Page 90 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 90
© MIERCURI, 30 IANUARIE 1985 Pag. 3
Pe cmc! saltul calitativ PRIN EFORTUL PROPRIU AL UNITĂŢII
HUNE în activitatea căminului cultural ?
Ambianţă, eleganţă,
Apriori, căminul cultural sarul căminului cultural. si grupul vocal de la Ciul
iar"'al co- înseamnă o instituţie în — Majoritatea acţiunilor păz — Dumbrava •— Cutin bun gust
care se organizează acţiuni se organizează în celelalte — brigada artistică Nan
politieo-educative, eultural- sate ale comunei : la ,Jo- dru, microtaraful şi grupul Sarmis. Nu un reportaj decor, începind de la zu
irar-artis- artistice, de petrecere plă sani, unde are loc „gro vocal <je la Josani. La publicitar despre ceea ce grăvit, sistemul de ilumina
or) cută a timpului liber de sul" şi unde funcţionează satul centru, deocamdată, este acum complexul de re, dotarea cu mobilier i „Vrem să aducem imil-
(color) : către oamenii muncii. O şi un club de vacanţă, nici o formaţie pentru că alimentaţie publică din nou - ne spune Gheorghe 1 ţumiri şoferului nostru, ^
căsătorie** instituţie în caro lumea să Măncrău, Nandru. Valea „nu sint tineri, doar două municipiul Deva dorim să Feier, responsabilul unită ^ care in fiecare dimineaţă t
arţial co- vină cu plăcere, cu respect Mândrului, Cutin. La Dum fete". Oare masa de tenis realizăm în rîndurile de ţii, s-a făcut prin gindirea l la ora Ii,00, in ciuda con- )
e
P nţru mediul de elevată brava, clădirea e imprac din mijlocul căminului, faţă. Pentru că prezentarea şi eforturile proprii ale Ofi ’ diţiilor atmosferice deose- ţ
spiritualitate, pentru un loc ticabilă clin cauza funda pentru câne o fi pusă ? unităţii o face însuşi co ciului judeţean de turism. ) bite, este prezent cu t
unde poţi dobîndi mai mult ţiei prost executate. Credem că... de pavoazare. lectivul de oameni ai mun Echipa de meseriaşi a uni t autobuzul 31-HD-3576,
decît stincl acasă. Pentru — Cîte cursuri cuprinde Aşadar, un potenţial artis cii, de la hotel şi restau tăţii, condusă de Puiu Bo- ? pentru a duce spre fo- 1
ea toate aeeste deziderate universitate;! cultural-ştiin- tic modest, în condiţiile în rant, care satisface cele mai cănici, compartimentul teh 1 curile de muncă nave- l
să dev ină fapte, e necesar, ţifică şi cum sini organi care aici, pe raza comunei exigente pretenţii prin ser nic de investiţii, oamenii ti ştii din Cbergheş, Pa- /
în primul rinei să existe zate ele ? a fost scoasă la > lumină, viciile prompte şi de cali muncii de la hotel şi res i peşti, Almaş şi Cirjiţi". l
6,30 Ka- un sediu. — Doar trei cursuri. spre satisfacţia unei ţări, tate pe care le oferă tu taurant şi-au adus o con ' Cuvintele aparţin Elenei \
ineţii ; * Căminul cultural Peştişu Unul pe teme de legislaţie. formaţia de dansuri popu riştilor din ţară şi de peste tribuţie de seamă la ter \ Vasiu, care s-a prezentat l
mal ; 7,30 Mic posedă un sediu, dur lare pădureneşti din Ciul l la redacţie, la rugămin- •
) Revista total impropriu. Nu-] anun păz, care, împreună eu cea hotare fiecărui cetăţean minarea lucrărilor. Amploa
:ul melo- ţă nici o firmă, nici pro din Lelese, cucereau în care calcă pragul restau rea schimbărilor a necesi ’ tea celor 200 de nave- ţ
de ştiri; Iarna la safe — rantului sau hotelului. tat ore de muncă intensă, ţ ti şti de pe rula Cher- (
gramul de activitate afişat anul 1979 locul I şi titlul ,,Sarmis"-u! a fost dat efort suplimentar peste i ghes—Hunedoara, pentru ,
iscultălo- anotimpul unor
de ştiri; la loc vizibil. Conduşi spre intense activităţi de laureat ia. Festivalul în folosinţă în urmă cu orele de program, retişin- I a-$f exprima stinra faţă )
e muzică această instituţie unde ar naţional ..Cântarea Româ 13 ani. Ce este însă nou du-se ca în numai o lună I de conducătorul auto l
>in ţările trebui sa mergi întotdeauna cuirural-oducafive niei". O formaţie menţi în întreaga sa activitate ? şi jumătate încăperile să l Dumitru Giurgiu — un om !
uletin de eu inima deschisă, dai pes nută mult timp prin stră Răspunsul l-au aflat toţi îmbrace veşminte primenite. ! corect şi punctual, dar l
caruselul te o clădire din care s-au dania învăţătoarei Eugenia
pe uliţă; condus de Liviu Dăuilfi, Ilărău. Cu prilejul celei cei care au petrecut reve Se poate afirma că în r şi foarte politicos cu toţi l
12,00 Bu- scos de curînd cartofii. Şi, altul de agricultură avin- lionul aici, cei care au in tregul complex răspunde ^ călătorii. i
>5 Ştiinţa ca la orice depozit de car du-l ea lector pe ing. Ilea de a 40-a aniversări a eli trat sau vor intra chiar şi acum celor mai exigente i Despre asemenea ati- '
,25 Din tofi, trebuie să existe guri na Radu şi unul de să berării patriei, formaţia numai pentru a petrece pretenţii ale turiştilor din tudini ar li de dorit să ţ
ii ; 13,00 de aerisire, deci... geamuri s-a reunit, factorii culturali o oră-două de destindere ţară şi străinătate, că încă mai consemnam.
•0 Clubul sparte şi ea să nu se înre nătate de care răspunde judeţeni intenţionînd să după o zi de muncă. de la redeschidere unitatea
Buletin gistreze sustrageri, ferestre modicul Ioan Cenan. Cursu refacă vechiul tandem TERGIVERSARE
a muncii rile au loc o dată pe lună Ciulpăz—Lelese, care a dat Au fost complet restau şi-a adus un aport substan \
•ordonate le e necesar să fie... bătu ca de altfel şi întâlnirile rate barul de zi, recepţia, ţial la realizările de presti
fătul me- te eu scânduri. Igrasie nu brigăzii ştiinţifice cu cetă atîtii satisfacţie. sala restaurantului, s-a a- giu pe care Oficiul jude In strada Mihai Emi i-\
Ictin de ar trebui să existe, clar ţenii clin satele comunei. — Ce acţiuni au av ut loc menajat un salon şi un a- ţean de turism le rapor nescu din Deva, pe tro- \
crsitatea există .. prea multă. Iar — Deci, frecvenţa cursu la nivelul comunei în Fes partament pentru turiştii de tează la indicatorul încasări tuarui din laţa magazinu- )
Partidul, priveliştea exterioară dezo tivalul filmului la sale, a peste hotare, creîndu-se ia devize liber convertibile lui alimentar nr. 13 cit [
ia. Pro- lanta poate să înmoaie rilor şi întîlnirilor a fost fost întrebarea pe care am şi pe strada Horea, la /
17,10 Odă chiar şi o inimă de piatră. redusă doar la 50 la sută acea notă intimă de linişte şi care şi-a propus ca, în magazinul alimentar nr. 9 )
,00 Orele clin necesar. Un lucru total adresat-o în continuare in şi plăcută atmosferă a ti t baza unor obiective concret . sint abandonate, de mai (
I ; * Rc- Dar a cui ? nefiresc. Cîte acţiuni cu terlocutorului nostru. de necesare petrecerii tim stabilite, să continue şi în
In aceste condiţii, ce în ţ multă vreme lăzi de am- i
i r ,; o ; prinde programul de acti — Nici una, pentru că pului iiber. O adevărată celelalte unităţi turistice şi
.a seamnă activitate culturală vităţi pe ianuarie ? pe raza comunei nu exis surpriză ne-o oferă aşc.- staţiuni balneoclimaterice ţ balaje şi containere ine
v v zi la nivelul comunei Postişu tă aparat de proiecţie. numitul „colţ verde” din din judeţ lucrările de mo talice voluminoase. \
iojurnal; Mic ?, a fost o primă în — Programul de activita local, în care plantele de dernizare, răspunzînd ast j Cu toate că gestionarii l
tra-e-'îrii trebare pe care am adre te pe luna ianuarie cu — Ce credeţi că e ne ornament înconjoară... o fel noilor exigenţe puse în l unităţilor respective au .'
A‘i. î şi sat-o în discuţia purtată cu prinde opt acţiuni organi cesar să se întreprindă i făcui apeluri nenumărate ţ
; 23,25— tovarăşul Gheorghe Dumi- zate la punctul de docu pentru ca şi la nivelul co fîntînă arteziană, ce-ţi faţa turismului de către i pentru. a le li ridicate (
tiri. mentare (U), Nandru (2), munei Peştişu Mic să se creează impresia că te afli Congresul al XIII-1 ea al ^ ambalajele, nu s-au luat !
trescu, secretar cu proble Ciulpăz (1), un spectacol în mijlocul naturii sau in- partidului.
mele de propagandă in co omagial la Peştişu Mie, înregistreze saltul calitativ tr-un parc. nici un lei de măsuri.
mitetul comunal de partid Josani (1). aşteptat în domeniul mun — Toată schimbarea de VALI ARDELEANU \ Cum poate li calificată
şi director al căminului cii cultural-educative ? ţ această atitudine decit
cultural de centru. — In condiţiile în care — Dacă se va rezolva neglijenţă şi proastă gos
— în astfel de condiţii, la Josani are loc „grosul” problema unui aparat ci podărire ?
acţiunile le organizăm la acţiunilor ! ! nematografic şi pe raza
albastru punctul de informare - do In actuala ediţie a Fes comunei noastre pentru a El AVANSAU
aurului cumentare. tivalului naţional „Cânta putea strânge mai bine ÎNAINTE
KDARA : oamenii, atunci vom putea
singu- — Kxistă insă riscul ea rea României**, comunii Se urcau in autobuzele ^
Ua A) : cetăţenii să nu aibă cu Peştişu Mic participă cu organiza acţiuni mai multe
i (Mo noştinţă de astfel de acţiuni un potenţial artistic destul şi dc calitate. I.J.T.L., din municipiul Hu- ţ
lara lui de modest alcătuit din for __ ? nedoara, unul striga : i
aştop- întrucât programul de acti ,,Avansaţi înainte !", iar '
a) : pe- vitate se află doar în do- maţia de dansuri populare MINEL BODEA ceilalţi dădeau buzna in
ui Câli-
miste- laţă. Ghinion. Acolo, în
Avertis- \ iată, era controlorul, care
r) ; LU- După ce a fost anun ziere de câteva orc, dar a constatat că Pavel Ma
bu nicii Intervenţie promptă
i: Can- ţat că la pasajul de cale cu siguranţa că nu se cra, Simion Ştelan, Ghear-
fărul) ; ferată linia s-a .rupt, semnal pînă va fi înlo va întîmpla nici un fel j ghe Pogea şi Constantin
— se- l loboiu nu aveau bilete,
; PE- şeful de gară Ion Je- cuită linia !”. S-a trecut de eveniment feroviar,
s' beleanu s-a deplasat de la fapte. O echipă de trenurile au primit cale J 1 iar Elena şi Fiorea, Maria
Andronic
Petru
Pom
urgenţă la faţa locului, intervenţie, formată din liberă. Totul a reintrat
n ..o ^ piliu circulau cu abona ,
[CÂNI : în gara Călan, impiega şase muncitori de hi Dis în normal prin interven i mente pe care le lalsiii- \
tozat) ;
Uimen- tul de mişcare aştepta trictul Călan, a muncit ţia promptă si responsa i casetă. Controlorul şi-a 1
ua ro- răspunsul său. Şi răs eroic, reuşind ca, in câ bilă a unor oameni res ^ tăcut datoria, iar cei şap- ,
Insula 1 le au trebuit să... avan- 1
ORAŞ- punsul a sosit: „Toate teva ore să înlocuiască ponsabili. (Tiberiu Min
-
vcntivc trenurile să fie oprite la linia ferată. Cu o întîr- ei rest u, corespundent). ) seze nişte bani drept a- l
oingra- ^ mendă. Poate altădată ţ
GEOA- i vor circula cinstit. Dacă l
il tău,
Itură) ; * tot vor să avanseze...
ulgeră- \....................... '
RAZT : l PRACTICĂ l
: CA-
răminc Cum rămîne blocul după... plecarea constructorilor PĂGUBITOARE ^
Itură);
ă dan- La brigada din Herepe- t
eşul) ; „în urmă cu un an s-a folosinţă a apartamentelor vestiare pînă la sfîrşitul ne Ana Pâlevici, locatară î, a C.A.P. Veţel, viţeii j
• r zice î au fost adăpaţi, din cauza
dat în folosinţă parţial în — ne spune Aron Maica, lunii noiembrie 1384 şi a apartamentului 78.
Deva, blocul A de la in locatar al apartamentului aceştia le-au lăsat fără (âi privire la instalaţia i- deiecţiunilor ivite la insta- ^
tersecţia bulevardului „De- 75, o parte a coloanelor geamuri şi încuietori. de apă părerile sint îm 1 iaţie, din surse necores-i
asassa cobal" cu strada Lenin. O de apă caldă şi rece de pe La subsolul scării „D” părţite. Unii susţin că este punzătoare de apă. Ca >
construcţie elegantă, cu caisele scărilor nu au fost sifonul care captează apa prost executată, alţii că i urmare, a trebuit ca doi)
spaţii comerciale la parter. mascate. Şi nu numai că este înfundat, iar lifturile înşişi cei care le exploa ' dintre viţei să iie sacri- i
De aproximativ zece luni au un aspect respingător, nu sint încă montate. tează, respectiv locatarii, \ ficaţi. ?
pentru s-au pus [a dispoziţia ce dar apa ce s-a scurs din — Patru motoare de lif ar fi vinovaţi pentru că I Practici asemănătoare)
: Vre- tăţenilor şj scările D şi F.. cauza degradării instalaţiei turi au fost îngrămădite pe aruncă în canale diferite ) se intilnesc şi la C.A.P. I
ă, cu în porţiunea respectivă a plânşi li, deasupra unei sin obiecte mari care provoacă 1 Sălciva, Vaiea Singiorgiu- i
noap- Constructorul insă a lăsat |) lui şi in alte unităţi, un- 1
. Vin- multe lucruri neterlniniite, format adevărate bălţi lin gure camere din aparta înfundarea acestora. în
ină la atit -pe casele scărilor cit gă scări. mentul meu — ne decla ziua documentării noastre, i de, in ănotimpul Irigu- \
estic, si în jurul blocului" — ne ospătarii dc la barul de ' ros, animalele sini expu- i
ic vor iţ se la pericolul de acei- ’
inus 9 scrie Traian Bodea, loca zi „Union", situat la par
iz* 1 it tar al apartamentului 83, ter, inchiseseră unitatea i dentare pe gheaţă. )
C 1';. .!*■ scara D, din blocul amin PE URMELE UNEI SCRISORI din cauză că sifonul dc
grade. SE CAUTĂ UN
;ă, ca tit. pardoseală a fost deplasat ) \
Mergînd pe urmele scri de la locul său de presiunea \ GEAMGIU . . .
sorii, constatăm că cele apei menajere ce nu-si mai \
va fi \ De sase luni stă Iară
cu ce- semnalate de cititorul nos — Când au demontat ră C. Siretcanu. Greutatea urma cursul normal. geam uşa de la intiarea \
noap- tru sînl întemeiate. Terenul schelele, in urma tencuirii lor totală, de 2 IKK) kg, a Comentariile nu-şi au \ in blocul 6 Al, scara a l
Vint din spatele blocului nu exterioare a blocului — spart hidroizolaţia şi s-au rostul. Faţă de neregulile
ii licări \ ll-a, din cartierul Gojdu-t
ceaţă, este încă nivelat, un enorm complotează Aurel Stănciu- fisurat pereţii locuinţei constatate la acest bloc, ( Deva. Locatarii de la 1
ici ură. bolovan de beton, cântă lcscu, locatar al aparta deoarece s-au aşezat direct constructorii sint chemaţi , parterul scării respective ^
rind cîteva tone, împiedi mentului 85, constructor'i deasupra ultimului etaj, să- înlăture cit mai opera
trei i spun că preşedintele aso- i
încălzi că circulaţia locatarilor din au spart un geam de la fără a fi protejat planseu! tiv urmele pe care le-au ^ ciaţiei nr. 8, de care a- 1
i mai blocul A şi din cele veci intrarea în scara D. Au eu cîteva scânduri. lăs’at, să finiseze şi să re parţin, le-a spus că... n-a ^
a pre- ne. Canalele de colectare lăsat totodată scările pline medieze ceea ce doar după
3 ior- nu si. ,j âle cu capace, cu mortar si canalele înfun Necazuri mari le produce cîteva luni de exploatare găsit geamgiu. Să li 1
posi- locatarilor apartamentelor \ dispărui toţi geamgiii din j
o ele ral existînd pericolul acci date cu cărămizi şi bolţari. de pe scara ,.D” precum s-a degradat, iar G.I.G.C.L.- Deva ? ! Poate pe gerul)
?i su- Iarna a început să-şi dentării cetăţenilor, mai Mai constatăm că uscă- ul, pînă la instalarea lif
tinime plingâ pe la streşini ziiele-i cu seamă a copiilor. Scă toriile nu pot fi utilizate şi lucrătorilor de la barul turilor, să protejeze mo ăsta se va găsi unul... şi (
> gra- de glorie. Uar, pe alocuri, „Union", situat la parter, \ pentru geamurile sparte i
i n t re ea şi in amintirea noastră, rile D şi E nu sint com în scopul pentru care au toarele acestora dacă nu t pe casa scării A de la)
ceaţă, va mai dăinui o vreme plet finisate, iar conduc fost proiectate pentru că, instalaţia de apă. ,,In baia s-au deteriorat cumv a stînd
ziciu : mea curge apă de sus din ^ blocul 20, de pe strada ^
imaginea bogatei mantii tele de gaz exterioare au după cum no spune un atîta vreme acoperite doar
albe de zăpadă. rămas nevopsite. locatar, ele au fost între tavan. Nu ştiu, de unde cu zăpada. 23 August.
— încă de la darea în buinţate de constructori ca anume provine* — ne spu ESTERA SÎNA