Page 14 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 14
P 7
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4
A s t ă z i deschide La Sibişel, unde Printre TEII
Luna cărţii la sate « se pregătesc forestierii gospodarii W2s3îai|
DURI
3 FEB
■ A -— IM sp! ljlnui dului". programul va cu socialiste în România", La Sibişel, in munţii Orăş- de zi, anul I, pentru meca din Vâlisoara 12,00 Telţjr ,
12,05 Lumea
formam ronşliiiiţvi socia prinde întâlniri eu scrii recitaluri de versuri „E- liei, funcţionează una din nici, doar 63 sint din ca 7 t im plă ii
liste, ai pi i'îot lionâi ii pre tori, expoziţii de carte cu poca Ceauşescu -- epoca şcolile bune din cadrul drul I.F.E.T. Deva, ceilalţi Tclcplnii
gătirii profesionale a oa temele: „Trepte ale de dc aur a patriei", „Fiul C.E.L. şi M.I.L.M.C. Anual, fiind veniţi de la alte în (Urmare din pag. 1) dan r (co
lui Ker<
menilor munc ii de la sa venirii noastre", „Condeie acestui popor", expoziţii citeva sute de oameni în treprinderi din cadrul C.E.L., (Iul 1 ”•
t-a. al realizării noii re hunedorene". expoziţii' de vaţă aici cum se taie pă unde se vor întoarce după creşte supte taurine, doi 12,40Din cun
voluţii igrar.e" — sub a- carte eu vânzare, specta de carte cu genericul „Ti durea şi cum se metamor absolvire. In prezent ne porci, 36 păsări; Nistor Jur- român cs
(t a'slă generoasă egidă se cole. neretul -— factor activ al fozează apoi lemnul in ati- preocupăm de recrutarea ca din Săliştioara, care are 12,00 Album i
(parţial
naţiunii noastre" şi alte
va inaugura, azi, eea de Sărbătoarea cărţii, eu acţiuni de educare, revo tea şi atitea produse. altor muncitori pentru cali şase taurine, patru porci şi 15.00 încliider
a XXV-a ediţie a maui- generoasele ei rosturi e- luţiona r-pat riotică a oa In decembrie 1984 au ab ficarea, in acest an, prin 36 păsări; Petru Popa din lui.
diferite
Telcjurn
festării republic ane „Luna ducative, se va desfăşura menilor muncii de la sate. solvit cursurile de lasona- şcoala noastră, in exploatării satul Sloieneasa, care deţi 10.00 lor)
meserii
specifice
cărţii la sate". ptnă la 3 martie — pe tori mecanici, după o pe ne cinci taurine, doi porci 19,20 în întîir
Răspunzind sareiniloi rioadă structurată pe săp- Manifestările ediţiei ju rioadă de şapte luni, 134 şi prelucrării lemnului. şi 39 păsări. Toţi, aflăm, dc-al III
După cum ni s-a spus la
al Front
educative ce decurg clin tămîni ale cărţii social- biliare a „Lunii cărţii ia de muncitori, care lucrează I.F.E.T. Deva, sînt şi statornici contrac t»ei şi l
istoricele documente a- politiee (2—10 februarie), sate- vor aduce în aten acum la U.F.E.T. Petroşani conducerea la Sibişel func tanţi cu statul, predînd în liste. No
şcoala
de
doptate de Congresul al agrozootehnice (11—17 fe ţia maselor lucrările ca şi la S.F.E. Dobra şi Baru, ţionează de mulţi ani, cu fiecare an însemnate can înfăptuiri
la.j
XlII-lea al partidului, bruarie), beletristice (18— re ilustrează' marile rea precum şi 23 lasonatori bune rezultate, calificind tităţi de carne, lapte şi alte 19.10 Cîntarea
manifestările ediţiei jubi 24 februarie), ştiinţi lizări ale poporului nos mecanici. meseriaşi cu o temeinică produse agricole. (color)
liare ale „Lunii cărţii la tim sub conducerea parti — in prezent - ne spune pregătire teoretică şi prac Pe doi dintre aceşti vred 20,20 Film ar ti
sate" se vor desfăşura sul) fice (25 februarie — dului. ale secretarului său ing. Viorel Zerbea, directo tică. Predarea cursurilor nici gospodari ai comunei timplat i
Ultima i
semnul aniversării a 20 3 martie). In acest general, tovarăşul Nicolae rul şcolii, sint înscrişi ş) este asigurată de şapte din i-am cunoscut însoţind e- 21.10 Fa zi in
ehipa nr. 1, condusă dc re-
de tini de ia Congresul răstimp fiecare 'aşezare Ceauşescu, de-a lungul frecventează cu regularita tre maiştrii cei mai valo de (coloi
al LX-lea al P.C.R. şi a rurală hunedoreană va celor două decenii de is te cursurile de zi, anul I, roşi ai întreprinderii şi de eenzorul Florica Blăgăilă, 21,20 Romanţe
în acţiunea ei prin sat.
neuitat (
patru decenii de la vic beneficia de momente e- torie nouă, revoluţionară, 105 viitori mecanici exploa trei cadre cu pregătire su Petru Lupa.ş din Vălişon- 21,50 Telejurmi
toria asupra fascismului. dueative de larg ecou, în care au trecut de la Con tare iorestieră şi cursurile perioară, iar directorul şco ra, nr. 31, îşi arată cu mîn- lor)
Acţiunile, organizate în care sărbătoarea cărţii — gresul al iX-lea al parti anului I seral 72 de opera lii, ing. Viorel Zerbea, pune drie „averea". Cele trei 22,00 închidere
Iui.
unităţile agricole de stat sprijinită pe temeliile du dului. tori pentru Secţia de mult suflet in conducerea şi taurine — exemplare de
si cooperatiste, în şcoli, rate de înaintaşi şi între Şi in anul precedent, industrializare a lemnului organizarea instruirii viito toată frumuseţea — din LUNI, 4 FI
cămine culturale, biblio gită eu împlinirile anilor scriitorii care trăiesc şi Orăştie, precum şi 31 de rilor muncitori calificaţi. grajd, 25 de păsări ş.a. A- 20.00 Tclcjurna
lor)
teci, librării urmăresc socialismului — se va creează în acest spaţiu hu- mecanici — curs de zi, anul Ni s-a mai spus că in pre flăm că este lăcătuş la 20,20 Orizont
creşterea contribuţiei cur bucura de participarea si nedorean au dat literatu II - şi 34 de operatori — zent, la nivelul şcolii, al E.M. Deva. „în mină sînt (ific
20,10 Tezaur fo
ţii la educarea politică, audienţa eu care ne-au o- rii noi şi apreciate lu curs seral, anul II (pentru I.F.E.T. Deva şi al centra muncitor, zice, iar în sat 21,05 Roman-fc
revoluţionar-patriotică, e- bişnuit iubitorii literatu crări : „Călăreţul de fum" Fabrica de cherestea Vafa). lei de resort există preocu sînt ţăran. Se împacă bine lor) : „Di
tică şi estetică a oameni rii dc la sate. dc Radu Ciobanu, „Sim De asemenea, avem o cla pări pentru recrutarea in amîndouă. numai să nu-ţi Amos“. 1'
lor muncii de la sate, la Săptămîna cărţii soeial- fonie în albastru" de i\ e- să de calificare, cu scoa continuare a numărului de fie frică de muncă". In 21,50 Teîejurna
T
lor)
pregătirea profesională a politice, care începe as culai Chirica, „Tulbura tere din producţie, de 43 elevi, la toate formele de anul trecut Petru Lupa.ş a 22.00 închidere,
acestora. tăzi, va oferi oamenilor mecanici, care au începui pregătire, pentru a asigura predat la fondul de stat lui.
înscrisă în ediţia a V-a muncii de la sate dezba rea naturii" de Valeriu la 1 septembrie şi vor ter continuitate activităţii şco doi viţei de peste 400 kg
a Festivalului naţional teri eu temele „Directive Bârgău, „Fără armură" mina la sfirşitul lui febru lii şi forţa de muncă atit fiecare, un porc si 400 li
,.Cântarea României", Lu le Congresului al XlII-lea de Ioan Ev u, „Stejarul arie o.c., exclusiv pentru de necesară în economia tri de lapte.
na cărţii la sate se des al partidului, vast şi mo corbului alb" de Gligor unităţile I.F.E.T. Deva. Fac iorestieră a ţării. Mai sus de el, la numă
chide astăzi, printr-o fes bilizator program de an Masa, precum .şi volume această precizare deoarece rul 35, îşi are gospodăria
tivitate organizată la Că gajare comunistă, revolu le de reportaje „Incur din cei 105 elevi la cursul DUMITRU GHEONEA Nicolae Resiga, miner la luai.
minul cultural din Ro- siuni în fantastica reali I.M. Barza, iar acasă vred 8,00 9,3f Mag;
Ramoprog
lor;
mos, unde va avea loc un ţionară. pentru progre tate" şi „Planeta cărbu nic crescător de animale cal. Emisiune
complex de manifestări sul României socialiste", nelui" — întâlnirile cu ' şi contractant cu statui. La taţi şi muzică
politico-educative şi artis „Congresul al lX-len a! autorii lor oferind, şi în el recenzorul a scris în for lin hidrologic:
tice. Prefaţat de expune P.C.R. — eveniment de cadrul sărbătorii cărţii la mulare cinci taurine, un toate pentru t<
diojurnal;
13,1.
rea „20 de ani de la Con importanţă istorică în sate, momente emoţionan porc, patru oi şi 24 de pă ale orchestrei
gresul al LX-lea al parti dezvoltarea construcţiei te, educative. sări. „Le declar cinstit, uşoară a Radi
16,30 Concertul
doar n-am nimic de ascuns prezent ative
— sublinia Nicolae Resiga. 16,45 Almanah
Varietăţi
Animalele le creştem cu Buletin de i'olch
ştii
anotimpul truda noastră şi a familiei. biicitate; 18,30
!9 Cinci eu sînt în „baie", dii *85; 20,00
Rezultat»
20,15
sporita vede de ele nevasta si fe multiple la LUI
ciorul. Apoi, în fiecare an
loco,
amintiri,
am încheiat contracte cu cu Sini ion Poj
(Urmare din pag. 1) mitetului Politic Executiv lioane lei la piese de statul. Anul trecut am noul melodii! o
diojurnal; 22, li
din 31 ianuarie a.c„ vom schimb, în 1984), Octavian predat un viţel şi un porc sportiv; 22,35
nieul colectiv, faţă de 1984, face totul pentru îndepli Mura, Voicu Baciu — de de peste 110 kg, iar pentru dans; 23,25—23,:
sarcini de plan sporite. nirea prevederilor planului la Gurasada,.Titus Petrasca, 1935 ni-am angajat să pre ştiri.
Producţia marfă trebuie să pe acest an, ceea ce va Tom a Petrasca, Iosif Be- dau un porc, o taurină si
fie mai mare cu 11 la sută. crea o bună bază pentru 800 litri lapte". ICINEK
La metale, creşterile sînt trecerea cu succes ia viito ran — de Ia Pojoga. Am Pină la sfirşitul zilei de
mai vizibile: plumb — 3] rul plan cincinal, la înfăp lost asiguraţi că oamenii, ieri acţiunea de recenzare
la sută, zinc — 10 ia sută, tuirea hotărârilor -şi obiec în primul rind, constituie s-a realizat Ia 268 cir gos DEVA : Simt
minereu complex extras — tivelor de dezvoltare eco- cele mai puternice argu podării, ceea ce asigură verii (Pi Urla) :
micr^ fon
' \rt
7 la sută, bentonită prelu nomico-socială a ţării sta mente pentru aşezarea celor premise sigure, ca la Vă- DO
crată — 14 la sută ş.a. „Am bilite de Congresul al XlII- mai frumoase rezultate pe Regulatorul de cireulaţic şi mişcare Petroşani. Operato lişoara recensămintul ani reţi
organizaţiei
Ion
luat toate măsurile pentru lea al partidului". rul programare c.F.R. Neagu şi şecretarul Svichiu, ale P.C.R. malelor să se încheie, ,i.şa dern, sal a A)
Petroşani,
(Mode
complexul
pe
C rişti na
cărui
viorel
realizarea producţiei din Gheorghe Igrcţ, din ca panoramicul unicului ano nopţi lingă pupitrul de program au devenit de mult tot cum şi-au propus cei de Moara lui Că
acest an — ne-a declarat drul biroului plan. ne-a timp al anului 19. 5 — hăr mai numeroase în această perioadă, programează judicios aici înainte de termenul ra) ; Scopul s
Aurel Tulbăceanu, secreta propus o listă cu oameni nicia I trenurile de marfă pe direcţia Simcria—Craiova. stabilit. (Arta); 1 ’KTIiO
ra lui <
Alinai
rul comitetului de partid. harnici din toate subunită Tinereţea pairi
Productivitatea muncii va ţile exploatării miniere : noasl ră (Unire
creşte cu 7 la sută faţă dc m en tu 1, . i cariile
LUPI-
icmbric);
1984. Pe această bază, de Iosif Pasca, laknb Flec, Drumul alunecos al infracţiunii (Cultural) i ; V
pildă, producţia de con Petru Pogan — de la Min Acţiunea Zu z
centrat de fier se va dubla tia, Andrei Penzeş, Petru f«ărui); L .ONE.A
ştiu de ci
e a m
în 1985. Aşa cum nc-a ce Rota, Ioan Pop — de la Se spune — şi nu fără faptă care constituie in deşi circula pe drum, mer chemaţi să vegheze la res nil) ; p ETRII
rut conducătorul iubit a! Troiţa, Ioan Ghibu, Leon- deplin temei — că săvârşi fracţiune ! gea pe mai multe cărări... pectarea legii, pentru a fi nul — s eriile
partidului şi statului nos tin Abrudean, lovită Lăs- rea unei fapte neîngăduite Oare cei clin jurul său In urma leziunilor suferi in cele din urmă d ‘scope- citoresc) ; A N u i
p
i
P r i n c i
tru, tovarăşul Nicolae !Su — de la I.P.S.R.IJ.M. de lege şi morală,, mai de — în primul rind familia, te, victima a decedat. rit. Nici Lucian Josan nu (Muncitor esc) ;
Ceauşescu, la şedinţa Co- Deva (un plus de 2,4 mi vreme sau mai tîrziu, se apoi prietenii şi cunoscuţii Chiar şi în aceste mo a stat insă inactiv în a- De 4 ori 'sta.
răzbună. Şi se adaugă — care au ştiut acest lucru, mente. Lucian Josan ar ces^ timp. A doua zi a ple BRAD : Sure
tot atit de întemeiat că ba au şi beneficiat de „ser mai fi putut face dovada cat la liia, tot cu autotu roşie) ; G IU RAI
: 1 ita, doi arii
în majoritatea cazurilor să- viciile" sale — nu ar fi — dacă nu a unei conştiin rismul (? !) şi a început (Minerul) ; OR.
Fiind aşteptat ia locul cu vîrsirea unei asemenea trebuit să-l oprească din ţe limpezi — măcar a unui ţări de la .
pricina, a fost el ridicat. fapte putea să fie împiedi acest drum periculos ? Răs dram de omenie şi respon ceea -ce s-ar putea chema Secretul cifrul»
© Erau certaţi cu munca. constituirea unui alibi : de (ÎE )AGlt 7-BAI
Deoarece cam de multă cată dacă cei din jur, se punsul nu poate fi decât sabilitate socială. Dar nu, terminarea mai multor per murdară (Cas
!'• stJ)., sizând comportamentul făp soane să declare — dacă ră) ; HA]’ r-:c;: f
vreme preferau să taie frun tuitorului, ar fi intervenit (Dacia); URA.
ză la cîini, refuzînd să se la timp spre n-l curma. ar fi fost nevoie — că nu el fulgerător u*e; c
I ® Confuzii inadmisibile. încadreze într-o activitate Toate acestea şi-au dove a condus autoturismul. posibi la iubire
culţi
(Casa de
încâlcind prevederile De- utilă, Chirică Gorean, Da- Consecinţele faptelor lui Ii IA : Şi ca i i
| creţului 400/1982, Lazăr Dan vid Brânişcan şi Viorel dit — din păcate — vala Lucian Josan sînt grave, nu-i aşa ?
j de la J.M. Petri la. Ştefan Ciurciun, toţi din Orăştie, bilitatea şi în cazul lui societatea noastră socialis ILIA : Bocet
CH"|\
na);
* Lorincz de la C.S.V. Călan, ispăşesc acum fiecare cite Lucian Josan, din comuna afirmativ, dar nu s-a în- n-a procedat aşa cum le tă neputînd tolera un ase spre viei-
Lajos Potoki şi Ioan Ferencz 5 luni de închisoare contra Dobra. De aproape patru timplat aşa. gea şi omenia îl obligă pe menea comportament. Lu
în seara zilei de 21 no
, de la E.G.C.L. Petrila, au venţională, potrivit prevede ani, Lucian Josan este po iembrie 1984, pe o vreme oricine devine participant, cian Josan va răspunde
intr-un fel sau altul, la un
sesorul unui, autoturism.
( introdus şi consumat bău rilor Decretului 153/1970. Acest fapt, care în mod care îi făcea foarte pru asemenea eveniment. S-a pentru uciderea din culpă,
turi alcoolice la locuf de © Cu suprapreţ. Gestio normal este de natură a denţi chiar şi pe conducă îndepărtat în grdbă de la conducere fără permis a
I muncă sau, pur şi simplu, nara Eugenia Grad, de la oferi satisfacţii proprieta torii auto cu experienţă, locul accidentului şi a o- autoturismului şi părăsirea Timpul pro!
s-au prezentat la serviciu unitatea nr, 80 Hunedoa locului accidentului. Dar azi, 3 februari
' sub influenţa alcoolului. ra, avea un nărav care rului său, în cazul lui Lu Lucian Josan a plecat cu prit autoturismul la o dis pe lingă acestea, rămîne mea va intra
tanţă care să-i confere n-
Cum locul de muncă nu nu-i făcea deloc cinste. cian Josan a însemnat în autoturismul clin Dobra dăposl, după cure, s-a asi un semn de întrebare în ces dc răcire,
s poate fi confundat cu bu- Mai încurca preţurile la u- ceputul unui comportament spre Leşnic. Timp avea gurat că cei care au desco legătură cu pasivitatea ce mai mult nor
dea
precipitaţi:
| fetul, celor în cauză li s-au nele produse. Aşa s-a în- antisocial. Fără a poseda suficient, întrucât de mai lor care, dindu-şi seama de la început sul
multă vreme preluase ro
apoi,
ii
J aplicat sancţiunile cuvenite. timplat şi cu salamul pe permis de conducere — act lul de „casnică", în timp perit v ictima nu au nici o drumul alunecos pe care ploaie, de lapc
bănuială în legătură cu
care conferă garanţia acu
formă
© Revenire... neinspirată. care-l vindea mai scump cu mulării unor cunoştinţe ce soţia sa era încadrată persoana sa. S-a dus liniş el apucase, nu au interve soare, care pot
J Gheorghe Pătraşcu a furat 6 lei decît preţul stabilit. privind conducerea auto în în muncă. Aşa că nu a stat tit acasă, păstrînd tăcere nit intr-un fel sau altul, racter de avers
I şi ascuns o serie de obiec I s-a întocmit şi ei nota aşa fel încât participarea prea mult pe gînduri şi asupra celor intim plate şi pentru a-1 opri, pentru n-l sufla moderat,
fi cari lempora
te de la Antrepriza de eon de plată cuvenită. la traficul rutier să se fa a plecat cu autoturismul, probabil certindu-i pe cei determina să renunţe la •10—60 km/h c'
ii strucţii hidrotehnice aval- că fără pericol — Lucian deşi nu avea nici măcar doi copii minori ai săi pen ceea ce, în cele din urmă, nordic. Tempei
| Păclişa. După aproape o Rubrică realizată Josan a condus frecvent justificarea unui interes tru ştrengăriile ce le-ar fi l-a adus în faţa acestor gra ni mc. vor fi ci
minus 5 şi \:
■> lună de zile, pe timp de cu sprijinul autoturismul în comunele major. ba reîntoarcerea făcut I ve consecinţe. iar cele maxih
I noapte, a revenit să-şi „ri- Inspectoratului Dobra si Ilia. După atîta spre Dobra a Iov it cu au A fost nevoie de muncă nus 2 şi plus ,
„ dice" obiectele respective. judeţean dp interne timp, nici nu-şi mai punea toturismul pe Romulus Al fără răgaz, timp di- trei ARON SICOE, lat vor fi con
ducere a polei
problema că ar săvârşi o bii, care, în treacăt fie spus, zile şi trei nopţi, a celor procuror