Page 10 - Drumul_socialismului_1985_02

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 8 l(i?

"ŞVSA,
Scoarţă românească De departe fit

13.00 Telex
Cu ni ii uri, munţi se-nalţă, zboară păsări Ca un torent mi-s gîndurilc toate 13,05 La sfirsit
în scoarţele cu vie ţesătură, Şi sufletul cuprins de vîlvălaie ; lift (cfijor
iunt’.OM».- '*•
de pareă-n taina firului de aţă Să fie depărtarea ce nu poate voiiimcnli
a picurat o clipă din natură. Să stîngă-n mine veşnica văpaie ? (color)
15.00 Închidere
iui.
Desculţ să umbli, răsl'ăţîndu-ţi talpa E aprigul talaz, lovind în stincă 10.00 Tolejunia
prin codrii Doinei de ieri sau de azi, Dîrzenia ei mută s-o răpună, lor)
trecînd de pragul caselor de ţară, E clocotul adîncului ce încă 19,20 Teleeneie
să te cuprindă crud miros de bra/.i. Mai stăruie în muget şi-n furtună. 19,55 Floarea
lial color
Smerenia H f ‘ll dintre toate cite le ştiu, Să te-nfiori adine în dipa-n care Ce dig ar mai putea ca să-mi oprească (color), l
cred că ţin cel mai mult :
curs peni
,,A scrie cărţi înseamnă a va li s-atingi o scoarţă românească, învolburarea dorului de ţară. tisti de î
A trăit' spre stirşitul vea­ devărul pe care Frincu l-a comunica cu departele tău de parcă, atingînd-o, i-ai lăsa, Să strîng în pumni din glia strămoşească, 20,15 lata
IWdndov is
cului al XVII-lea. Călugă- însemnat atunci cu pana şi a deveni conştiinţa lui uimirea sufletului să-ţi cunoască. S-o port Ia pieptu-mi ca pe o comoară ? 21.00 Film arti.»
rc,ş sau, după numele i de giscă e departe' de a mai bună. Ce sînt cărţile t im plat l.
laic, mai curind grămătic se veşteji vreodată. Reluat omenirii dacă nu conştiin­ DUMITRU DEM IONASCU ŞTEFAN POPESCU Partea I
pe la Curte, a ostenit co­ de că/turarii din toate vre- ţa noastră mai. bună ?" 21,50 Tclcjurna
piind cărţi intr-o vreme cind muiile şt de pe toata me­ Mi-au dat tîrcoale aces­ Joi 1 )
tiparul iui era încă la in- ridianele, el rie inscţsşte te ginduri fiindcă ne allăm 22.00 Închidere
lui.
demina 'oricui. Incheindu-şi neschimbat, ca aerul lără in pragul ,,Lunii cărţii la
truda asupra Cronicii Băle- de care n-am- supravieţui. sate". Mai mult decit in P Lz
nilor, păstrată in Biblioteca In fermecătorul său roman, alte prilejuri, cărturarii se 95
Academiei, înseamnă cu Dulce ţinut al poamelor, vor îndrepta cu lăclia căr­ ââ
inliorată smerenie : ,, ... şi ţii spre sate. Cestul nu e
am scris eu, Frîncu, cu mină nicidecum un dar, ci o unriii'jŞTi
de ţarina şi mina va putre­ 4,- dreaptă şi firească restitui­ loan Evu face parte din­ ritual, ajutîndu-l să fie mai acest lucru poate să ducă la tUoprogramul
*
Ştiri
Culei
zi, iară slova nu va putre­ Pfîî v-ron. re. Să nu uităm că in tre creatorii tineri care a- bun, apelind la sensibilita­ o --poezie livrescă, rod al u- licr * I.a ort
zi". Şi iată această mo­ 'â y inestimabilul tezaur de va­ duc o notă aparte în pei­ te, la deschiderea sa spre nei documentări livreşti. Mai a gr icul (ura ; 7
destă rellecţie îşi vădeşte lori spirituale creat de ţă­ sajul liric luinedorean. Stau frumos. Mă consider realmen­ prozaic spus, o poezie inspi­ nai; 7,30 Azi, •
Revista
presei
adevărul azi, cînd Frincu tradus anul trecut şi la noi, rani se allă şi acel minunat te un romantic întîrziat. Poa­ J'ul melodiilor
e de mult oale şi ulcele, Evgheni ■ Evtuşenko scria, şi singular basm intitulat mărturie cîteva premii lite­ rată din altă poezie. Cred lin de ştiri ;
iar rodul ostenelii sale stă inconştient solidar cu Frîn­ Voinicul cel cu cartea in rare ale revistelor „Luceafă­ te dacă n-aş fi scris, găseam cu toată ardoarea că origi­ radio ; 10,00
Ştiri ; 10,05 IO:
nevătămat de trecerea vea­ cu : ,, ... scriitorii au reali­ mină născut. Aici, in lu­ rul", „Tribuna", „Transilva­ o allă modalitate de comu­ nalitatea este măsura în care radio : 10,40
curilor in /ea mai strălu­ zat ceeţi ce medicina n-a mea .satului, s-a născut nu nia" la festivaluri naţionale nicare cu semenii mei, pu­ mă exprim pe mine însumi. muzică popi
cită bibliotecă a neamului. izbutit să realizeze : ei au numai veşnicia, cum zice de poezie şi cele două vo­ team să devin actor. — Vă desfăşuraţi activita­ Gorjului** din
Buletin de şt
Cărturarii la a doua sau învins (atalitatea dispariţiei Poetul, ci şi cultura româ­ lume - „Fereastra de apă", - Sînteţi recunoscut prin tea intr-un oraş cu bogată univers intr-u
a treia generaţie erau încă totale. Eroii lor, care au nească. Cu o inegalabilă 1982, Ed. Facla şi „Fără ar­ tradiţie muncitorească, situat 11,35 Publicita
rari pe atunci. Frincu e trăit intr-un trecut îndepăr­ cuviinţă, cu un extraordi­ mură", 1984, Ed. Albatros. scrisul ce realizează firesc în mirificul spaţiu transilvă­ Ietin de ştiri :
cultural ; 12,33
fără îndoială primul cărtu­ tat, au rămas pentru tot­ nar simţ al măsurii şi al nean. în ce măsură acest lu­ i’a folclorului
rar din lungul şir al unor deauna in sinul poporului, Inimosului, care se cer păs­ - La apariţia cărţii „Fără 1 la 3 ; 15,00 M
10.00 Cilletin <
generaţii de ţărani. De la faţă de ei moartea este trate şi transmise prin a- armură”, scriitorul Mircea 1)E VORBA cru a conferit anumite con­ Caleidoscop
ei va li moştenit respectul neputincioasă". Şi, intr-a­ devărata cultură. Cultura Sintimbreanu, directorul Edi­ tururi creaţiei dv. ? ne.se : 17,00 Cu
pentru carte şi înţelesul devăr, cine ar mai avea se conservă şi se propagă turii Albatros, remarca stilul CU SCRIITORI — Aş minţi dacă n-aş re­ 17,05 zic A p
adine al rostului ei. Căci ştire despre istoria Salini­ numai prin ea însăşi. E şi baladesc, plin de cursivitate cunoaşte că, trăind intr-un 18.00 ni,k.
.jurna.
smerenia care răzbate in lor dacă Frincu şi alţi sme­ acesta unul dintre posibi­ al poeziei dumneavoastră. oraş ca Hunedoara, mă simt internă şi int
însemnarea sa nu e umi­ riţi ca dinsul n-ar li oste­ lele mesaje pe care ni le — Stilul „baladesc", cum şi rapid o punte de legă­ puternic implicat in tumul­ Muzica,. t in foi
că ; * .Sport :
linţă monahală, ci expre­ nit s-o nemurească in slo­ comunică, prin smerenia spunea Mircea Sintimbrea­ tură între creator şi receptor. tul oraşului în continuă de­ .jurnal ; * Se
sie a respectului izvorîl din va care ,,nu putrezeşte" ? sa, „ departele nostru" In ce măsură __acest stil vă venire. Nu văd cum m-aş pu­ * I a sugestia
Înţelegerea rostului cărţii Dar Constantin Noica, in Frincu, cel ,,cu mină de nu, este datorat unei poezii caracterizează creaţia in mo­ Radiojurnal;
de a dăinui in timp, pur- scrierile căruia se allă o ţărină", rămas dincolo de afective. Editorul se referea tea rupe. Sint implicat ca om de 'dans ;
al
tind concentrate în mărun­ exemplară expresie a res­ marele hău al vremii. poate şi la o anumită latu­ mentul de faţă ? muncii şi prin creaţia mea Buletin de st
tele ei semne experienţa şi pectului lată de cultură, ră romantică a creaţiei. O — In urma unor acumulări literară şi muzjcală ce se
înţelepciunea omenirii. A- dă cârtii delinitia la care, RADU CIOBANU creaţie care să contribuie la prilejuite de trecerea anilor, împletesc strălucit ca două I CINEI
evoluţia omului în plan spi- a experienţei de viaţă, e forme de expresie ale artei.
Imi place să călătoresc, să-mi
normal ca la un moment dat 13 LV A : Sin
Cronica literară în poezie să se producă un „oxigenez" spiritu.l, dar în­ verii (Patria)
mea salt calitativ, o schimbare. treg mă simt numai în ora­ microfon (Ai
I.
DOAR A :
şul in care m-am născut. Si­
reţului
Paul Georgestu Se renunţă' la un anumit su­ gur, aceasta lasă urme. In dorn, sala sing
A
|'aru-i de forma unui soare ! Cu ea ne aprindem Crislina (iMot
în fiecare dimineaţă, pentru ea îrdcm din zori pînă biectivism, tinzind spre o poe­ următoarea carte de versuri Moara lui C
Mai mult ca perfectul* seara tirziu, petreeîndu-i lumina pe fruntea copiilor zie mai detaşată. Tîn.ăr fiind, — „Candoria", aflată la Edi­ ra); Scopul
(Arta);
l’KTIl
y y ce-nfloiesc un buchet de primăt iră. ’J’ara-i de forma poezia irumpe năvalnic, spon­ tura „Facla", imi exprim a- ra lui Calif
unei hore.'o horă unică şi netulburală, asemenea unui tan, direct. Cu timpul inter­ partenenţa la acest spaţiu, Tinereţea pai
Devine evident faptul că că acesta este lipsit de o ritual venit din istorie. înnobilat de mîinile şi sufle­ la un spaţiu spiritual care noastră (Uni
lectura începe să primească realitate, de un conţinut. tele strămoşilor noştri ! Ţara este primul poem des­ vine cenzura maturităţii. Dar este cel al Transilvani». O montul, sorii!
iombrio):
LUI
tot mai mult atributele De aceea, am putea spune pre iubire pe care l-am cunoscut în fapt de zori, mîn- fondul principal al poeziei (Cultural) ;
unei adevărate specializări că satisfacţia cititorului va gîiaţi, de razele unui soare numai al nostru, curat şi rămine mereu acelaşi. Cred carte in care vorbesc despre Acţiunea Z.\
şi că. in ultima instanţă, bun ca o mină de mamă mingîindu-şi sfioasă copiii I că menirea poeziei de tot­ trecutul şi prezentul ei şi al fă nil) ; L O
fi oferită de îndreptarea poetului. Cartea oferă intîl- să ştiu i
tinde să primească ceva atenţiei asupra romanfului O iubire, unică şi nedezminţită, o iubire statornică deauna este să se adreseze ane Mineri
din notele unei adevărate însuşi, asupra demersului si dreaptă, ca adevărul statorniciei noastre pe acest niri cu voievozi cunoscuţi şi SA
(Mt
profesii. în condiţiile me­ pămint ! Ţarâ-i de forma unui inel ce-a săvârşit omului. E vorba aici de un voievozi anonimi care sint De 4 ori
romanesc. Ceea ce intere­ romantism angajant, revo­
tamorfozelor romanului, o sează în roman (şi finali­ logodna acestui popor stăpîn de-o veşnicie. Noi ţărani, oameni truditori, pă­ BRAD : Su
lectură la intîmplare, o tatea acestuia) este discur­ sîntem chemaţi să conturăm profilul omului nou, al luţionar. „Neşansa" noastră rinţii noştri situaţi in acest roşie) ; ORAŞ
Agig
la
de
abandonare comodă în uni­ sul auctorial, în care se comunistului de omenie, aici I,A STEMA ŢARII I e că trăim intr-o lume în perimetru de mit şi prezent. Secret ul ci i n
versul românesc nu mai aruncă în joc o întreagă MIHAI MARCU care informaţia joacă un GF.OAGIU-H. (('
murdară
poate pune în evidenţă recuzită care subminează rol determinant. în poezie, MIMEL BODEA râ) ; IIAŢKG:
substanţa şi finalitatea în­ de fapt modalitatea solem­ (Dacia); IJR
săşi a cărţii. De aceea con­ nă a romanului. Paul Geor- fulgerătoare:
iubi
posibila
sider că avea perfectă gescu este un autor deta­ (Casa dc cu
dreptate, Nicolae Manolescu şat care îşi organizează Premiu literar RIA : Şi cai
n u-i
aşa f
atunci cînd sublinia într-o cartea în trei părţi, expli­ Ne face o nespusă bu­ aerul/ vaporului cu po­ IU A I iocol
carte remarcabilă dedicată curie să consemnăm izbîn- veşti./ Mateloţi legănaţi de Prestigiosul premiu ul de etiţia uni reprezintă na).
romanului românesc faptul când, la modul parodic, de zile scrisului, ale creaţiei vorbe/ spală puntea/ Cu Asociaţiei scriitorilor din simbolul scriitorilor luinc-
fiecare dată, ce conţine
că romanul Bunavestire al hunedorene în general. Mai ghemotoace de suflet/ în­ Braşov pe ynhl 11)83 a re­ doreni şi al tradiţionalului is>
lui Nicolae Breban a fost partea respectivă. Scriito­ ales cînd acestea sînt va­ muiate in dulceaţă de a- venit poetului, traducătoru­ cenaclu ..Flacăra", a de­ n.
judecat greşit datorită rul se desparte declarat de lidate de păreri autori­ mintii i" lui şi omului de cultură butat foarte devreme, iu
creatorul „serios" şi de mi­ zate. De cutând, revista Este impresionanlă ino- E GI1KLAR
neadaptării lecturii la ceea luinedorean Ncculai Chi- anul l!)36 în revista „Cu­
seriitorului care a
orei
ce se vrea şi este de fapt tul său, recentul său ro­ Luceafărul a publicat mai d eşti a creaţia cunoscutei riea. O alegere fericită. get Moldovenesc" care ti­ norul”, folcloric
bul
e
o
multe p
z
i i semnate
romanul. man seriindu-se sub ochii de Gheorghe Pogan. Un trimis la... Poşta redacţiei. Ncculai Cbirica a tipărit, părea ltt Iţişi, eu poemul tusa” cu sp«
reviste
Revenind acum la cartea cititorului, ca un joc accep­ nume care s-a impus în Versurile nu fost remarca­ la vîrsta de G3 de ani, „.Ştefan către Bogdan" luncile soare
lui Paul .Georgeseu, cum tat de autor şi, în ultima arta plastică, întîlnit cu te de poetul Ion Gheorghe. primul său volum de so­ pocire de o rară frumuseţe P3 CINCI.Ş
care a şi fost retipărit, in
poate fi ea citită ? Mai instanţă, de cititorul însuşi. regularitate în expoziţii Alte păreri afirmă că nete : Simfonie în albastru condiţiile grele pentru ţară minul cultui
Spectacolul
la Editura Curtea Româ­
mult ca perfectul s-ar pu­ In acest caz, lipsa- „iepi- organizate în ţară şi peste „Gheorghe Pogan se apro­ nească. tile anului 11)40 de către folcloric ji
cului", despre care se vor­
tea citi ca o istorisire des­ hotare. pie de temele sociale fără După o serie de traduceri Nicolae Iorga.
pre provincie, despre lfu- beşte în carte este com­ Şi în poezie ca şi în complexe, conferindu-le re­ din Shakespeare, tălmăci- Sub punţi lui Ncculai
zureiul imaginar în care pensată prin atitudinea lu- plastică, Gheorghe Pogan zistenţă prin lirism" sau rea in româneşte a opere- Cbirica, sonetul capătă pu­
micile satisfacţii, bîrfa, lip­ dică a unui scriitor care îş-i aduce o notă aparte. Poe­ este remarcată „modalitatea lor complete ale Magistru- teri înnoite, o vigoare pe
în care Gheorghe Pogan
sa de evenimente se con­ scrie romanul detaşîndu-se ziile sînt intitulate surprin­ se apropie de poezie". lui Eraneois Villon, lipări- care foarte rar a mai
zător : „colete", pe care le
Timpul pi
fundă cu notele existenţei de schemele consacrate ale numerotează. Dintre aces­ Un început bun, care rea unui roman de aven- avut-o' această formă lisă azi, 2 fchnu
însăşi. Dar este oare ro­ acestuia şi care, înainte dfe tea „Coletul nr. 20" se scoate în evidenţă un poet tur (în colaborare), a unei şi dificilă în limba româ­ mea va fi
nă. Cuvintele croite si răs-
manul lui Paul Georgeseu a parodia o lume, paro­ detaşează : „Luminează hu­ înăseut, a cărui evoluţie monografii a cetăţii ami­ croile ale limbii poetice cliisă, cu c
acoperit. Vo
solit din acest unghi citit ? diază un gen literar. blourile aburite/ sprijinind o aşteptăm cu interes. ral a siderurgiei româneşti din „Simfonie în albastru" pi taţii locale
ninsoare, laj
Sn fond, cartea nu este ro­ şi colaborarea la majorita­ emană sucuri noi, înţelesuri care izolat. \
tea antologiilor editate pe
manul unui spaţiu pentru MIRCEA MOT adinei, surprinzătoare, par­ lei. Viului \
POSTA REDACŢIEI plan local, (la cîteva a fost că o forţă telurică le înal­ ral clin seci
şi redactor), poetul .Ncculai ţă la putereti cântecului de tic. Tem per
Sorina Ungurcanu — Hune­ este o poezie... lungă. Din Cliirica s-a încumetat, pre­ vor fi eupr
O l’RIMÂ expoziţie personala doara. „Dincoace şi dincolo/ păcate, ca este cu lotul şi cum Arglie/.i, să iasă în înţelepciune si ingreiinare. nus 0 şi mi
de zero/ minus/ şi plus.../ eu cu totul ocazională, neîntru­ Vom încheia aceste gîn- cele maxim
de arta plastică hunedoreana lume eu o severă selecţie grade. Loca:
unde sînt ?". E greu să vă nind condiţiile necesare pu­ zluri prieteneşti prilejuite ce ceată.
IN CAPITALA răspundem la asemenea în­ blicării. din opera sa poetică. Avînd de un premiu binemeritat,
trebări. Deocamdată aşteptăm Moşuţ Iulian—Ţăranii — în vedere această zgîreenie l.a munte,
Miercuri, G februarie a.c., Cârjoi. Sînt expuse 30 de clarificările dumneavoastră (în Zam. Ne descurcăm greu in eu bucuria întilnirii şi a închisă, cu
la Galeriile de artă „Efo­ lucrări prin care autorul privinţa creaţiei, bineînţeles !). cele scrise de dumneavoastră. si răbdare îndelungată de existenţei între noi a unui Vor cădea
a-.şi scoate propriile lucrări
Că nici versuri ca in „Haiku
om şi a unui artist exem­
Fiţi mai explicit.
rie" din Bucureşti, se des­ îşi defineşte personalitatea, de toamnă", mai rar... OrP Ion Relu — Petrila. Ne pare în lumina tiparului, nu plar, ajuns la deplina ma­ rare. Vintul
cu rafale 1<
oferind totodată prilejul cum, o primă cerinţă pentru
chide expoziţia personală Unei analize şi limpeziri a o creaţie este aceea de a nu rău că scrisoarea dumneavoas­ ne miră astăzi opţiunea turitate de gînd şi simţi: e. rare de 60-
colind za piu
de pictură în ulei a artis­ unei modalităţi proprii de friza bunul gust. Lazăr — Deva. tră cu cu „Plua*rşoruI la păcii" a juriului de la Braşov. de serviciu.:
redac­
întârziere
ajuns
Cornel
Cerb
tului plastic deveao, Ion exprimare artistică. „Protecţia muncii de astăzi" ţie. Puţini ştiu că omul care VALERIU BARGAU