Page 2 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 2
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I»
lyjr ®
20,0(1 Tclr
lor)
20,1.1 Acu
Cercetarea ştiinţifică şi india tea de biomasă foto- introducerea ureii şi a cr-
experienţa de producţie a sintelizată. De aceea, apli bieidelor în rezervorul de PPO 1Q"
unor unităţi agricole au carea pe plante a ureii di preparare sau de aplicare, lui
Ilom
demonstrat importanţa deo zolvate în soluţia de erbi se adaugă volumul necesar 20.15 Ucpi
sebită a fertilizării de sti cidare are un pronunţat de apă şi se pune in func Cu avizul şefului R.C.M. illcn
mulare a cerealelor păioa- efect de stimulare, materia- ţiune sistemul de agitare Petroşani, ing. Victor ftoiu, In ii
se cu uree prin aplicarea lizîndu-se prin sporuri al acestora, obţinîndu-se urcăm in cabina unei silen de-a
al F
acesteia primăvara, o dală semnificative de producţie, solubil izarea completă a ţioase locomotive electrice (Ic i
cu erbicidarea. concomitent cu creşterea Ureii după .'1—5 minute de — ,,ECO 19" —, care trac pe (
Fertilizarea de stimulare eficacităţii de combatere a agitare energică. tează vagoane de mailă pe 21.00 Caile
lor),
a cerealelor păioase cu buruienilor din lan. Prezenţa ureii în soluţia segmentele de cale Serată bl cm
uree dizolvată în soluţia Urcea este un îngrăşămînt erbieidului nu implică. In Petroşani - Baniţa şi Petro pora
de erbicidare se aplică ce solubilizează în soluţia aplicare, luarea unor pre şani — Iscroni. La bord - 21.15 Auto
Eroi
odată cu erbicidarea, in pe erbieidului Icedin sau sa cauţii speciale în afara mecanicul loan Herbei, aju riali?
rioada dintre înfrăţire şi rea de amină, în concen celor obişnuite pentru er tat de llie Rusalin. Seara mâne
împăiere, în momentul cînd bicidarea cerealelor păioa s-a lăsat de mult, afară e 21,50 Trle.j
lor)
se întrunesc condiţiile de traţii care să excludă vă se, urmărindu-se respecta întuneric beznă şi un ■ ger 22.00 Indii
maximă eficienţă a erbici- tămarea osmotică a plcn- rea concentraţiei, a distri care taie obrajii, dar in Ini.
delor. l’erior.da de după buţiei uniforme a soluţii cabina lui ,,ECO 19" este
înfrăţit şi pînă la împăiere lor, a perioadelor de apli lumină, cald şi plăcut, loan
(ultimele două decade ale O măsură importantă care, a dozelor stabilite ele. Herbei discută cu coordo
lunii aprilie şi prima deca pentru sporirea Urcea impurifieată cu natorii mişcării din gară,
dă a lunii mai) reprezintă producţiei de cereale azotat de amoniu şi cu i se dau toate coordona BUCHI
pentru cerealele de toam sare potasică, ca şi ingră- tele ca unui pilot care (lioprogrtu
nă intervalul critic din şămintele lichide cu azot urmează să decoleze pes ■Ştiri * l.a
punct de vedere al nutri telor. Concentraţiile tole nu pot fi utilizate pentru te mări şi ţări şi abia apoi agriculturi
nai ; 7,:10
ţiei cu azot. rabile ale ureii în soluţia fertilizarea de stimulare a dă Iriu liber cailor putere. 5.00 Kevis
Această perioadă cores erbieidelor diferă intr-o cerealelor păioaseodată cu Locomotiva lunecă uşoi Curierul
punde cu începerea creşte oarecare măsură cu tempe erbicidarea, deoarece plan pe şine. Din timp în timp Buletin <lr
Pioulcm as
rii intensive a plantelor şi ratura la care se face tra tele nu tolerează pe frunze este verilicată de ,,turnul" Buletin de
coincide cu cel mai mare tamentul de erbicidare şi ionii de nitrat,. clor, pota de control. Apoi semafoa ţa şi viaţa
consum specific de azot pe anume : siu, amoniu şi amoniacul, re roşii ne opresc la sem inima (Ori
versuri ;
decît în concentraţii foar nal. Observăm că se abu Ştiri ; n,05
te mici. 11,35 I>u
Concentraţia tolerabilă reşte uşor parbrizul. ,,Da, Buletin
Temperatura - C a ureii in soluţia erbieidului Aplicarea pe plante a pentru că sîntem mai mult Sinteze soi
r
(kg/uree/100 I soluţie) soluţiilor de uree o dată de două persoCme in ca Din como
cu erbicidarea la o concen bină", spune Herbei. Apoi 13.00 De I.
traţie a ureii de ii—8 ia Student eh
sub 10° 8 ne dezvăluie şi alte taine electorală ;
10 —15° 7 sută în soluţia erbieidelor ale irumoasei lui meserii economice;
5
peste 15° 0 şi la un consum de soluţie pe locomotiva electrică. Ştiri; 17.00
de 250—.”>00 I ha, determină Dacă in 30 de secunde el 17,45 Muz
creşterea cu 5—10 la sută nu-şi anunţă prezenţa la form a
rase. ;>p
în raport de temperatu dizolvate în soluţia erbi a recoltei la cereale pă- bord printr-un scurt sem serii
ra la care se face erbici eidelor se pot lua fie prin ionse de toamnă, sporul nal sonor, atunci locomoti vista inter.
(■întărire, fie prin măsura recoltei puţind ajunge pînă * Muzică,
darea, intr-o sută de litri va îl avertizează ea şi in zică ; 20,01
rea volumului de substan la 000—700 kg/lia boabe.
.Seară i
*
de soluţie de erbicid se ţă granulată, cunoscând că Sporurile mai mari în cazul secundele următoare Iri- sugestia dv
pot dizolva 8 kg. 7 kg sau greutatea volumetrică a aplicării ureii in soluţie nează singură. Dar aceste înlr-o oră
acum
rellexe
de
parte
lac
6 kg de uree. Cantităţile acesteia este de o,7 kg/ odată cu erbicidarea cerea din fiinţa mecanicului şi a 23.00 Kczn
ţ-oto ; 2::,05
de uree ce urmează a fi litru : lelor păioase se explică ajutorului său. în Sol majo
prin efectul de stimulare ,,Alo, turnul I Sîntem -Joseph Haj
fiziologică a plantelor şi ,-,ECOI9", pe dublă T spre luro Toscan
Buletin de
prin sporirea eficienţei de Iscroni...". ’',,Bine, liber...". motive, deşi am şi eu 21 unor beneficiari, in condi
combatere a buruienilor din ,,Din 21 de ani la C.F.R., de ani la calea lerată. ţiile vitrege ale acestei
lan. La un leu cheltuit cu 16 ii am ca mecanic, spu Intr-adevăr, pe LE este ierni aspre.
procurarea ureii aplicate ne loan Herbei. Pe locomo splendid. Chiar şi in aceas Iar Victor lloiu ne-a spus
o dată cu erbicidarea re tive cu abur, apoi pe Die tă iarnă grea cum ■ n-am că merită scris Inimos des
DEVA : s
vine un venit) net de mi sel, iar de un an — după mai prea întUnit eu de cind pre loan Herbei şi llie Ru verii (Pairi
nimum 8 lei, ceea ce si o specializare de trei luni microfon (.
şi
Kg. uree 1. uree tuează acest sistem de fer — pe „electrice". Este o sint celerist şi-a lixat salin, pentru priceperea in DOAR A*:
conştiinciozitatea
lor
Fotoreporterul
g 48 69 tilizare de stimulare printre reală plăcere. Nu m-am trepiedul şi i-a surprins pe muncă. reţului sala sii
dern,
EEP-600 ii 00 / 42 ou cele mai eficiente măsuri gindit ciţi călători sau cite cei doi la bordul Irumoa Nu ştim dacă am reuşit. Crislina (ăl.
Moara
lui
I) :>ii 52 tehnologice. mărfuri am transportat in sei lor LE, cu care au mai ra) ; Scopul
8 96 127 Ţinind seama de aceste aceşti 16 ani. Tu ştii, llie ?". încheiat o misiune in apro DUMITRU GHEONEA (Arta); ra
M KT-1 2H0 1 200 7 84 120 considerente, specialiştii din ,,Eu sint mai nou pe loco vizionarea cu mărluri a Foto N. GBEORGHIU ra lui Căli
pa
d 7 o 102 unităţile agricole care au Tinereţea (tai
noastră
8 200 * 286 în stoc sau vor primi uree montul (7 N.
MKT-25IIU 2 500 7 175 250 in această primăvară, tre în Valsa Jiului PENI: Surul
0 150 214 buie să aibă în vedere a- NOI OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE VULCAN :
(l.tlc
plicarea acestei tehnologii, Vrei şn
să organizeze în cele mai Pe harta localităţilor Văii borator pentru alimentaţia importante. De asemenea, aripi (Mineri
Red u (Tiviii conteniri iţici Ureea poate fi introdusă bune condiţii fertilizarea Jiului se află în diferite publică la Petroşani, com reţeaua de termoficare va SA : Princip
orbicidul ui ca urmare a şi simultan eu erbicidele de stimulare a cerealelor stadii de construcţie o se plex de alimentaţie publi- fi extinsă cu 5,2 km, iar (Muncilorese)
dizolvării ureii Ja aceste în insta! aţiile specia!,' pen- păioase cu uree. rie de obiective social-cul- <;ă la Vulcan, depozite ale cea de apă potabilă de la De 4 ori s
BRAD :
Su
nivele de concentraţie este tru prepararea soluţiilor turnle de mare însemnăta I.C.R.M. şi I.O.R.T.I. la sursa Jieţ cu 8 km. în pe roşie) ; ORAŞ
negii jubilă. fiind compen- acestora. caz în c are cânii- Ing. MIRCEA SILVESTRU, te care vor întregi peisa Petroşani, hotel în 'Petro rioada următoare se are în de la Agip
sută de e fectul ureii de lăţi le de 1 uree se 1 stabilesc director general ai jul edilitar-urbanistie al şani, magazin comercial la vedere construirea unei gră .Secretul cifn
stimulare a acţiunii e rbi- lintndu-se seama de capaei- Direcţiei agricole judeţene, municipiului. Magazin ge Uricani, hală agroalimen- diniţe eu 120 locuri la Lu GEOAGIU-IL’ (C;
murdară
ciclului. lalea i ■ezervorului. După Ing. CORNEL COVACIU neral Ia Aninoasa, un la tară la Lupeni sint cele mai peni, o şcoală la Vulcan ele. ră) ; HAŢEG:
(Dacia) ; liiî
fulger,iloare:
posibila iubii
(Casa de cin
fS S
{FiJFfŞfiâ “ PPT1 1 PÂ '? ™ î Ciî WA ,A T IHA : şi cai
L ^ *i
f 08
aşa
?
nu-i
B* O d! O S £ CS ÎF8 «JgtHîîm €U£u 1 "lUft. $. economisim pe toate cîim 11.IA : Bocet
0
na);
OHELA
(Urmare din pag. 1) activitate .susţinută, respon punctualitate. îşi conştiinţă -rea pe front
xooiehnie sabilă,' la fiecare loc de muncitorească in îndepli
accentuată de ingineruF muncă. Aş spune că apor nirea sarcinilor încredin
(Urmare din pag. 1) Gheorghe Stăneulescu, şe tul cadrelor tehnico-ingi- ţate. De pe ordinea de zi i
ful atelierului preparare, nereşti trebuie să fie unul a adunărilor generale de
cînd vor începe şi fătările, care spunea : mai concret la soluţiona partid, din dezbaterile co
Timpul pn
producţia de lapte va spori — Avem în dotarea pre- rea problemelor pe care muniştilor -să nu lipsească azi, l februa 1
simţitor. paraţiei instalaţii moderne, le ridică procesul de pro analiza la concret a mo me schimbat'
Este de notat faptul că de mare tehnicitate. Pen ducţie din preparatia noas dului în care se îndepli mai mult /nor
aici s-a acordat o atenţie tru a le putea folosi in tră"'. nesc sarcinile planului de câclea preci pi
sub
c
forma
mare" stabilizării unor'în tensiv şi în deplină sigu Asupra modalităţilor de producţie pe fiecare schimb, (Uimare din pdg. 1) formaţia de întreţinere). De Vintul va su
grijitori harnici şi price ranţă avem datoria să ne acţiune ale organizaţiilor in fiecare- atelier. Va tre la culbutor îl preiau alţi clin sectorul '
puţi, cu dragoste faţă de ridicăm cu toţii nivelul de de partid, în vederea înde bui să devină o practică oameni. Apoi, alţii ”şi alţii, fperaturile m
animale. La adresa lui pregătire profesională, care plinirii sarcinilor economi în munca birourilor organi Echipele de meseriaşi pînă la... kilowaţi. „Deci, cuprinse intri
zero t> y '/ie, Io.
Dopa şi Ion Florea, Ana constituie un factor deci ce a stăruit subinginen.il zaţiilor de bază, a comite conduse de maiştrii Kiss totul este un şir lung de iile. ia- ele .
Ţumbu, Clheorghe Pelreuş şi şii' in îndeplinirea sarcini Ion Bistriceanu, secretarul tului nostru de a repartiza Francase şi Florea Constan acţiuni muncitoreşti — sub 1 şi credo,
Viorica Rusu, care îngri lor de producţie. comitetului de partid al sarcini precise fiecărui co tin sint permanent lingă linia Constantin :\eag, se in zona de d<
va
c
semnala
jesc vacile cu lapte, sau în cuvîntul său, ingine preparaţiei : „Pentru a în munist, a-I sprijini şi con utilajele care funcţionează cretarul comitetului de polci.
Ion Moldovan şi Miron rul Nicolae Tătar, şefuli cheia cu bune realizări sar trola pe fiecare asupra mo fără stagnare, alături de partid. Acţiuni pline de La munte, \
Moldovan, care au în grijă preparaţiei, sublinia: „Anul cinile acestui an şi cin dului în care şi le înde zecile de benzi care trans responsabilitate, izvoi âte favorabilă nin
viţeii, şeful fermei avea acesta, colectivului nostru cinal şi, aşa cum nc-a plineşte". portă continuu cărbunele din dorinţa întregului-co porare. Cerul
numai cuvinte de laudă. îi revin sarcini mari. Una cerut secretarul general al Timotci Pană, contabilul spre mori. „La transportul lectiv de a materializa cu mult acoperit,
va produce c<
Din cele trei adăposturi dintre ele este de a rea partidului, t o v a r ă ş u l şef al preparaţiei, Constan cărbunelui faptele de mun înaltă eficienţă sarcinile
liza un milion de tone Căr Nicolae Ceauşescu, să pre tin Miu, maistru, alţi vor că se continuă una pe trasate de tovarăşul Nicolae Pentru urnii
ale fermei, unul a fost com bune de calitate superioa gătim temeinic cincinalul bitori au venit de aseme alta" — ne-a relatat meca Ceauşescu, conducătorul iu zile : în condiţ
plet modernizat, nsigurin- ră destinat fabricării semi- 1986 — 1990, organizaţiile nea cu idei valoroase, nicul de locomotivă Lau- bit.al partidului si statu cu la fii almosfi
du-se astfel animalelor con cocsului, în vederea redu noastre de partid vor tre angajîndu-se ca -în com renţiu Furcă. Cum ? Me lui nostru, care îşi dăru vremea îşi va
caracter
schiml
diţii bune de îngrijire; cerii importului. Pentru a bui să devină factorul esen partimentele unde muncesc canicii de locomotivă (Fur ieşte fiecare clipă a vieţii va fi mai mult
adăpostire şi hrănire. Me cădea precipita
ne îndeplini exemplar a- ţial în mobilizarea plenară să-şi facă lot mai bine că, loan Ifoldea si Chiş pentru binele palidei şi po sub formă de
ritul, ni s-a spus, este al ceastă sarcină, comitetul a tuturor oamenilor muncii, datoria, să contribuie la Francise) transportă vagoa porului". Vintul va su
lucrătorilor de la I.E.E.L.I.F. de partid, consiliul oame în vederea valorificării in finalizarea măsurilor pe nele cu cărbune la tune din secLoruI \
Deva, care au executat la nilor muncii vor trebui să tegrale a masei miniere, care le-a adoptat aduna lurile de dezgheţ, apoi pe F.S. Pînă ieri dimineaţă, peraturile mi ii ii
nus 7 şi zero
un bun nivel calitativ toa aplice cele mai bune mă ridicării calităţii cărbune rea generală a oamenilor estacada termocentralei, la C.T.E. Mintia a livrat su cele maxime . i
te lucrările de modernizare, suri politice şi tehnico- lui pe care-1 prelucrăm. muncii, pentru a creşte cuibulor. Se fac sute de plimentar sistemului ener 3 şi plus 4 grad
fiind necesar ea acestea ceonomice, să mobilizeze La fiecare loc şi punct de mereu producţia şi calita manevre. (Dar şi locomo getic naţional 80 milioane cală. Izolat p<*>
rolog
de
servic
să fie continuate şi la ce activ întregul colectiv, în lucru comuniştii să fie tea cărbunelui prelucrat tivele sint îngrijite de loan kWli, din care 12 milioane Danul).
lelalte două adăposturi. frunte eu comuniştii, la o exemple de răspundere, şi livrat. Boldor şi loan Bota, de la k\Vh pe bază de cărbune.