Page 93 - Drumul_socialismului_1985_01

Pcq. 2 DÎÎUMUL SOCIALISMULUI I

Acţiuni în sprijinul producţiei şi politic®-

educative orqanizate de sindicate u

Ic
ZÎI.E di: producţie sindical şi conducători ai levarea rezultatelor celor tema „Metode moderne de 20,00 T
RECORD. Colectivele de compartimentelor de pro­ mai recente cercetări în a- prelucrarea minereului cu­ 20,15 A
oameni ai muncii din uni­ ducţie, învăţămîat, rctri- eest domeniu. prifer în condiţiile reduce­ CUVlNTUL 20, •
tăţi economice şi instituţii, buire din Combinatul si­ SIMPOZION — DEZBA­ rii cheltuielilor de produc­
toţi cei ce trăiesc şi mun­ derurgic Hunedoara au par­ TERE. Ea căminul de ne- ţie pe tona de concentra­ i Un nou şi modern bar de zi, „Union", s-a deschis )
cesc în judeţul Hunedoara ticipat, recent, la dezbate­ familişti, comitetul sindical te**, la care au luat parte / la parterul blocului A de la intersecţia bulevardului De- j
au întîmpinat, asemenea în­ rea temei „Mecanismul c- de la întreprinderea mi­ oameni ai muncii din sec­ ) cebal cu strada Lenin din Deva. Strădania colectivului ^
tregului nostru popor, a- conomico-financiar şi in­ nieră Dîija a programat, ţiile uzinei de preparare a l de aici de a crea o ambianţă plăcută este însă adesea i
niversarea zilei de naştere fluenta acestuia asupra sub genericul „Etica şi e- minereului cuprifer din , pusă în umbră de proasta funcţionare a instalaţiei de <
şi a îndelungatei activităţi creşterii productivităţii chitatea socialistă*, simpo­ cadrul întreprinderii. 1 apă de pe coloana respectivă, in dese situaţii fiind ne- ţ
revoluţionare a tovarăşului muncii". zionul - dezbatere cu tema CADRANUL JURIDIC ^ cesar să se închidă uivtatea înaintea orei înscrise în pro- 1
Nieolae Ceauşescu, secre­ CONSFĂTUIRE. Comite­ ..Conştiinţă, etică, echitate, iniţiat de comitetul sindi­ i gram din cauza inundaţiei. Noi, locatarii din apartamen- J
tar general al partidului, tul sindicatului de la Trus­ comportament". catului din întreprinderea 1 tele situate la etajele de deasupra ne întrebăm cînd ţ
preşedintele ţării, cu suc­ tul antrepriză generală de EXPUNERE. Oameni ai mecanică de material ru­ \ se va interveni pentru ca instalaţia să funcţioneze corect. I
cese de seamă în muncă. construcţii montaj Hune­ muncii din secţia nr. 1 -— lant Simeria a adus în ^ (Traian Bodea — blocul A, apartament 83, Deva). ^
Faptele — iată concreti­ doara Deva a organizat, turnătorie a Combinatului atenţia participanţilor —
zarea prinosului de recu­ la clubul „Constructorul", siderurgic „Victoria" Că­ lucrători de la I.M.M.R. şi ) ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI \
noştinţă, dragostei fierbinţi, din municipiul reşedinţă lău au urmărit eu deosebită linie C.F.R. — o temă în­
de judeţ, consfătuirea cu totdeauna în actualitate : o Alexandru- Betea — parea la război v-ar fi dat
încrederii nestrămutate cu tema „Forme si mijloace atenţie expunerea eu pri­ „Respectarea ordinii si dis­ Hălmăgel (Arad). Dacă nu dreptul la pensie numai
care oamenii muncii luine- folosite pentru pregătirea vire la „Ordinea şi disci­ ciplinei — obligaţie a fie­ aveţi minimum zece ani ve­ 21,50 ’I
1<
doreni îşi urmează condu­ politico-ideologică a oame­ plina în producţie ea fac­ cărui om al muncii". dacă aţi fi fost clasat ca 22,00 I
cătorul, traducând întocmai nilor muncii, pentru des­ tori holărîtori în realizarea SEARA CULTURAL - chime în muncă, nu puteţi invalid de război de către Ii
în viaţă orientările şi in­ făşurarea in văţămîntului sarcinilor de producţie", EDUCATIVA. Casa de cul­ beneficia de pensie. Partici­ organele medicale militare.
dicaţiile vizionarului înţe­ politie de masă pe şantie­ intervenind în numeroase tură a sindicatelor din
lept. Acestea se concreti­ i'înduri eu exemplificări SfcSIZĂRI-SOLUTil
rele de construcţii". Petroşani va fi şi la acest
zează în economisirea — MASA ROTUNDA. Or­ concrete, . întîlnite la dife­ sfîrsil de săptămînă gazdă ® Sesizarea dumneavoas­ subsol, anunţind ulterior !
de la începutul anului — ganizată de comitetul sin­ rite locuri de muncă din primitoare pentru tinerii tră, tovarăşe Mothiaş Fri­ dispeceratul unităţii de j
a peste 1-1 140 000 kWb e- dicatului din C. S. Hune­ seci io. din întreprinderile şi insti­ ci rîch, a fost trimisă spre gospodărie comunală şi Io- ţ BUC
progrr
nergie electrică, obţinerea doara, masa rotundă pe SCHIMB DE EXPERIEN­ tuţiile municipiului la în- soluţionare Grupului între­ Ştiri
peste sarcinile de plan a tema „Posibilităţi de creş­ ŢA. in viaţa organizaţiei tilnirea eu muzica, dansul prinderilor de gospodărie cativă care are in admi- / a gri cu i
ii 385 tone cărbune de că­ tere a procentului de scoa­ sindicale a întreprinderii şi voia bună. comunală şi locativă. Cităm nistrare reţeaua de apă ' nai ;
tre minerii de la I. M. tere din metal * a prilejuit miniere Barza—Brad, sflrşi- din răspuns : „Conducta de • pentru a lua măsuri de re- ^ 8,00
-
Curier
Lonea, 3 249 tone — I.M. participanţilor — specia­ tul primei luni a acestui Rubrică realizată apă rece care alimentează mediere a defecţiunii apă- ţ Buletii
Paroşeni, 1 93,9 tone — lişti, cadre tehnico-inginc- an a fost marcat prin or­ cu sprijinul apartamentele de pe rute. pun do
1. M. Bărbătenî. reşli, activul sindical din ganizarea unui interesant Consiliului judeţean aceeaşi coloană are robi­ în cazul acestui bloc;' Buletii
Moinei
DEZBATERE. Activul grupul de laminoare — re­ schimb de experienţă eu al sindicatelor net de întrerupere montat există neînţelegeri intre! de lai
în subsolul tehnic al blo­ proprietari. în astfel de si- l na (ion
nici** ;
tuaţii, cînd unii închid apa i
cului. In caz de avarii, pentru a şicana pe ceilalţi,! 11.00 JL
Sintcn;
îndeplinirea planului Girul calităţii îl dă pentru remedierea defecţiu­ comitetul asociaţiei de Io-\ 11,35 I
nilor la coloana de apă
Ietin i
t rece, se întrerupe apa prin catari trebuie să desemne-1 comoa
1
sortimental conştiinţa profesională închiderea acestui robinet, ze în scris persoanele cărei Magaz
da t
au acces în subsol, care pot V
care se efectuează de că­
motiv bine întemeiate". ^
(Urmare din pag. 1) dăririi chibzuite a feroalia­ tre persoane autorizate a închide acest robinet din ţ ictin <1
uşoară
avea acces în subsolul teh­
e
T
jelor, respectării reţetelor (Urmare din pag. 1) nează ferm şi responsabil nic (respectiv delegaţii sta­ /i> ^adiog
•j. ^,55 Si
de dozare pentru ea topi­ pentru îndeplinirea lor rit­ biliţi în scris de către co­ • Sesizarea adresată zia- ^ Buletii
se ştie, greutăţilor mar* rea să fie la marea pro­ tnn, Angola Cioară, Con­ mică, la un înalt nivel de mitetul asociaţiei de loca­ rului de elevii Vasile Miron, ( litica
pricinuite de iarna geroasă, gramată. Do obicei, îm­ ştiinţa Budeancă, Zoltan competitivitate. „Din punct tari de care aparţine blo­ loan Miron, Emil Firică şi } apăr ş:
Progra
întreruperii alimentării eu preună eu cei trei oameni Zagoni, Emil Bărdulea. de vedere tehnic nu avem cul şi reprezentanţii uni­ Ion Moldovanu, a fost cer-1 Orele
energie în unele zile. 'Coa­ din formaţia mea, reuşim „Dacă ne soseşte Ia lim-p nici o problemă, sublinia tăţii de gospodărie comu­ cotată dc Consiliul popular ^ * ®e!
radio ;
te aceste rămineri în urmă să ne încadrăm în sarcina materia primă, noi ne rea­ inginera Doina Stoieoi. In nală şi locativă, în prezen­ al municipiului Hunedoara. I 22.00
au fost reeşalonate, grafi­ prevăzută. lizăm planul — arăta fi- funcţie de- materia primă ţa delegatului asociaţiei de Reiese din răspuns că s-a Radio ji
cul de recuperare fiind ur­ La rîndul său. ing. Mir- nisoarea-argăsitoare Doina pe care o vom avea, ne locatari sau responsabilu­ înaintat un referat Muzeu- ) noduri
mărit pe cuptoare şi schim­ Stoicii. în iarna asta am vom. strădui să îndeplinim lui de bloc). Cînd apare o lui judeţean Hunedoara l tiu de
buri, zi de zi. eea Moldovan, şeful atelie­ avut unele greutăţi din exemplar planul pe acest defecţiune la conducta de pentru alocarea fondurilor;
rului turnare, sublinia că
In secţie este atmosferă „tonul** producţiei îl dau cauza gerului puternic, an si cincinal, să începem apă rece care pune în pentru lucrările de săpături !
optimistă. Au fost greutăţi, cuptoarele, dar acest ton care ne-a imobilizat câteva în condiţii bune viitorul pericol situaţia apartamen­ arheologice efectuate în zo-^ i!i
mai sînt. dar ele trebuie poate fi mai ridicat sau vagoane cu materii prime plan cincinal, ale cărui o- telor prin inundare se poa­ na Castelului Corvineştilor, l
învinse. Niciodată „bătălia mai scăzut, în funcţie de in gara Orăstie, dar acum bieetive au fost stabilite de te întrerupe apa rece din iar cei patru elevi au ră- ' DEY\
oţelului n-a fost uşoară. modul în care colectivele lucrurile au reintrat în Congresul al XlII-lea al subsol în prezenţa repre­ mas în evidenţă şi vor fi ţ verii
Insă, cu oameni ca oţelarii normal, lucrăm în condiţii partidului". „Ceea ce mai zentantului blocului care retribuiţi o dată ce va microfi
DO A ÎL
loan Ţîr, Florea Bora, atelierelor turnare şi pre­ bune". „Accentul îl pu­ trebuie este înţelegerea jus­ are în păstrare cheia de la finanţată lucrarea. reţului
Laurian Topor, Jănică gătire des .‘ivesc aceste nem,' in întreaga activitate, tă şi respectarea severă a dern, ,
Mândru, Constantin Rusu, agregate. Cum însă inte­ pe calitatea produselor pe ordinii şi disciplinei în Cri st in
Moara
turnătorii Mihai Cuciurcă resul este comun, trebuie care le realizăm, încât să muncă, abnegaţia şi respon­ ra); i
şi loan Stanciu, maistrul’ reţi nută responsabili ta tea nu avem refuzuri sau re­ sabilitatea patriotică din începînd de mîine se desfăşoară (Arta):
Glieorghe Perşa şi alţii, eu care acţionează toate clamaţii din partea benefi­ partea fiecărei lucrătoare, ra Iu
Tinerei
care-şi stăpîncse bine me­ cele trei ateliere de Ia ciarilor externi, adăuga a întregii secţii, releva noasl’
seria, fiind adevărate exem­ O.E. 1 pentru realizarea muncitoarea Lucia Argint. maistrul Eloriea Munteanu. Recensămmtul animatelor domestice
ple de hărnicie şi dăruire ritmică a planului. Cu Şi, din câte ştiu cu, nu Girul calităţii produselor Potrivit prevederilor ui continuare a sectoru­ v/UUCY
în muncă, se pot face alît mai mult eu cit în am prea avut asemenea noastre il dă, în primă şi Decretului Consiliului de lui zootehnic şi asigura­ (Lucea
multe lucruri frumoase. 1985 — an decisiv în înde­ probleme în ultima vreme'*. ultimă instanţă, conştiinţa Stat nr. 1 1982, în acest rea înfăptuirii programu­ Câmpie
Şi, efectiv, se fac. plinirea eu succes a sarci­ Şi pentru secţia înnobi­ profesională. S-o cultivăm an, în perioada 1—8 fe­ lui de autoconduccrc şi (Miner
nele cl
•— Se cere numai oţel de nilor cincinalului calităţii late, ea pentru întregul permanent, s-o conferim bruarie, în întreaga ţară autoaprox izîonare terito­ resc) ;
1
calitate — arăta şeful de şi eficienţei — prevederile colectiv de la „Vidra* fără refcervc întregii noastre se va desfăşura recensă­ rială. tango
echipă Jănică Mândru, de de a elabora oţeluri cu Orăstie, sarcinile- de plan activităţi productive". minte I animalelor domes­ Important este insă ca Educaţ
Daşei
la cuptorul nr. 4. Noi tre­ destinaţii speciale s-au la export din acest an sînt N-ar mai fi de adăugat tice. Comisiile teritoriale toţi deţinătorii — unită­ GURA!
buie să acordăm maximă dublat comparativ eu rea­ importante, mobilizatoare. decât convingerea că u- constituite în acest scop ţile agricole socialiste, ti ta (i\
atenţie pregătirii şi gospo­ lizările anului trecut. Ca urmare, aici se acţio- censtă. secţie puternică de în judeţul nostru au fost ţăranii cooperatori şi cu Salu tăi
(Patria
la „Vidra" Orăstie — înno­ instruite şi au făcut din gospodărie individuală, (Flăcăi
bilate — se va mobiliza timp toate pregătirile ne­ toţi cetăţenii care cresc de cui
De dra
Se pregătesc, cu răspundere, utilajele tot mai dinamic în muncă cesare în vederea reali­ animale — să acorde în­ creţul
şi îşi va realiza integral
zării în cele mai bune tregul sprijin necesar efec­
LAN :
planul la export pe anul condiţii a acestei acţiuni tuării recensămîntuliii, de- pe ţări
1985, făcând să crească în
pentru campaniile agricole ’85 continuare prestigiul „Fa- de importanţă deosebită clarînd real efectivele şi SIMEH
săm in
fundamentarea înlesnind numărarea efec­
pentru
viorului** peste hotare. măsurilor de dezvoltare tivelor ce le posedă. ILJA :
(Lumii)
(Urinare din pag. 1) aici au fost realizate prin măr dintre ei acţionează Loarcer
autodotare". pe ogoare, efectuînd lucrări nerul).
Aşa aflăm că la nivelul de fertilizare si transportul 52?”"
a fost nevoie, am rămas şi S.M.A. Deva, în anul 1984 furajelor pentru animalele
în schimburi prelungite. s-au recuperat şi recondi­ clin fermele zootehnice, P
Ce ne preocupă mai mult? ţionat piese şi subanşam- lată, de exemplu, eu cîlva
Calitatea reparaţiilor ! ble în valoare de 3,1 mi­ timp in urmă, datorită ge­ Timj
azi, :ji
Ştim că de munca noastră lioane lei şi că acest lu­ rului şi zăpezii, la ferma mea s
depinde, în marc măsură,' cru a contribuit, în bună zootehnică a C.A.P. Bră- Cerul
executarea în timpul optim măsură, la realizarea de nişca s-au defectat insta­ mult i
si de calitate a lucrărilor către unitate a 1,5 milioa­ laţiile eu racleţi de eva­ dea p
formă
în campaniile agricole. ne lei beneficii. Iar prin­ cuare a, dejecţiilor şi cea 'intui
Nieolae Munteanu — „un tre cei care contribuie din de alimentare eu apă. din se
meseriaş priceput la toate", plin la rezultatele bune ob­ Primii caic au sărit in ral urii
cum îl caracteriza directo­ ţinute de unitate scş numără sprijinulxcooperatorilor au prinse
1 grai
rul staţiunii — repara un muncitorii Gavrilă Miti- fost lucrătorii de la secţia între
motor Diesel, în care, se tcanu, Avram Oprita si din Boz a S.M.A. Deva. p rodut
pare, este mare specia­ Petru Gavrilă, de la sec­ Muncind cu abnegaţie, în lat de
ciură.
list. „Intr-o lună, . preci­ ţia Deva, Glieorghe Dorii, frunte cu Aurel Nojogan, Pont
zează el, reparăm peste Gheorgbe Beteag de la şeful secţiei, lucrătorii de zilej
100 de motoare. Dar în ul­ Cristur, Pnmfil Cepălău, aici — cărora ie-a venit să se
tima vreme ani avut neca­ în sprijin şi formaţia „ser­ putui
va ra­
zuri cu unele piese de Martin Andacs de la Şoi- vice" specializată în repa­ mai r
schimb. Nu le prea găsim muş, Nieolae Nokman, rarea instalaţiilor şi uti­ dea p
nici în baza de aprovizio­ Oliviu Luca de la Ilărău lajelor din zootehnie —- formă
Vin tul
nare. Dar nu stăm cu şi Octavian Burza de la au reuşit să le repună în din si
miinile în sin. Recuperăm Boz. scurt timp în funcţiune. peral.b
tot ce putem, recondiţio­ Dar mecanicii şi mecani­ Am. redat cîtcva aspecte minus
mai r
năm şi rcfolosim i blocuri zatorii din secţiile staţiu­ din activitatea colectivului lo, ia
motor, arbori, chiulase, nii de maşini agricole nu de oameni ai muncii de la 1 Si t
Uzina, du preparări» a cărbunelui Lupcni. De la pupitrul de comanda. Ileana Gu-
supape s.a. Multe din utila­ se . limitează, în această S.M.A. Deva, unul din lia.ş urmăreşte, desfăşurarea normală a procesului de preparare a cărbunelui. deţ se
Prone
jele, maşinile-unelte şi perioadă, doar la repararea colectivele angajate temei­
sculele pe care le vedeţi propriilor utilaje. Un nu­ nic: pe fronturile piinii.