Page 92 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 92
j „Kilowaţii sînt o parte din sufletul nostru..."
Zile şi nopţi geroase au Rusan, directorul unităţii. la îndepărtarea defecţiunii.
fost multe in această iarnă, Fără a stinjeni activitatea După şase ore de muncă
una dintre cele mai aspre de bază pentru funcţiona grea, bărbătească s-a co
din ultimii ani. Dar oame rea termocentralei — apro municat că se poate porni
nii Termocentralei Mintia vizionarea ritmică cu căr cazdhul 2 A.
avind mereu in faţă pilda bune - echipa de interven Atunci, chipurile munci
comuniştilor au învins şi mai torilor Romulus Magda, \fo
înving asprimea iernii, asi- sile Coraş, Aurel Paveles-
gurind ţării energia electri cu, Vasile Lascu, Avram
că de care are zilnic atita Petru, Dorin Cărmăzan, Du
nevoie. mitru Dobrescu, Cheorghe
ţii s-a prezentat la lucru.
Era ora 7,20 intr-una din Stinea, Graţicin Rad arătau,
tre dimineţile cînd termo Au fost luate măsuri spe peste istovirea muncii, bu
metrul arăta minus 23 de ciale pentru ca în cel mai curia datoriei împlinite. Şi
grade. In camera de co scurt timp să se poată mi-am zis că iui greşesc
mandă de la blocul 1-2 se pătrunde in interiorul ca dacă scriu, să ştie toţi ci
comunl.yl, o avarie : cazanul zanului, în care tempera titorii ziarului că kilowaţii
Anul XXXVII, nr. 8 465 JOI, 31 IANUARIE 1985 4 pagini - 50 bani 2 A s-a spart. De alară, tura era de 90-100 de Mintiei sint o parte din
de pe estacada de cărbu grade. Cu eforturi de-a sufletul oamenilor de aici
ne, este chemat inginerul dreptul eroice, oamenii au — bravi, destoinici, neînfri
Stei.
Cheorghe Nicolae, şelul îndepărtat centra incandes caţi.
termome-
pe
spar
îndeplinirea plano!» sortimental*' :MiA secţiei La reparaţii locului este centă au de asigurat ţevile pătrunde NICOLAE CAZACU,
maistru
conice.
faţa
te,
prezent şi inginerul leronim rea aerului rece, au trecut la Termocentrala Mintia
in centrul a t e n ţ ie i s t e la r ilo r
— Cei aproape 500 de în combinatul nostru. Sar noi mărci de oţeluri cu Girul calităţii î! dă conştiinţa profesională
oameni ai muncii din ca cinile care ne revin în caracteristici superioare,
drul oţelăriei electrice nr. 1 acest an sînt mobilizatoare. destinate ramurilor de vîrf. întreprinderea „Vidra" put, dispunem de o dotare Nicolae Ceauşescu, privind
a Combinatului siderurgic Trebuie să elaborăm în ale economiei naţionale. •Orăştie nu şi-a realizat in tehnică modernă, de înaltă reducerea consumului de
Hunedoara formează un plus faţă de 1984 circa Avînd în vedere aceste 1984 planul la export. productivitate, aşa că energie electrică, reuşind
colectiv puternic, bine în 10 000 tone de oţel. O creş realizări, posibilităţile teh Cauza principală — lipsa avem capacitatea să ne în să economisim în jur de
chegat, în măsură să în tere în corelaţie cu cerin nice şi umane de care dis materiei prime din import deplinim integral preve 300 kWh in fiecare schimb
vingă, printr-p bună mobi ţele economiei naţionale punem, cât şi rezervele în cantităţile impuse de derile de plan anuale. — spunea Ana 1-Ierţ, secre
lizare şi organizare a pro din an în an mai mari. insuficient valorificate, în producţia planificată. „Noi In secţie se lucrează la tar al organizaţiei de
ducţiei, greutăţile ivite in am dovedit întotdeauna comenzi de haine din blană partid din secţie. Se mun
derularea normală a pla cînd am avut ceea ce ne-a pentru Uniunea Sovietică ceşte totuşi bine şi spe
nului. trebuit că putem realiza
Acestea au fost primele şi depăşi planul la export,
cuvinte ale tovarăşului spunea muncitoarea Luere- ACTIVITATEA DE EXPORT
Nicolae Oargă, secretarul Planul este pe deplin rea recenta adunare generală ţia Samonid. Iar calitatea
comitetului de partid al lizabil şi depunem eforturi a oamenilor muncii din blănurilor purtînd marca caSiîafe » dinamism ® eficienţa
secţiei O. E. 1, la întreba stăruitoare în acest sens secţie, colectivul nostru „Favior" se bucură de n-
rea noastră priyind înde din prima lună a anului. s-a angajat să elaboreze în preciere din partea bene răm ca de luna viitoare să
plinirea în mod ritmic a La rîndul său, ing. losif plus, în 1985, 1 000 tone ficiarilor externi".' LA „VIDRA" ne putem îndeplini planul
planului fizic sortimental. Vaida, şeful secţiei, ne-a oţel de cea mai bună cali Ne continuăm documen ORĂŞTIE la export".
Interlocutorul a continuat : spus : tate. Putem să onorăm
— Am păşit în acest ul — In anul trecut am ela ireproşabil acest angaja tarea în secţia înnobilate, în secţie se desfăşoară
tim an al actualului cin borat suplimentar sarcini ment, chiar dacă astăzi (25 cu cea mai mare pondere şi Italia, beneficiari stabili o susţinută Întrecere socia
în producţia de export de
cinal cu dorinţa de a lucra lor 3 050 tone de oţel. Din ianuarie a.c. — n.n.), pe în activitatea de export a listă pentru realizarea sar
mai bine şi mai eficient, întreaga producţie realiza perioada trecută din acest la „Vidra" Orăştie. Cum se „Vidrei" Orăştie, precum cinilor, ridicarea continuă
de a materializa exemplar tă în 1984, 81 000 de tone an, înregistrăm o uşoară derulează activitatea de la şi la unele mostre ee ur a cnliLaţii produselor şi li
indicaţiile şi orientările se a reprezentat-o oţelul vidat, restanţă, datorată, cum bine începutul acestui an ? mează a fi prezentate la vrarea lor operativă către
cretarului general al parti iar 23 000 de tone oţelul — Noi zicem eă bine — lirguri internaţionale. „Ac beneficiari. Am reţinut şi
dului, tovarăşul Nicolae inoxidabil. De asemenea, LIVIU BRA1CA apreciază 11 ie Iler, şeful numele câtorva dintre lu
Ceauşescu, date cu prile pe parcursul anului 1984 secţiei —, deşi iarna asta tivitatea celor 500 de lucră crătoarele si lucrătorii cei
jul ultimei vizite efectuate am asimilat peste 30 de (Continuare in pag. a 2-a) grea ne-U pus şi nouă toare a fost reorganizată mai harnici si conştiincioşi
probleme, iar materia pri pe schimburi, in spiritul din secţie : Stela Susan,
mă din import tot nu so liotărîrilor Comitetului Po Marin Dreptate, Marin Vîr-
Se pregătesc, cu răspundere, utilajele seşte la timp şi în eanlităr litic Executiv a] C. C. al
necesare.
Colectivul
ţile
este însă mobilizat serios P.C.R. din 14 ianuarie a.c., DUMITRU GHEONEA
pentru campaniile agricole ’85 la lucru, harnic şi price al indicaţiilor tovarăşului (Continuare in pag. a 2-a)
Mecanizatorii, mecanicii, se face că, pînă acum, am secţiile staţiunii, totuşi ci
toţi ceilalţi lucrători de la terminat reparaţiile — s-au s'trăduit su-şi facă
S.M.A. Deva au intrat cu fiind pregătite pentru cam cât mai bine datoria. Pe
toate forţele în campania pania de primăvară — la Gheorghe Avramescu, unul
reparării şi pregătirii uti 128 tractoare, 88 pluguri, din cei mai destoinici me
lajelor şi maşinilor agrico 105 grape de diferite ti canici ai atelierului (de 23
le pentru lucrările din pri puri, 18 cultivatoare. P.înă de ani munceşte aici, la
măvara şi vara acestui an. S.M.A.) l-am abordat la
Se munceşte din plin in locul lui de muncă. Monta
ţoale cele cinci secţii ale S. M. A. DEVA „căişorii" la o combină.
staţiunii, reparaţiile şi re •— Ne-am confruntat cu
viziile exeeutîndu-se în unele greutăţi — ne spunea
flux, pe grupe de maşini la finele lunii ianuarie el — datorită în special
şi utilaje. vom încheia reparaţiile la restricţiilor de energie e-
— într-adevăr — preci semănătoi'ile de păioase leetrică. Dar am înţeles eu
za Inoccnţiu Teteu, direc (avem 20 guta din 27 pla toţii că trebuie să le de
torul S.M.A. Deva — sin- nificate), iar pînă la înce păşim. Aşa că ne-am or
tem în grafic eu reparaţii putul lunii martie vom fi ganizat in aşa fel încât să
le la toate grupele de uti naliza lucrările la toate cele ne putem executa toate re
laje. Oamenii noştri, citit 33 de combine C12 intra paraţiile în termen. Cînd
cei din atelierul de repa te în reparaţii, dintre care
raţii, cât şi coi din secţiile deja 28 sînt „bune pentru MIRCEA LEPADATU Instalaţiile Termocentralei Mintia, ca un adevărat ceasornic, funcţionează din plin.
Deva, Jlărău, Şoimuş, Cris- campanie". Foto N. GHEORGHIU
lur şi Boz, conduse de (Continuare în pag. a 2-a)
Vasile Călmuţui, Ion Deşi iarna deosebit de
Achim, Aurel Dobîrtă, Va aspră din prima jumătate
sile Ciiuhat şi Aurel Nojo- a lunii le-a creat unele
gan, îşi fac cu răspundere greutăţi lucrătorilor din Fertilizarea suplimentară a cerealelor păioase
si pricepere datoria. Aşa atelierul de reparaţii şi
să îie încheiată în timpul cel mai scurt!
însufleţiţi dc preţioasele fost revizuite şi reparate pe de Jforia Marcu şi, res — ne spunea Florica Lă-
indicaţii . şi orientări cu operaţie'. Lucrarea se des pectiv. Marcel Petruţa, in puşiin, inginerul şef al u-
prinse în cuvântarea rostită făşoară sub coordonarea ginerii şefi ai celor două nităţii. De aceea, încă din
de t o v a r ă ş u l Nicolae inginerilor şefi din unităţi, cooperative agricole, ceea toamnă, am procurat îngră
Ceauşescu, secretarul gene iar la efectuarea ei parti ce garantează calitatea co şăminte azoloase pentru în
ral al partidului, la Con cipă mecanizatori harnici respunzătoare a lucrării. treaga suprafaţă cu grîu
sfătuirea de lucru pe pro şi pricepuţi. Fertilizarea fazinlă a şi orz, pe care le aplicăm
blemele agriculturii din Primele unităţi ce au în griului şi orzului se des in aceste zile, acţiunea ur-
decembrie 1984, cooperato cepui fertilizarea fazinlă a făşoară in ritm bun şi în mind să se încheie în
rii si mecanizatorii din ma scurt timp".
joritatea unităţilor din Pînă în prezent, la nivel
Consiliul unic agroindus c. u. a. s. c. calam de consiliu unic, au fost
trial Călan acţionează cu aplicate îngrăşăminte chi
răspundere pentru fertiliza mice pe 2 450 ha. A mai
rea fazinlă a culturilor de cerealelor păioase sînt coo unităţile din Ruşi — unde rămas însă de fertilizat o
orz şi grîu. perativele agricole de pro s-au aplicat îngrăşăminte mare suprafaţă de grîu şi
— Profilîndu-se de vre ducţie din Batiz şi Bretea pe 80 de ha —, Nădăştie orz. Ln cooperativele agri
mea propice din prima ju Strei. La aceste unităţi şi Bretea Română, aici roa- cole din Gînţagn, Sincrai
mătate a lunii ianuarie — s-au ndmjnislrnt îngrăşă lizindu-se peste 00 de ha, şi Boşorod lucrarea încă
sublinia Cheorghe Boldea, minte pe bază de azot pe Vil cele Strei ş.a. n-a început. Este necesar
inginerul şef al consiliului 180 şi, respectiv, 110 ha, (’.A.P. Valea Singcorgiu- ca, .profitind de condiţiile
unic — lucrarea a fost de lucrarea apropiindu-sc de lui a obţinui anul trecut favorabile din această pe
clanşată în majoritatea u- sfîrşit. Fertilizarea s-a e- peste 3 000 kg grîu la hec rioadă, să se lucreze în
nilăţilor. Faptul acesta a feetuat — cum ne spunea tar, depăşind substanţial toate unităţile, accentul pîi-
fost posibil • deoarece con Ioan Cotuţiu, directorul sarcina de plan ee i-a re nîndii-se pe asigurarea u-
ducerile cooperativelor S.M.A. Călan — de către venit. „Producţia bună de nui ritm susţinut şi pe ca
Mecanicul N'icu Munlcanii niontca/.ă pe bancul de rodaj şi-au asigurat din timp mecanizatorii Constantin grîu din 1984 se daloreş- litatea fertilizării f i i ile.
un nou motor reparat in centru! dc reparaţii al S.M.A. cantităţile de îngrăşăminte B aşoveanu şi Traian Ba te şi fertilizării fa/iale a-
Deva.
necesare, iar maşinile au gi,'a, coordonaţi îndeaproa plieale în iarna 1903/1904 TRAIAN SONDOR
