Page 22 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Reducerea severă a consumului de energie
electrică — în centrul preocupărilor ‘IN IHTiMPINAREA CONGRESULUI AL lll-LEA AL F.D.U.S. j
în cadrul adunării ge Ceauşescu, privind folosi locul său de muncă în ve
nerale a reprezentanţi rea raţională a energiei e- derea asigurării şi creşterii SI A CELEI DE-A ll-A CONFERINŢE PE TARĂ A O.D.U.S. I 20,nu ivi
1 Vr)
lor oamenilor muncii de lectrice, prevenirea orică siguranţei în funcţionare
la I.R.E. Deva, condu ror căi de risipă, încadra a tuturor instalaţiilor şi a- !---------------------------------------------------------------—i----------------------------------- — \ 20,15 Tri
cerea colectiva a unită rea consumatorilor în cote gregatelor energetice, efec 20,35 O
im
ţii a raportat că în pe le repartizate, reducerea tuarea la termen şi de cea LARGA PARTICIPARE A ORGANIZAŢIILOR \ \ Cin
rioada analizată, la consumului de energie mai bună calitate a lucră tril
principalii indicatori ai pe unitatea de produs finit rilor de întreţinere, revizii COMPONENTE ALE F. D. U. S. LA DEZVOLTAREA nai
planului de producţie în toate unităţile economi şi reparaţii, pentru indu 20,45 Sc<
s-au obţinut plusuri : ce ale judeţului nostru, în cerea în continuare a nu ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI lui]
o Producţia marfă — consumul casnic şi ilumi mărului deranjamentelor Coi
111,84 la sută; produc natul public. şi incidentelor, realizarea 21,00 Fii
ţia netă construcţii nţa- Au fost deosebit de in planului de investiţii, întă (Urmare din pag. 1) le populaţiei s-au predat, muncii din unităţile in lur
şini — 115,46 la sută ; teresante, în această ordi rirea ordinii şi disciplinei în pius faţă dc prevederi, dustriale şi din agricultu ţai
de două ori mai multă
ra Haţegului au înţeles
• productivitatea mun ne de idei, luările de cu- la fiecare loc de muncă şi cinematograf, peste 2 500 că este nevoie dc foarte Ier
cii calculată Ia produc vînt ale tovarăşilor Gheor- punct de lucru. locuinţe noi in blocuri şi carne şi ouă. multă muncă, de abnega 21,50 Te
ţia netă — 108,24 la su ghe Nicula, Andrei Samuel, — Dar pentru garanta case. Cadrul larg democratic ţie şi dăruire, de spirit loi
tă; o producţia de con- Ion Turtureanu, Constantin rea siguranţei în exploata O preocupare deosebită pe care îl oferă organi revoluţionar, fiind hotărîţi
strucţii-inontaj 101,41 Ia Bereş, sofii centrelor de re, prevenirea deranjamen a dovedit Consiliul orăşe zaţia o r ă ş e n e a s c ă a sa nu precupeţească nici
sută; o consumul pro telor de orice natură va nesc al F.D.U.S. şi pentru F.D.U.S. va fi folosit şi un efort pentru îndepli
priu tehnologic s-a re trebui să facem cu mai realizarea sarcinilor ce în continuare pentru mo nirea exemplară a sarci
dus cu 1,22 Ia sută; * Adunările generale multă exigenţă lucrările ne-au revenit din Progra bilizarea întregii popu nilor ce ne revin în acest
cheltuielile ia 1000 Iei cile oamenilor muncii de revizii profilactice la mul judeţean de ăuto- laţii a oraşului la trans ultim an al actualului BUCI
conducere şi autoaprovi- punerea in viaţă a istori
toate echipamentele — sub
producţie marfă au fost — expresie a linia tovarăşul Nicolae Po- zionare teritorială. Rezul celor documente ale Con cincinal, pentru crearea dioprog
mai mici cu 2,65 Iei; • democraţiei delean, secretar adjunct al tatele obţinute au fost de gresului al XlII-lea al condiţiilor propice trece I. a ort
cultură
beneficiile realizate în şi auîoconducerii comitetului de partid pe la an la an mai bune, partidului, pentru împli rii la înfăptuirea irepro 7,30 Pla
şabilă a planului celui
indicai
procent de 115,11 la muncitoreşti întreprindere. în toate sub reuşind ca numai anul nirea unui viitor mereu de-al 8-lea cincinal, adu- roase
unităţile noastre muncesc trecut, C.A.P. Haţeg să mai luminos. De remar buslibi
sulă. comunişti de valoare, me înregistreze recolte de cat faptul că pentru ma cîndu-şi în acest fel par sei; s,
distribuire a energiei elec seriaşi de înaltă calificare. peste 4 700 kg grîu şi po terializarea, numai în a- tea de contribuţie la e- lor; 9,
Dezbaterile fructuoase ca trice Hunedoara, Petroşani, Avem datoria să acţionăm rumb la hectar, 22,5 to ccst an, a însemnatului fortul general al întregu 9.05 lî,
iilor
re au urmat, critice şi au Deva şi, respectiv Brad. şi în perioada care urmea ne cartofi la hectar etc. volum de investiţii — 80 lui nostru popor pentru 10.05 ; i
i
tocritice, dar mai cu sea Insistînd în mod critic şi ză pentru întărirea răspun Dc asemenea, la fondul milioane Ici — şi reali propăşirea economico-so- popula
mă mobilizatoare şi anga- autocritic asupra necesită derii în muncă a fiecărui de stat au'fost livraţi su zarea producţiei marfă, oială a patriei şi ridicarea sociali;
corului
jante, au scos cu putere în ţii de a se înţelege şi a- om, a ordinii şi discipli plimentar aproape 400 hl în valoare de aproape 900 ei pe noi culmi de ci II, 00 13
evidenţă că realizările sînt plica în continuare, cu nei, să perfecţionăm oa lapte, iar din gospodării milioane lcâ, oamenii vilizaţie şi progres. Badioc
rodul activităţii ^intense, toată fermitatea, măsuri de menii noştri din punct de 11,35 r
letin i
responsabile a întregului raţionalizare a consumului vedere politic şi profesio secolul
colectiv muncitoresc de la de energie electrică, pentru nal, pentru a putea înţe CONTROLUL OAMENILOR MUNCII - ACTIVITATE comoa
I.R.E. Deva. Sub conduce încadrarea tuturor consu lege mai bine marile sar Avanp
rea şi îndrumarea organe matorilor mari şi mici în cini ce ne revin în buna CU RODNICE IMPLICAŢII ÎN PERFECŢIONAREA 13.00 I
Clubul
lor şi organizaţiilor de repartiţiile stabilite, ei au utilizare a instalaţiilor e- ORGANIZĂRII VIEŢII SOCIALE letin i
partid, toate eforturile au exprimat angajamentul co nergetice,' în ampla acţiu muncii
ordon;
fost canalizate pentru a lectivelor de muncă pe ca ne naţională de reducere Sfatul
răspunde prin fapte indica re le coordonează de a a- a consumului de energie (Urmare din pag. 1) Controlul oamenilor le. Aceste necesităţi au Ie c
ţiilor şi orientărilor secre plica zi de zi în practică electrică, de economisire muncii în unităţile pro fost apoi cuprinse în pla
tarului general al parti prevederile Programului a- a acestei avuţii naţionale cent de peste 70 la sută ducătoare de bunuri de nurile de dezvoltare ale pa.. .,n
17,40 (
dului, tovarăşul Nicolae doptat de Comitetul Poli vitale pentru prezentul şi dintre , ele au fost rezol consum din judeţ a con sistemelor 'prestatoare de 18.00 (
tic Executiv al C. C. al viitorul dezvoltării patriei vate în favoarea perfecţio tribuit cu sugestii şi o- servicii. diojur
P.C.R., privind folosirea noastre socialiste. nării activităţii controlate rientări noi la diversifi Anul care a debutat cu ’85. Pe
în to;
„Vagoane raţională a energiei elec bîndite în perioada anali dovedesc competenţa ce carea gamei sortimentale succes în cea mai mare sugest
Pe baza realizărilor do-
lor desemnaţi să exercite de produse.
intr-o
parte a sectoarelor de ac
trice pe întreaga perioadă
Ie te
controlul, temeinicia cu
Echipele de control re
pentru cărbune" de iarnă. zată, realizări cu care co ganizată prestaţia lor be prestatoare de servicii au tivitate din judeţul nostru 23,25—
23.05
unităţile •va trebui să marcheze
care este îndrumată şi or
Alexandru Dagău, şeful
lectivul muncitoresc de la
în
partizate
îmbunătăţiri şi în ceea ce
I.R.E. Deva se poate mîn-
compartimentului produc
(Urmare din pag. 1) ţie, Cornel Cazan, şef sec dri pe drept cuvînt, adu nevolă în numele şi în putut constata o îmbună «priveşte controlul oame
ţie înaltă tensiune, Ionel narea reprezentanţilor oa folosul cetăţenilor, de că tăţire a calităţii servicii nilor muncii. Se simte
Gîdea, şşful brigăzii de menilor muncii, cunoscînd tre consiliile F.D.U.S. lor, cu deosebire în pri nevoia unei îmbunătăţiri
la Călan şi la preparaţii- conslrucţii-montaj, Nicolae bine sarcinile pe care le Datorită acţionării cu vinţa promptitudinii exe a controlului asupra unor
le din Valea Jiului, pe alte Cosma, şeful compartimen are întreprinderea’ în a- promptitudine de către cutării comenzilor. Dar unităţi şi instituţii de o-
linii ferate, ce să facă tului investiţii, alţi parti eest an, a stabilit căile de controlul oamenilor mun tot controlul a semnalat erotire a sănătăţii, de DEV
„C.F.R.“-ul ? De unde să cipanţi la dezbateri au acţiune pentru a le înde cii, în sectorul de desfa că în ceea ce priveşte re gospodărie comunală şi lincve
dea alte vagoane ? Au fost subliniat răspunderea ce plini întocmai. cere a mărfurilor a fost pararea aparatajului de locativă, în cămine şi un b;
DOAIî
zile, pe la jumătatea lunii revine fiecărui lucrător la GH. I. NEGREA posibilă intervenţia ope uz casnic şi electronic, cantine, în şcoli şi licee, sala f
ianuarie, cînd în întreprin rativă a organelor de de insuficienţa pieselor de în unităţi hoteliere şi de sala I
deri din municipiul Petro cizie în direcţia aprovi schimb carenţează calita turism. feţe
ru) ;
şani au fost imobilizate şi RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR DOMESTICE zionării ritmice a unităţi tea serviciilor. Din pro Totodată, este necesar (Arta;
cite 750 de vagoane, în lor comerciale, bunei păs punerile controlului a re să crească receptivitatea genda
condiţiile în care R.C.M.-ul trări şi manipulări a măr zultat şi soluţia proble celor controlaţi la pro tic (!
vremi
900 de vagoane. Cele mai Vrednicia gospodarilor se cunoaşte furilor, respectării regu mei: stimulârea activită punerile făcute de echi Fanlo
nostru trebuia să asigure
Noicn
lilor de comerţ, schimbă
ţii de recondiţionnre şi
mari imobilizări le-au avut rii profilului unor unităţi refolosire a pieselor de pe. Aceasta cu deosebire meo
la unităţile organizatoare
■8.M.V.J., preparaţia Coro- în funcţie de nevoile rea schimb şi subansamblelor de transport în comun.
eşti, „Vîscoza" Lupenl, dar după numărul animalelor din ogradă le ale populaţiei din zonă, chiar în unităţile presta CC...a
din i
şi unele unităţi de con la realizarea în bune con toare de asemenea servi Congresul al III-lea al TRIL
strucţii şi alimentare. Cu în primele trei zile de tre oraş şi sat. în anul diţii a programului de cii. Tot în acest domeniu, F.D.U.S. şi cea de-a Jl-a Ivanl
toate acestea, din cauza la începerea recensămintu- trecut, el a predat pe bază autoaprovizionare pentru Conferinţă pe ţară a ANUS ;
noastră nu a stagnat acti lui animalelor în comuna de contract două bovine, sezonul toamnă-iarnă. controalele au scos în e- O.D.U.S., care vor avea vedeţ.
vitatea in întreprinderile Sălaşu de Sus, în sectorul un porc şi lapte, iar prin videnţă că în localităţile loc în cutând, vor adop rcsc);
desen;
miniere şi în termocentra al cărui recenzor este F.li- sistemul de achiziţii, alte Lupeni, Urieani, Călan, ta, fără îndoială, hotărâri Arma
le, luna ianuarie fiind în sabeta Armean au fost fă produse agroalimenţare. DEZBATERI Hunedoara, Deva şi Orăs- importante ‘ şi în această roşie):
cheiată cu rezultate pozi cute înregistrări la !)8 de La fel ca la Nucşoara, tie lipsesc servicii cum direcţie. Consiliile locale visuri)
ORAŞ’
tive de către multe din a- gospodării din cele 146 ţărani cooperatori buni Evenimentul de însemnă sînt cel pentru instalarea ale F.D.U.S. vor putea ciuma
Ceste unităţi economice. existente în satele Nucşoara crescători de animale se tate politică deosebită din şi întreţinerea antenelor astfel acţiona în conti — se:
— Acum, la început de şl Mălăieşti. Recenzoarea întîlnesc şi în sectorul 1 de viaţa ţării — Congresul de televiziune, de remaiat nuare pentru îmbunătă CEOA
gafe
februarie, mai sînt pro ne-a spus că toţi crescă reeensămînt — Sălaşu de Frontului Democraţiei şi HA TE
bleme în transporturile fe torii de animale, cunos Sus. Cooperatorul Ştefan Unităţii Socialiste — este ciorapi, reparaţii încălţă ţirea activităţii de con (Dacir
patrie
roviare ? cînd semnificaţia acţiunii Oancea, de pildă, deţine 4 întîmpinat şi prin manifes minte de cauciuc si niţe trol al oamenilor’ muncii. LAN :
— Mai sînt şi la noi. Iar de recenzare pentru dezvol bovine, 43 de oi, doi cai tări politico-educative de (Casa
na nu s-a terminat. Există tarea în continuare a sec şi doi porci, iar cooperato larg interes. La Teliuc a RIA :
încă vagoane cu cărbune torului zootehnic, au decla rul Toma Albu din secto fost organizată dezbaterea (Mure
..Lina
îngheţat, vagoane imobili rat real efectivele ce le rul 6 — Coroeşti creşte 5 cu tema „Etica şi echita-
zate cu diferite materiale, deţin şi au asigurat numă bovine, 10 oi şi doi porci. r tea socialistă în muncă, fa-
11
deci încă lipseşte necesa rarea acestora. Vorbindu-ne Victor Bogdan, Paulin Coş ) milie şi societate . Inter
rul de vagoane la nivelul despre cei mai buni cres şi ceilalţi recenzori au în venţiile tovarăşilor Corne
sarcinilor economice ale cători de animale din sa registrat şi la alţi gospo lia Sueiu, Iuliu Fiscuteănu
întreprinderilor. împreună tul Nucşoara, interlocutoa dari un număr sporit de şi Ioan Gligor au fost inspi
cu beneficiarii, depunem rea ne-a spus că între gos animale. între aceştia i-arn rat susţinute de secvenţe Tiu
toate eforturile pentru so podarii de frunte de .nici notat pe Victor Turcu din 1 din filmul românesc „Ora azi, i
luţionarea tuturor situaţii se situează şi Moş Paulin satul Peştera, care are 7 l zero" — impresionantă ple mc l
lor critice care mai există, Zaharie, care arg în gos bovine, 38 de oi, doi porci doarie în favoarea norme U.şoal
bll,
a s t f e l îneît, să asi podăria sa 7 bovine, 21 de şi păsări. De asemenea, în lor eticii şi echităţii so tul \
gurăm condiţiile pentru oi, 3 porci, doi cai şi 21 gospodăria lui Victor Băcă- cialiste. rat, i
recuperarea restanţelor din d'e păsări. La rîndul său, lcte au fost înregistrate O fructuoasă dezbatere a rare
rat ui
luna ianuarie, îndeplinirea Vaier Moş . creşte 8 bovine, 7 bovine, 33 de oi şi 3 oferit masa rotundă orga prins
integrală a prevederilor de 9 ovine, 5 caprine, 3 porci porci. Aceşti vrednici gos- nizată în satul Gînţaga care nus
plan în fiecare lună, pe şi 30 de găini. Un alt har podaiţi constituie exemple a avut ca subiect ,,Procedee xime
grad
întregul an şi cincinal, aşa nic gospodar al satului demne de urmat pentru moderne de creştere a pro neaţ;
cum s-a subliniat la re este Vasile Moş. în adeve toţi locuitorii comunei. ducţiei de porumb, în lu dc c
centa şedinţă a Comitetu rinţa de reeensămînt pri De la tovarăşul Petru mina cerinţelor puse în laţii
lui Politic Executiv al C.C. mită, el are înscrise 7 bo Itu, primarul comunei, am faţa agriculturii de hotă- nins'
al P.C.R., cum a recoman vine, 14 oi, 5 caprine, doi aflat că, pînă luni, în sa rîrile adoptate de Congre
dat, cu justeţe, secretarul porci şi 30 de păsări, cîte tele Peştera şi Zăvoi se sul al XlII-lea al partidu La
general al partidului, tova creşte de altfel în gospodă încheiase recensămîntul a- lui". Documentarul „Cultu- călz
răşul Nicolae Ceauşescu. rie. De asemenea, Gheor- nimalelor domestice, că ac ra porumbului" ca şi par nori
der;
Pentru ceferişti, activita ghe Tuleu Ilobean deţine ţiunea se desfăşoară în bune ticiparea la dezbateiâ au Fabriea „Vidra" Orăşlic, secţia Hunedoara. Cine a ur
tea se va demara în conti 11 bovine, 7 porci, 3 cai. condiţii, existînd certitudi dat conţinut şi eficienţă mărit miinilc harnice ale muncitoarei Cornelia Pleşa, acela cu i
oră.
nuare sub stringenta devi Faptul că este un bun gos nea încadrării ei în pro manifestării Ia care au poate avea garanţia lucrului făcut temeinic. Este şi părerea per;
ză: „Vagoane pentru căr podar este atestat şi de gramul stabilit. participat cu interes nu Letiţiei Costin, brigadieră in atelierul confeetii, schimbul I!. de
bune, cu destinaţia termo modul cum înţelege rostul meroşi săteni. Foto N. GHEORGHIU
centrale şi cocserli". schimbului de mărfuri în NICOLAE TIRCOB