Page 15 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 15
)UAA1N!CĂ, 3 FEBRUARIE 1985 Poq. 3
SSSE33
INE
m m
Expoziţie OCROTITOR it» a i-a cusut turturelei eso -Ţ7 H J B f
: fn- fagul. Acum rana este închi „iekiwa —
an lă. I AL NATURII să, pasărea fiind „în afara
Khioz- La Muzeul judeţean Hune oricărui pericol 4 *. Este hrăni
fis Ierul doara—Deva, secţia istorie, a perfecţiunea unei
Episo- Noi. am crescut cu cmteeii fost deschisă expoziţia tempo- | IRecistui Emeric Imre For- tă şi „găzduită** intr-o colivie
rară cu tema : „Lupta popo- , i rav, din Deva, îndrumător în de lemn. La primăvară, sal
i tecului ralul român pentru unitate vatorul ei ii va da drumul în îndelungate
r) Fraiii Petreuş nu mai au decenii. Dumneavoastră ele g naţională oglindită, in meda cadrul biroului conlractări-a- mijlocul naturii.
:al nevoie de prezentare. Ei cînd cînîaţi ? listică-, liste prezentată o ga chiziţii de Ia U.J.E.COOP, este K ti i o oo
s-au prezentat singuri ţării — Povestea e lungă şi în- J mă variată do medalii bătute un pasionat ocrotitor al pă tra Jitie
gramu- on ocazia* aniversării unor e- ION COTOI y
prin cîntecele pe care s-au cepe de cînd eram coconi, ? veni mente de seamă din isto sărilor. Recent (deci, nu ul
ţial co simţit chemaţi să le redă- Ba, am 'Zice, noi am rasă- ' ria glorioasă a patriei noastre. tima oară ’) a dat ajutor li înt ■ -p -i nderea dc că
I Sini expuse medalii reprezen- nei turturele, ce intrase in rucioare din /.cit/ ■— ne
ji celui ruiască vetrei strămoşeşti, rit cu cintecul. Şi l-am | tîrul momente L. lorice impor
"ongres oamenilor de la care le-au scos.din casă, şi '-am dus , tante din perioada domniei tr-un vestiar şi se aşezase pe spune directorul producţiei,
mocra- deprins. Ei aduc pretutin la hore, şi de-ăco!o mai | lui Mi hai Viteazul, Alexandru un dulap. Ti nărui Intre a e- IVtcr l’trtscli — face par
Soeia- loan Cuza, Războiul pentru xaminat-o cu atenţie şi a te din Combinatul pentru
îm, noi deni,. cu cetera, zongora, departe... J cucerirea independenţei de ia constatat că pe lungimea e-
v <* por vocea şi portul lor răsufla — Cum şi cînd culegeţi » 1877, Unirea din 1.918, precum jucării din localitatea
rea Maramureşului cu tot cîntecele ? 1 şi medalii din perioada dintre sofagului turturica avea o ra I, A POS T- K EST A N T Sonneberg. liste singura
ii ici Congresele IX—XIII. nă. Probabil, fusese atacată producătoare de cărucioa
ce are el mai de preţ in — Nu le prea culegem, . Expoziţia este deschisă zil
S-a in- tezaurul folcloric. că le-am cules cînd eram 9 nic, între orele 9—17 cu ex de vreo răpitoare. împreună — Spuneţi-mi, vă rog, este re pentru copii din ţară şi
clacan**. • — Ciţi coconi are familia mici. Şi crescînd, om eres- ' cepţia zilelor de luni. ' cii medicul veterinar Oh. Cos vreo scrisoare pe adresa ..dom cea mai marc producătoa
1 nişoară nostimă şi picantă** ? re de cărucioare de copii
secun- Petreuş ? Noi îi ştim pe cei cut cu ele. Au înflorit cin- | — Da. Puteţi să vă legiti şi păpuşi din Europa.
trei — Ştefan, loan şi Ioana tecele, înflorind timpul. -
lodii de j i — Şi o dată cu el, initni- | maţi ? Avem prilejul, nici la
I — pe care-i ştie ţara în „Zekiwa", să facem cunoş
ţial eo- i treagă. le noastre. Cile melodii > tinţă cu un colectiv mun
igramu- s i>k KCAirriE citoresc puternic, care rea
1 j El (exasperat) : M-ain să lizează, in cele nouă secţii
VHIE turat ! M-am săturat şi de ti de producţie, piesele meta
i ne, şi de viaţă, şi de tot. Mă
•ţial co- DE VORBĂ CU FRAŢII PETREUŞ lice, cele din lemn, interi
•o-ştiin- s i duc să mă arunc înaintea tre oare, şi care prelucrează
stofa dc rele mai frumoase
: (color) i I nului. culori şi nuanţe. Se execu
I <co- s — Păi, mai are un cocon, ne-aţi dăruit în aceşti ani * Ea (se repede după el) : tă aici peste 100 de vari
lui Jan frumoşi, 20 la număr ? \ Nu-ţi dau voie să pleci, ante de cărucioare pentru
u 1 2 I pe Patru, cel mai mic din * n-auzi ! Nu-ţi dau voie ! In
rţial co- s tre feciori, stîlp la casa bă- — Anul trecut am impri nici un caz cu costumul ăsta cele mai mici fiinţe ome
trînească. A rămas acolo, mat la ..Electrecord" al I neşti si pentru păpuşi, rea-
ogramu- I >» nou pc carc-1 ai pe tine. lizîndu-se anual 500 000 că
* in Glod, pe Valea Izei, un 10-lea disc. Aşadar, vreo
de am răsărit şi noi. >00—130 de cintece de-ale I rucioare de copii ,j 400 000
I ~ Are şi Pătru darul cu Maramureşului. Iar Ioana SEMN DE RECUNOAŞTERE pentru păpuşi.
s
care dumneavoastră aţi se află la al doilea disc.
ftKSSSS l Plouă cu găleata. John
S fost înzestraţi ? — Numărul premiilor cu stă cu umbrela închisă in mi însemnări
— Are. Că zestrea asta care aţi fost încununaţi, nă.
mii. ; o moştenim toţi de la pă il reţineţi ? de călătorie
il sa le- — De ce nu o deschizi ? din R.D.G.
du mi ni- rinţi. La noi in fqmilie cin — Apoi, tot timpul în — Nu pot.
actcali- tecul nu se cîntă. numai, „Cîntarea României", in — De ce-? Nu funcţionează ?
50 Bule- s se şi face... fiecare ediţie am fost lau — Ba da, dar am intilnire
,00 De — Măsurile care s-au
13.00 Ra- i — Adică ? reaţi pe ţară rntre artiştii cu o fată. Semn de recunoaş luat în domeniu) creşterii
•egistrări — Păi tătuca ne-o făcut profesionişti ; peste hotare tere : „umbrelă închisă sub
muzică | am cucerit iarăşi multe pre braţ*-. natalităţii — subliniază K-
‘viziunii; j prima ceteră şi prima zon rika Dietze_ preşedinta co
izicii re- j gora la care am cintat. mii internaţionale. Dar ma misiei de femei din între
Armatei : ; Noi, unde sintem, în orice" rea noastră bucurie rămî-
or; 17,20 j ne, totuşi, cintecul. GHIDUL prindere, au condus la creş
•; 18,00 colţ de ţară, ori chiar dacă terea numărului de copii.
18,05 Pu- sintem departe de ea, pe — Aţi /dtit şi fiilor dum — De aici încolo, doamnelor Aceasta a pus în faţa noas
rt mclo- neavoastră ceva clin fru
ojurnal ; tătuca il avem cu noi I Că museţea cintecelcr cu care şi domnilor, muntele este tră sarcina asigurării ne
tragerii altfel cîntă zongora şi ce pustiu. Peste 4 km, ajungem cesarului pentru ţară, dar
!0,20 Cin- aţi dus faima jrt lume ? la o cabană unde nu se mai si onorarea contractelor în
onfesiuni tera făcute de mina dum
1.00 Tur- nealui. Şi unde nu l-am — Şi fecioriţele şi fecio găseşte berc, iar sus, în virf, cheiate cu partenerii ex
>2,00 Ra- simţit cu noi ! in Europa rii noştri ştiu cinta şi le e I nu mai găsiţi nici cărţi poş terni. Avem o rată a creş
anoramic drag a cinta. Dar le-am tale. terii producţiei anuale de
uzi că de toată, in Africa, de-a lun zis că, mai intii şi mai in-
ulelin de gul Nilului... Acolo, in Afri tii e şcoala. Pe urmă... peste 5 la sută.
ca, am fost solicitaţi la un Doar nu ne-om lăsa deo ticarea sporturilor de iarnă : Peste HU hi sulă clin în
I spectacol aparte, la un parte coconii de zestrea INSTANTANEU LA CALIN Sporturi de iarnă 9) Sportivi la Olimpiada albă tregul colectiv il formează
femeile.
(sing.) — Bir ! : 10) Atac... blo
I tîrg internaţional. Am vă noastră folclorică în care cat la mantinelă — Conduce An de an. procesul de
SBaam zut atunci cei mai mulţi ne e vatra, şi casa, şi via- Pietoni, emil circulaţi ? ORIZONTAL: 1) tncinlâtoa- in cursa de bob; 11) Parte in
spectatori din lume. ţa ! re evoluţii pe gheaţa... : 2) ...şi troductivă într-o cursă de pa producţie este supus unei
a primă- Nu vedeţi indicatorul? patinoar ! — In calificări ! 8) tinaj... — ...şi prima la pa permanente 'înnoiri. Apro
>robă de — Noi vă ştim şi vă în Frigătoare (Irans.) — Trecu
HUN E- i drăgim de aproape două LUCIA LIC1U Foto: T. M IN 1 JKF.SC U tă prin furcile caudine ale u- tinaj. ximativ 30 la sută din ceea
i nei selecţii pentru un concurs DICŢIONAR: RER. MEO. OST. ce se fabrică într-un an
schi;
1)
A
termina
de
trebuie să poarte ampren
proba
ocolenunt do slalom — Blocate la manti V. SÂLIŞTEANU ta ultimelor noutăţi în mo
sala li): nelă I : 5) La egalitate ! —
r (Fia că- Nume feminin — Nelipsit DEZ LEG AREA C VREULUI dă. F.xistă în acest s -ns o
ni j lnacele scb iori!or la coborire: (1) Poel DIN ZIARUL NIL 8 ISC : secţie tehnologică d > dez
MI: Moa- Cooperare pe » „acoper contemporan, autorul volu voltare care roaiize: za,
(Parîng) ; BB ■> mului ..Tabăra din munţi** —
tine reţea Executat dc f schiori la tram 1) ÎNŢEPENEALA; 2) NOR prin introducerea piese'or
A veriis- i nul clihlre cele mai pustii doar chici îşi găsesc caprele pakistanezii, timp Ui* 10 ani. bulină: 7) Prezentă la un tur DICA — ŞAL; :j) MIE — CĂ microelectronice, o creşte
I (7 No- lo.:tri ale lumii şi. in acelaşi şi vitele omorite. Pentru r. in perioada monumentalei neu tio hochei — A avea bo re a productivităţii muncii
: Surorile timp, unul dintre cele mai im contracara reacţia firească a construcţii a faimoasei şosele bul sec (molcl.) : 8) La fiecare MIN — u; 4) AT — PU —
L C A N : portante din punct de vedere pastorilor, autorităţile pakista Karakoruin. Este vorba de ul probă ! — ...iuţite po jumăta ET — AN: 5) RĂCORITOARE: do peste fi la sută. Cata
(Lucca- strategic, a devenit o *rhpor nezi? responsabile cu pr<>t :cţ.i • tima parte a drumului legind te ! — Deosebii de umed; 9) (5) M — EL A NI — LAC *, 7) logul cu produsele fabricii
Vrenu să tantă zonă de conservare a naturii dispun de fonduri din oraşul Kararhi eu Beijing. Re- Vremea sporturilor de iarnă URCA — ITA — RU; 8) RO— pentru anul H)iî5 este în
pi (Mine- pi -zonlaii dc iei, ornament — Prezente in finale !: 10) Ne tocmit din vreme. Răsfoin-
Campio- naturii : prinlr-un recent a- care să plătească despăgubiri, lipsit de la concursurile de RĂCELI — S: 9) IMP — RI —
II (:v;un- ininţ. China şi-a tăcut cunos compensaţii pentru pierderile specific al templului chine schi, patinaj sau bob: -ll) O P — BU; 10) TAURI — VI du-1 avem numeroase ima
i O A S A : cută intenţii* de a stabili su ferite. zesc, impodobesc discret po partidă de hochei — Pe pîr- gini ale viitoarelor tipuri
:>mi noului Interesant este faptul că durile dc pe acest drum. de lia de slalom. FOR: 11) Încremeniţi. moderne: Kinderwagen —
IRICANI : pe un- milion de hectare — o
(Retezat) ; rezervaţie naturală. Respecti Marco Polo nu a fost primul numit -Şosea ta prieleniei". MAT iN 3 MUTĂRI type 240, 125, 030, 125 cte.,
:■ (Steaua va suprafaţă este alăturată european care a descris oaia Cele *226 913 ha ale Parcului VERTICAL : 1) înlr-un cu Puppenwagen — tvţx? (150,
V/A: A r- sălbatică. Potrivit lui George Naţional Khunjcrab au fost a- plu de patinaj artistic la... — 572, Puppensportwagen —
ardelenii | Parcului naţional pakistanez. ...Campionatul Mondial ! ; 2) Controlul poziţiei :
'IE: Şalu- Rezervaţiile sînt situate intre Schall.er, această onoare apar lovate de guvernul pakistanez Participante la o probă dc pa ty)-»- 708, Kindersportwagcn
(Patria) : punctele Karakoruin şi Kulun, ţine-unui călugăr din Flandra, in 1975. Cu ţoale c:â există o tinaj viteză: 3) Efectuate la un Alb : Ra8, Del, Na3 şi af. — type 420 ce se vor fa-
(Flacăra); care face referiri la acest a- vegetaţie săracă, cu excepţia concurs de patinaj — Luat la briea în l‘li'5. Caracteris
D a facere pe partea de vest a Munţilor mijloc ! — Nuc bătrin: 4) La Negru : Re4. Cg.î.
de cultu Himalaya. Aceasta este o .su nimal în însemnările sale din unor ienupeii piperniciţi, patinaj ! — Laureaţii pirtiilor tici generale: eleganţă, fan
ra aurului prafaţă st in coasă, eu munţi sec. XIII. Dar noi putem fa Kliunjerab rămine tuluşi o zo şi patinoarelor: 5) Ca luciul SOLUŢIA PROBLEMEI tezie, colorit plăcut. An
Lovitură ce, astăzi, corectura necesară : nă de o frumuseţe sălbatică. i'.aelii — Pe patru roţi; (i) samblul atestă că actualele
AN: îm- cenuşii ‘şi prăpăstioşi, cu ghe Printre coline de brazi... — articole sînt rezultatul li
scriile I-II ţari întinşi şi chei, strimlori aceea era a.şa-zisa oaie a lui Păstorii duc animalele pinâ a- ...pe traseu ! — Departajează DIN ZIARUL NU. X !5C :
); SIMI5- adinei străbătute de nuri. Al Rubruck. proape de virf la 1 694 m la concurenţii pe pirlii şi pati nei tradiţii îndelungate în
îm puşcă. pinistul F.rie Shiplon a denu Planurile chinezeşti au fost Trecătoarea Kliunjerab. cart: noare: 7) Dincolo dc mantine 1. Tei ti ■— do Rb : a8 sau aC. acest meşteşug.
Mureşul) : lă... — ...şi Ja mantinelă ! —
el (Lumi- mit aceasta regiune ..acope schiţate la Beijing de directo marchează frontiera intre Pa Grupare etnică in Vietnam; 8) 2. C"a8(aG) — c7 L olive F.STERA ŞINA
1) rum ui rişul lumii* 4 după numărul de rul asociaţiei chineze pentru kistan şi China. Caprele liră- Răsărit demult... — ...in pu
V vi). nindu-se cu vegetaţia săracă blic ! — Aleasă pentru prac 3. Td5 — b5 mat.
piscuri înalte găsite acolo (19 conservarea naturii şi rezer
dintre cele 23 de virfuri soco vaţii (C.A.CAV.) Shen Mao- dc. pe aceste inâiţimi contri- j
tite ca fiind cele mai înalte clicng. Acesta şi-a exprimat bule Ja degradarea acelor pa- I
din lume). Intre aceste rigide speranţa că mai mult clj un mimuri. Pentru personalul sil
SSS2S5E531
şi dramatice privelişti de stînci milion de hectare vor putea vic din subdisirictul Cîilgil. de
il po ■nlrti golaşe şi gheţuri mişcătoare, fi puse la dispoziţie pentru exemplu, este foarte greu să
1983: Vre- în mod surprinzător se găsesc a li protejate leopardul de efectueze controlul 'pe terenul
r-iin pro- zăpadă, ..oaia lui Marco Polqr pc care il au in grijă şi care
irul va fi şi o serie de vieţuitoare, une
Vor că le foarte rare : lupul şi capra şi alte specii rare dc animale. este echivalent cu suprafaţa
tempe ii-a re sălbatică, oaia albastră şi ur Prof. Khalid Iîamid Sheikh, Irlandei. Administraţia silvică
formă de administrator onorific al filia este aceea care declanşează
;osebi sub sul brun asiatic, marmota, co
ţa şi nin- coşul de munte tibelan, potir*? lei pakistaneze a Fondului împăduririle, conform planu
vea şi ea- nichea de zăpadă, leopardul mondial pentru protecţia me rilor.
Vin tul va Un proverb sanscrit spune :
u intruşi- de zăpadă şi ,,oaia lui Marco diului (W.W.F.), a subliniat
pînă la r ! r-, sau muflonul. importanţa conlucrării cu Chi ,,0 sulă de veacuri nu sint de
• -o\ O ll Leopardul • zâridă, con na, ţinind seama de frumoa ajuns să descrii lo.V.ti minu
urii mi- sele planuri de conservare a năţiile Himalaiei"'. Şint deci
•inse :! re siderat unul dintre că
s 1 grad, frumoase exemplare de pisici Av.urii caro se prefigurează. demne de laudă recentele ini
între mi- sălbatice, este pe cit de rar, Cooperarea chino-pakislancză. ţiative pakistaneze şl .rî.ineze.
■rade. Jzo- in zonă. este nouă şl dificilă care dau şi color mai mici
ii de pro- pe atit dc remarcabil. Furioşi,
ui. păstorii localnici se conving — muncitorii şi inginerii chi dintre ncesle minunăţii o şan
de existenţa acestui animal nezi au muncit col la cot cu să de a supravieţui.