaliere, să fie xemplară a planului, în
Bucureşti pentru reme­ ieşit de bună calitate. financiare înregistrate in le necesare în vederea spo­ stabilite măsuri de asigu­ mobilizarea tuturor coope­
dierea defecţiunii ar fi anul trecut, să evidenţieze ririi producţiei agricole ve­ rare din producţie proprie ratorilor, mecanizatorilor şi
necesitat o perioadă de Grupul nr. 4 a fost re­ modul cum s-nu gospodă­ getale şi animale,şi creşte­ a unei puternice baze fu­ specialiştilor la adoptarea
pus astfel în funcţiune rit pămintul şi baza teh- rii aportului membrilor rajere în fiecare . C.A.P. şi şi înfăptuirea deciziilor —
aproape două luni. Par nico-materială, cum s-nu cooperatori la fondul de I.A.S., pentru modernizarea expresie elocventă a pro­
soluţia a fost găsită în într-un timp toarte aplicat tehnologiile stabili­ autoaprovizionare teritoria­ fermelor, organizarea şi fundului democratism al
uzină. Fcliipa de elec­ scurt. te pentru obţinerea unor lă. Un accent deosebit în desfăşurarea în spirit de orînduirii nuastre , socia­
producţii sporite la* toate dezbateri trebuie pus pe ordine si disciplină a ac­ liste.
i