Page 89 - Drumul_socialismului_1985_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NR

La învăţimîntul agrozootehnic — rriîT^WT?T?»rn
De la Blăjeni ni s-a AN D£ TRECERE IN CINCINALUL TTT
accentul p® însuşirea noilor tehnologii comunicat un fapt deo­
sebit. El vorbeşte eloc­
vent despre spiritul de
Ridicarea agriculturii pe revin în acest an la grîu, ginerul şef al Unităţ'i — responsabilitate civică al Ritmurile de muncă în 20.00 T'-le.
o treaptă superioară de orz, porumb, cartofi, sfe­ pe cultura porumbului şi unor oameni, probat la 1<. I
dezvoltare, obţinerea unor clă de zahăr, legume, fasole pe tehnologiile obţinerii înalta tensiune a mun­ abataje şi la suprafaţă 20,20 Tribi
producţii vegetale şi ani­ otc„ tehnologiile ce tre­ producţiilor record, avind cii si la scăzutele tem­ 20,35 Revii
maliere tot mai mari — buie aplicate la culturile in vedere condiţiile propi­ peraturi ale acestei ierni lică
aşa cum subliniază docu­ intensive. ce oferite de terenurile dure. cresc în intensitate 21.00 Film
mentele Congresului al Şefa fermei legumicole, din lunca Mureşului. La Despre ce este vorba? „Ceri
Xill-lea al P.C.R. si cuvân­ ing. Doina Vrăbiescu, sub­ cercul zootehnic, în urma lată relatarea tovară­ 21,50 Telcj
tarea tovarăşului Nieoiae linia că în acest an se vor plecării lectorului, în luna şului Nieoiae Raţ, secre­ (Urmare din pag. 1) re, t o v a r ă ş u l Nieoiae lor).
Ceausescu, secretarul gene­ cultiva şase hectare cu ianuarie nu s-au dezbătut tar adjunct al Comite­ Ceausescu.
ral al partidului, la Con­ vinete şi gogoşari, de aceea temele planificate. Este de tului comunal de partid — Şeful de brigadă Ioan
sfătuirea de lucru pe pro­ una din temele dezbătute datoria Consiliului unic Blăjeni : şi-;iu afirmat destoinicia, Văduva ce ne spune despre
blemele agriculturii din joia trecută, a fost „Tehno­ agroindustrial Ilia să asigu­ între ele evidenţiindu-se lucrările efectuate în ia­
decembrie 1984 — necesită logia culturilor de vinete re un lector de la circum­ cele conduse de Ghcorghe nuarie ?
ridicarea nivelului politi- şi gogoşari". Tema a stîr- scripţia veterinară. Apreotesei, Iosif Filip, Va- — Am executat lucrări
co-profesional, însuşirea e- nit un viu interes, iar La dezbaterile ce au loc sile Crişan, Alexandru Chi- de pregătire la nivelul fe­ BUCURI
lementelor de progres teh­ dezbaterile la care au în cadrul cercului de cul­ iimuna de riac, Aurel Bîrgoz. Gheor- dioprogra
Ştiri; 7,00
nic şi tehnologic în cultu­ participat Elena Căinanţ, tura marc, de la C.A.P. ghe Ciucă, Mihai Galena, liei 5 sud, urmînd. să tre- Azi, in (
ra cerealelor, plantelor teh­ Letiţia Betea, Anuţa Un­ Leşnic — condus de Gheor- * I Constantin Băeăoan, Ironim certi în continuare pentru presei ; 8,
nice, legumelor, pomicul­ gur ş.a. au demonstrat ghe Irimie, inginerul şef al a Lazăr, Gavrilă Dohan, Tra- acelaşi lucru în felia 6. tliiior; 9,0i
tură, creşterea animalelor preocuparea cooperatorilor unităţii — se pune accentul ian Petruţ, Nieoiae Ruda, Mergem bine, cu spor. Din 0.0.1 It.ispi
ş.a. pentru a cunoaşte şi apli­ pe cuno: şterea temeinică Constantin Duna, Solomon formaţia mea s-au pensio­ rilor; 10,01
fn raidul organizat în ca corect tehnologiile a- şi aplicarea corectă a teh­ Mihuţ, Ghcorghe Igna şi nat în această lună doi 10,05 Inie
colaborare cu Direcţia ge­ cestor culturi. nologiilor. Tovarăşa Virgi- altele. buni ortaci — Ghcorghe populara;
socialiste
nerală pentru agricultură Cu bune rezultate se des­ nia Belea, preşedintele coo­ — Zăpada .abundentă Marlinaş şi Dumitru Foca, ştiri ; li,
şi industrie alimentară în făşoară şi activitatea cercu­ perativei. aprecia buna ac­ şi gerul aspru au de­ Şeful de brigadă de la oameni harnici pentru care copiilor...
unele unităţi din consiliile lui zootehnic ce cuprinde tivitate a cercului cu pro­ fectat transformatorul de investiţii, Nieoiae Petrescu, am tot respectul. Angaja­ 11,35 Publ
unice agroindustriale D e v a pe toţi lucrătorii fermei. fil zootehnic condus de curent electric din satul a ocupat în 1984 pentru a mentul nostru ? Să facem lelin de ş
şi Ria am urmărit modul Eficienţa.cercului se vădeş­ Iosif Cocoş, medicul cir­ Crosuri. „Deci, energie treia oară consecutiv pri­ în plus în acest an'decisiv secolului
cum se desfăşoară invaţă- te în creşterea producţiei cumscripţiei veterinare. electrică nulă în acest mul loc în întrecerea socia­ comoara
minlul agrozootehnic de de lapte, prin folosirea în In condiţii bune se des­ îndepărtat sat de mun- listă pe secţie. Ne-a spus: în realizarea cu succes a Pe Ia 1 i
invitaţilor
masă, atenţia ce se acordă mod chibzuit a furajelor, făşoară şi activitatea celor ţ te. Anunţată, echipa de — împreună cu cei nouă planului pe agtunlul cinci­ tic ştiri :
însuşirii cunoştinţelor le­ buna îngrijire şi hrănire a două cercuri cu profil ve­ | intervenţie de la S.D.E.E. ortaci lucrez în prezent la nal 20 ml lucrări de pre­ înfrăţite ;
gale de folosirea cu randa­ animalelor. getai şi zootehnic de' la i Brad, compusă din Tra- finalizarea lucrărilor de gătire. economice
ment sporit a fondului C.A.P. Velei. Lectorii Ioan ' iaivSimulcseu, Constan­ deschidere în orizontul 450. Simplu, angajant. Colec­ eticului ;
funciar, tehnologia culturi­ în cadrul C.A.P. 11 in sînt N'istoV, inginer şef, şi Toma tin Raţ şi Nieoiae Si- Am executat lucrări de tivul secţiei mină Deva a ştiri ; 17
le r şi creşterii animalelor, organizate patru cercuri Xeamţu, şeful fermei zoo­ I med rea şi condusă de calitate, apreciate de cei chemat la întrecere cele­ r a <1 i o;
Ceauşescu
aplicarea noului mecanism ale învăţămintului agrozoo­ tehnice, acordă o atenţie I Ioan Vîrdea a sosit în care au beneficiat de ele. lalte secţii ale. exploatării, gram de i
econom ico-fi na nciar, eu tehnic — două la cultura deosebită pregătirii şi ex­ I timp optim la faţa lo­ angajîndu-se să extragă în limbii roi
accent pe creşterea efi­ mare, unul legumicol şi punerii temelor din pro­ cului. Cu sprijinul de­ Ne-am depăşit lună de lu­ 1985 peste prevederile pla­ serii * K;
cienţei .şi rentabilităţii în linul cu profil zootehnic — gram, ilustrării cu material putatului Alexandru Si- nă planul şi ne bucurăm, vist- inie
toate sectoarele agricole. în care sint cuprinşi 140 didactic adecvat, atragerii rnedrea şi al cetăţeni­ cu şi brigada mea, că nului (i 000 tone de mine­ 30 tad
— I.a noi, în cadrul cer­ cooperatori. Ioan Cionca. la dezbateri, la schimb de lor Ilie Jurcn, Candin am putut raporta rezultate reu cuprifer, să execute în SU(, .,u i
cului de cultura mare — inginerul şef al unităţii, opinii şi experienţă, a unui Rusu şi Teofil Rusu, a peste cele planificate în plus câte 100 ml lucrări intr-o oi
ne spunea Mihai Lăpugea- sublinia că s-au prezentat număr cât mai mare de fost transportat cu ate­ cinstea zilei de naştere a de pregătire şi lucrări geo­ 23,00- Kev
tcxpi
Pl
nu, inginerul şef al C.A.P. şi dezbătut 11 teme, ulti­ cursanţi. Printre cei mai lajele un nou transfor­ Minerului nostru de Onoa­ logice. duerc din
Brănişca — insistăm în mod ma la cultura mare şi le­ activi Ia dezbateri se nu­ me: tor, a fost înlocuit 33,30 Bule
deosebit, asupra acţiunilor gume fiind ,,Aplicarea tia- mără A v e i Popa, Iosif Sta- cel defect si astfel lu­
ş.i măsurilor pe care trebuie tamentclor si combaterea ier, Virgil Popa, Viorica minii a revenit în timp
să le întreprindem în mod dăunătorilor”. P-ezenţa la Gaşpar, Olivia Bulea de rapid la Crosuri. Locui­ O SOLUŢIE TEHNICĂ VALOROASĂ
practic pentru creşterea cursuri este coiespunzătoa- la cultura mare şi Ga- torii satului le-au mul­ = ^ Cî>
producţiei la hectar. în re, iar dezbaterile au un vrilă Gaşpar, Carol Covaci, ţumit acestor oameni I.a Uzina de utilaj lui de roţi la vagoncţi.
acest an vom extinde iri­ caracter practic, de schimb Franeisc Lenghel, Cătălina minier şi reparaţii Cri.ş- Instalaţia funcţionează
gaţiile de la 50 la 140 ha, de experienţă. Covaci, Maria Tamaş, Cor­ harnici, pentru operati­ cior a fost materializată bine, reduce efortul fi­
DEVA :
vom executa lucrări de de­ I.a C.A.P. Bretea îdure- nel Cizmaş şi alţii. vitate si dăruire, pentru in practică o interesan­ zic al muncitorilor care (Patria) ;
frişări şi nivelări pe o su­ şană, în cadrul cercului de lumina pură a conştiin­ tă idee a tehnicianului efectuau această opera­ (A r t a);
prafaţă de 25 de ha. în la cultura mare au fost Ing. BRUTUS BOCÂNIC1U, ţei lor. Merită pe Ştefan Malik. Aşa s-a ţie, înlătură risipa de Legenda t
cadrul dezbaterilor şi de­ dezbătute nouă teme in- deplin. i născut instalaţia de un­ vaselină, este deosebit raţie (IVI
Locolenen
monstraţiilor practice por­ sistîndu-se — cum ne spu­ N1COLAE BADIU, gere automată a trenu­ de eficientă. (lern, sa ii
nim de la sarcinile ce ne nea Lenica Vişineseu, in­ fRAIAN BONDOR Călifar (F
tarea lui
TROŞANI:
far (Parin
rioasă (i
montul (7
Perfecţionarea cadrelor didactice Fertilizarea suplimentară a peni :
(Cultural):
can f ren el
LONEA: C
(Urmare din pag. 1) vităţii “politico-ideologice — caţiei, dezbateri vii, con­ cerealelor pâioase-acţiune de mare riile l-l r
a pus accent pe formele şi cretizate in măsuri care, TRir \ : c
0V orc
munist, în vederea per­ metodele de studiere şi materializate, să-şi releve Nu
fecţionării continue a acti­ cunoaştere a tezelor şi •ficienţn. însemnătate pentru (Miincitorc
vităţii de educaţie polilico- conceptelor care, însuşite, Acţiunea de perfecţio­ Damen ta
ideologică, rev oluţionar- să stimuleze munca de for­ nare a cadrelor didactice BRAD : Ec
lală a Da
patriotică, material ist-ştiin- mare a omului politic din această vacanţă şi-a sporirea producţiei şic); GUR
lifică, în spiritul dragostei Patriotismul, sentimentul relevat locul şi rolul în Horliţa (IV
faţă de muncă şi învă­ care generează convingeri suita activ ităţilor organizate TIE : M;
(Patria);
ţătură a tuturor elevilor". şi atitudini cu forţă trans­ pentru însuşirea temeinică Rezultatele cercetării şti­ de apa rezultată din topi­ sistemul de cultură inten­ dului (FI
Având o astfel de bază formatoare — şi care aici, a documentelor adoptate inţifice si ale unor unităţi rea zăpezii, momentul op­ sivă dozele sînt mai mari Cîlu-BAi :
de discuţii, dezbaterile ca­ pe pămîntul Imnedorean, e de cel de-al XIII-lea Con­ agricole fruntaşe în cultura tim se situează în zilele cu 80—50 kg la hectar. Anca (Ca
drelor didactice au fost prezent prin mărturiile tre­ gres al partidului în do­ cerealelor de toamnă, cum care preced reluarea vege­ O deosebită atenţie tre­ HAŢEG : )
(D
toarc
:
r -'nta1c spre patru mari cutului istoric şi prin cti­ meniul învăţămintului, de taţiei, cînd condiţiile de Secretul li
compartimente ale educaţi­ toriile socialismului —- a cunoaştere a modalităţilor sini C.A.P. Deva, Romos, umiditate a solului permit buie acordată aplicării di­ LAN : Un
ei. Primul compartiment — prilejuit, în cel de-a! doi­ practice de formare şi pre­ ■Haţeg, Leşnic, Pricaz şi al­ intrarea în cîmp. La semă­ ferenţiate a dozelor pe te­ pe ţărm ((
SIMERIA :
vizînd re lecţionarca acti­ lea compartiment al edu­ gătire a elevilor. tele au demonstrat că pen­ năturile de toamnă nu este renurile în pantă, pe trei­ săm în Lai
tru realizarea unor produc­ eficientă aplicarea super- mea superioară a versanţi- ilia :
(Lumina).
ţii superioare la hectar fosfatului care, fiind greu \of undo are loc o spălare
este. necesar să se aplice solubil, se localizează In a azotului acestea fiind
integral şi la momentul partea superioară a solului mai mari eu 25—80 la sută
optim întregul complex de si nu poate fi folosit de decât pe panta inferioară.
lucrări agrotehnice. O lu­ plantă. La fertilizare este nece­
crare importantă din teh­ Pe terenurile unde înain­ sar să se realizeze o dis­ Timpul
azi, 30 iar
nologie este fertilizarea su­ te de semănat nu s-a aşi- tribuire uniformă a îngră­ mea va i
cerul mai
plimentară eu îngrăşăminte gurat fertilizarea cu fosfor, şămintelor pe toată supra­ lea şi vai
chimice azotoase, măsură se poate compensa parţial faţa, ovilind, golurile sau tul va su
moderat d
prin care se completează lipsa acestui element prin supradozările, prin această Temperaţii
li cuprins
cerinţele de nutriţie ale aplicarea de îngrăşăminte măsură eroîndu-se condiţii şi ^nus
plantelor, cunoscând' că complexe, fosforul acestor egale de dezvoltare pentru mn* .‘obor
xime intn
pentru obţint-it-a unei tone îngrăşăminte prezentind o plante. Fertilizarea corectă Dimineaţa,
de recoltă sa. consumă 25 sol ii bi 1 i tuto si mobilitate şi la momentul optim asi- re va dep
kg azot. mai bună comparativ cu gură_ la pornirea în vege­ La ni unt
in general
Pe majoritatea solurilor cel clin superfosfat. taţie, o bună energie func­ rul mai n
din judeţ eficienţa maximă La fertilizarea cu azot se ţională a plantelor, refa­ tea şi va
moderat,
a acestei lucrări se reali­ aplică doze de* îngrăşământ cerea culturilor afectate de locale din
cu depunt
zează fătind fertilizarea în pentru completarea celor ger, stimulează înfrăţirea
Pentru
partea a doua a iernii, pe administrate la semănat, si dezvoltarea normală a zile : Vren \
terenuri îngheţate şi înain­ doza totală de azot la hec­ fraţilor, elemente importan­ treptat. c
mult noro?
te de topirea zăpezii. Pe te­ tar, în substanţă activă, te ale obţinerii unor pro­ eipilaţii, n
renurile cu textură uşoară, trebuind să fie de 00—100 ducţii ridicate. mă de pic
bil
polei,
unde există pericolul le- kg la ha la orz, secară, tri- clin Ternp
sector
dic.
vigării azotului în adînci- ticale si pentru soiurile Da­ Dr. ing. IOAN POP, între mini
me şi pe terenurile in pan­ cia şi Turda 195 şi de cercetător la de, iar cc
3 şi 8 * gr;
Muncitorii Ghcorghe Ghicioiu şi Cornel Pac, împreună cu şeful echipei <le reparaţii tă pe care se poate mani­ 100—140 kg la soiurile Staţiunea de cercetare (Meteo rol o
turbine Constantin Birzoianu, efectuează lucrări de bună cablate la pompele de alimen­ Transilvania, Fundulea 29, şi producţie pomicolă luliu Vraf-
tare eu apă a instalaţiilor energetice de Ia Termocentrala Paroşeni. festa spălarea îngrăşămîn-
/ tulul la suprafaţa solului Lovrin 82 şi Lovrin 94. în Geoagiu