Page 23 - Drumul_socialismului_1985_02

'O © MIERCURI, 6 FEBRUARIE 1985 Pag. 3

IARNA LA SATE - ANOTIMPUL UNEI INTENSE

BMWM ACTIVITĂŢI CULTURAL-EDUCATIVE Creşa - cea dintîi şcoală fără vacanţă
NZIUNE
Covorul alb de zăpadă lingă munca de suprave­ pentru cei cinci nepoţi,
Cînd factorii educaţionali ce acoperă străzile cartie­ ghere, şi pe aceea de edu­ „îmi pare rău că nu voi
f rului n-a fost încă „rulat" care. Din programul zilei mai fi zilnic printre ei.
I (parţial co­ nici din curtea împrejmui­ nu lipsesc jocurile de în- Dar voi veni pe aici" —
îşi onorează răspunderile tă a creşei. Aici, în cartie­ dcmînare, desenul, înşirui­ zîmbCşte cu regret' Silvia
lin p'artid, rul „Peste riu*‘ din Brad, rea de mărgele, jocul de-a Sinea. Şi-i convinsă că, a-
(color) Un nou raid prin aşeză- ranj. Am curăţat soba şi la Geoagiu. „Facem şi re­ în orice anotimp, la anu­ „mica gospodină". tunci cînd se vor întilni pe
versuri pa­ mite ore din zi, trecătorii — Diferenţa între dez­ stradă, Raluca, Claudiu,
mintele de cultură clin me­ acum amenajăm sala" — ne petiţii de două ori pe săp-
şi rcvolulio- sint obişnuiţi să audă in voltarea neuropsihică a co­ Marin, Simona, Radu, Mi­
diul l-ural am întreprins, întîmpină educatoarea Ro- tămînă, pentru că se a- preajma cochetei clădiri a
duminică, cu sprijinul Co­ dicn Vasiu, directorul că­ propie faza pe C.U.A.S.C. pilului care frecventează oara, Liana, oricare dintre
i ecranul în creşei glasuri zglobii de copiii cărora lc-a fost timp
mitetului judeţean de cul­ minului cultural, în mijlo­ a întrecerilor din „Cînta- de micuţ colectivitatea şi
Directivelor copii, să-i vadă alergînd cel care este ţiput acasă de cîţiva ani şi mamă şi
tură şi educaţie socialistă. cul grupului de tineri care rea României** — precizea­
ui al XlII-lca sau dîndu-se în leagăn, iar este vizibilă — ne spune bunică, îi vor da mînuţa
il. ,,Tineri in Am ales ziua de odihnă îşi dovedeau hărnicia. De ză Ioan Marcu — unde ne pe cei foarte mici, plimbaţi si vor dori să meargă îm­
de la acest Început de fe­ cînd au început lucrările vom prezenta cu grup Elvira Todeci. Primul
‘rentieră pe în cărucioare de infirmie­ .„drum" al noului născut, preună spre casă.
Droducţie in- bruarie, pentru că ea a de mozaicare în sala mare, vocal, taraf, eăluşeri, şi cu re şi îngrijitoare. după ce mama şi-a înche- Aşa se va întîmpla şi
lă coincis cu deschiderea „Lu­ am transferat în această ansamblu] „Germisnra". ...Azi însă e linişte de­ în cazul îngrijitoarelor Va-
(parţial co-* nii cărţii la sate". Era, încăpere manifestările. Ieri plină in jur. Temperatura silica Miheţ, Elena Lup,
deci, firesc, ca în cămine am avut o plăcută seară • Casa de cultură Geoa-
culturale, şcoli, biblioteci să educativă, iar astăzi, o în- giu-Bni. Orele 15. Mai este scăzută a zilei i-a împie­ Copiii — bucuria Floarea Martin, a fiecărei
intîlnim manifestări speci­ tîlnire prilejuită de deschi­ o oră pină la începerea dicat pe copii să iasă în femei care se ocupă de
fice acestui eveniment din derea „Lunii cărţii la sate". spectacolului anunţat, iar obişnuitul lor loc de joacă. vieţii, tinereţea curăţenia încăperilor şi
viaţa satelor. Dar să nu Tema serii educative „In­ artiştii amatori sint pre­ I-am găsit, separaţi pe gru­ şi vigoarea naţiunii lenjeriei, de buna aprovi­
anticipăm. fluenţa nefastă a sectelor zenţi. Au venit din sat, cu pe, in sălile încăpătoare şi zionare cu alimente şi con­
religioase" a fost deosebit ansamblul ,,Germisnra" — luminoase, bine încălzite, sistenţa mîncărurilor, de
ambianţă în general (foar­
I : 6,30 Ra- • Căminul cultural Tur- de antrenantă — ne spun solişti vocali, suită de dan­ supravegheaţi — cei mari iat concediu] de maternita­
im in cţ ii; 6,45 daş. Orele 10,20. „Nici nu tinerii Vasile Ilusan, Vasile suri de pe valea Mure­ şi mijlocii — dc cadrele te, trebuie să fie creşa. Aici te multe flori, tablouri, ju­
lei In agri- s-a sculat satul şi dum­ Peşterean şi Constantin Vi­ medii medicale Viorica cării şi mileuri — cusute
iadiojurnai ; şului, din Apuseni şi pă- Cula şi Marin Tătărăşan, la creşă — prima şcoală a cu îndemînare de persona­
•plinii la toţi neavoastră vreţi activităţi-* ţelar, despre care aflăm durenime, cu eăluşeri şi celor mici — mi-arn cres­ lul creşei — în dormitoare
momii rigu- — ne-a întâmpinat, mai în că sint şi talentaţi artişti iar cei mici de infirmierele cut şi eu băiatul încă de
'4ie şi com- glumă, mai în serios, un amatori şi participanţi de taraf — să înfrumuseţeze, Aurelia Costa şi Silvia O- şi pe coridoare).
Kevista pre- împreună cu grupul satiric pren. cînd avea patru luni. Şi Indiferent unde-şi desfă­
rul melodii- localnic. Intr-adevăr, că­ nădejde la autogospodări- sint foarte mulţumită.
in de ştiri; minul cultural era închis rea căminului, iar pregăti­ din Geoagiu-Băi, după-n- — ^Noi, care ne ocupăm şoară activitatea — la I.M.
u ascultăto- (o surpriză, totuşi, plăcută, rile pe care le făceau pen­ miazn celor aflaţi aici In o mare parte din zi de a- ...După ce aU mîncat şi Barza sau Şantierul C.F.R.
*tin de ştiri; ceşti micuţi — spune asis­ şi-au spălat mînuţele, co- Vălişoara, la I.C.S. Mixtă
de muzică pentru că, în ultimii ani, tru a crea ambianţă plă­ odihnă şi tratament. . piii sint îmbrăcaţi în pija­
Din ţările în raidurile, pe care le-am cută manifestării de după- Cu mici excepţii, raidul tenta pediatră şefă, Zoriţa sau Unitatea de umbrele
15 Concertul organizat aici, căminul era amiază — ne-au convins. de duminică a demonstrat Lazăr, formăm, împreună, male şi aşezaţi cu răbdare — părinţii pot fi liniştiţi
televiziunii ; deschis pentru orice tre­ cea dc a doua familie a lor. şi îndemînare în pătaturi pentru că-şi încredinţează
' ştiri; 11,05 cit şi ce se poate face albe. Simona, o fetiţă zglo­ copiii, timp de 12 ore pe
copiilor ; cător, la orice oră, fără o Căminul cultural Geoa- atunci cînd cei învestiţi cu Avem responsabilitatea o- bie, eu ochi albaştri, nu
*; 12,00 Bu- nici o activitate sau su­ giu. Orele 14. Ambianţă crotirii copiilor pe care zi, unor femei de suflet,
12,05 Ştiinţa praveghere). Din progra­ răspunderi în organizarea ni-i încredinţează părinţii, vrea să se supună progra­ mame la rîndul lor. Mame
12,25 Din plăcută, căldură, organizare vieţii spirituale a aşezări­ mului. „Este plină de viaţă. pe care le-a unit în acest
•ului; 12,45 mul afişat, aflăm că săr­ bună pentru ca „Luna căr­ dar şi să-i învăţăm prime­ Ar vrea să se mai zben­
radio-tv. ; bătoarea cărţii se va des­ lor hunedoreno îşi onorea­ le deprinderi de igienă, colectiv dragostea pentru
la 3; 15,00 chide, la şcoală, la orele ţii la sate" să se deschidă ză cu probitate şi interes guie" — constată cu blîn- copii.
>r; 16,00 Bu­ cum se cuvine. Prof. Ioan statutul. primele cuvinte, rostirea deţe infirmiera Silvia Sin­
lb*,05 Ilora 15. La sediul consiliului corectă a lor. Cadrele me­ ea. Aflăm că a muncit timp ...Era linişte deplină in ,
*; 16,35 Co­ popular, tovarăşul J.iviu Mnrcu, secretar adjunct cu jur. Un calm sporit de al-<
mice; 16,55 Cranciova, primarul comu­ problemele de propagandă LUCIA LICIU, dii medicale care au în pri­ •de 18 ani în aceeaşi mese­ bul zăpezii. Dar dincolo db
i; 17,00 Bu- IOAN SICOE mire grupa mare fac, pe rie, dacă poale fi numită
7 * 4 iver- nei, ne asigură că, de înda­ în Comitetul comunal de astfel munca cu copiii, că geamuri răsunau glăscioa»
r.Jltcce tă ce timpul va permite, partid şi director coordo­ rele micuţilor ce învăţaţi
vo.v.iionare; nator al căminului cultu­ cipatelor Române, Iile de se află în pragul pensio­ primele silabe, dar şi ale
ii române ; vor începe lucrările de re­ nării, că este la rîndul ei
i; 20,00 Ra- paraţii la cămin, că biblio­ ral, înv. Marin Diaconu şi istorie — ,,Situaţia ţăranilor celor dintîi „elevi" la cea
Agricultura prof. Charlotte Bruss sint după revoluţia de la 1784", bunică şi are pentru t Hi dintîi şcoală fără vacanţă.
neţii record teca (pe cărţile căreia copiii aceeaşi dragoste ne­
rele ; * La plouase din plin în toam­ pregătiţi, materialele pe eseul ,,Oameni de ştiinţă ESTERA SÎNA
22,00 O zi nă !) a fost mutată in lo­ care le vor susţine sint „AGORA 98" din Ardeal" (IV), carţea de mărginită pe care o are
i Rezultate- Revista de cultură cu vacanţă ş.a.
onoexpres ; calul clubului, că formaţii­ edificatoare. Au sosit şi
muzicale ; le artistice (taraf, montaj organizatorii Teatrului de public ,,Agora", organizată VERNISAJ
in de ştiri. de Casa de cultură din
literar) se pregătesc pen­ estradă Deva, anunţat pen­ Brad, a pregătit un număr La Galeriile de artă ale Constructorul
tru apropiata fază pe tru orele 15 cu spectacolul de excepţie. Remarcăm din Fondului plastic din Deva a
C.U.A.S.C. din cadrul Fes­ „Tom şi ’Jcrry la revistă". cuprinsul său editorialul avut loc vernisajul expozi­ de case
tivalului naţional „Cîntnreu Un litou face cunoscut şi ,,Nicolae Ceauşescu — per­ ţiei de gravură aparţinind
României". filmul ce va rula de la sonalitate proeminentă a plasticienei Eva Sulă. Ar­ unui dig de apărare a ora­
orele 18,30. Aşadar, o vieţii politice interne şi in­ tista expune un număr de La 83 de ani, Armie Mo­ şului pe o lungime de
sau de- ternaţionale", rubricile de 22 lucrări ce vădesc trăsă­ hora din Sălaşu de Jos este 7 km, precum şi la casa de
; o fată si o Căminul cultural din după-amiază plină, aşa
î IIUNE- satul Aurel Vlaicu. Ora 13. cum stă bine unui cămin artă plastică şi muzicală tura sigură şi delicată a un om fără astimpăr, vioi, cultură", li are notaţi pe
a (Modern, evidenţiind actul Unirii Prin­ creaţiei sale. volubil, mereu in activitate. toţi beneficiarii de case noi
a (Modern, „N’e-aţi găsit în mare de­ cultural de talia celui de Nelipsit de la treburile gos­ — circa 700. Pare mult, dar
are multe
-II (Flăcă­ - a - o - Q - e — o - a — • — • — • — — — • ~ podăreşti, acum, în ano cînd ştii să te organizezi
ul sărat timp de iarnă, el se ocupă bine şi să lucrezi cu spor,
ANI: Le- de hrănirea şi îngrijirea a- rezultatele sint pe măsură.
• i singura-
upă legile Spectacolul folcloric creaţie — nimalelor pe care le deţine. Armie Mohora se poate '
(Unirea); In restul timpului se ocupă mindri că meseria lui trece
grăbesc (7 de... case. A construit şi va in miini sigure. De la el,
> ISNI : Ro-
’02 (Cultu- modalitate de expresie artistică construi case pentru oameni, mai tinerii lui consăteni
*^*nri- cit timp il vor mai ţine Ion Popescu, Jiga CoroeScu,
. (Lu- puterile. Numai în Sălaşu Gavril lovănescu, Dan Ta-
tjjrx: Zile vărsatu”. „Revărsatu" fiind in care măreţia colindului
crul); PE- Spectacolul folcloric crea­ de mare efect dovedindu-se cu dubă este evidentă. de Jos, împreună cu orta­ moş şi alţii au învăţat la
vaIerului ţie este o modalitate de ex­ loviturile de topor ale tă­ ieşirea oamenilor la cîmp cii de breaslă el a partici­ fel de bine meseria de zi­
iciloresc) ; presie artistică relativ ierii bradului, bocetul în şi începerea muncilor de Fiind conceput ca un pat la construcţia a 70 de dar, ca şi pe cea de tim-
uzaţi, dvs. pîlpîirea luminărilor, înăl­ primăvară. Ca obicei, spe­ spectacol circular, transpu­ case, in satul vecin — plar.
(Muncito- nouă. Nouă ca terminolo­ nerea scenică se încheie
l: Fantezii gie, pentru că în fond ori­ ţarea noului născut ca o cific de primăvară, a fost Ohaba a zidit 60 de case, Un om care a trăit şi a
t); BRAD: ce valorificare e un proces izbîndă a vieţii. ales „Armindenul", al că­ cu elemente de artă cultă, iar in Bărăşti — 40. A
\ (Steaua Ansamblul folcloric „Sil­ rui simbol scenic a fost sugerînd prin muzică man­ construit în Lupeni, Vulcan, lucrat pentru oameni, Ar­
RZA: Casa de re-creerc. Oricum, posi­ tia de zăpadă care acoperă mie Mohora ne spune că
n e r u 1) ; bilităţile de transpunere vana" al Casei de cultură crenguţa verde de salcie Haţeg şi in multe aite loca­
mică zbu- scenică cresc simţitor, tra­ din Deva a montat scenic pe care fiecare membru al totul pentru ca în primăva­ lităţi aie judeţului nostru. îi place tare mult să mun­
i; Cecilia diţia populară fuzionează un spectacol complex şi e- colectivului artistic o pur­ ră prin ca să răzbată pri­ A lucrat chiar şi in Alba, cească, munca făcută CU
(Flacăra) ; mul ghiocel şi cu el un
Atenţie la în mod fericit cu anumite chilibrat sub genericul „A- ta în scenă in cadrul unui Gorj şi in alte judeţe ,,La plăcere dindu-i sănătate şl
cultură) ; aspecte ale artei culte pri­ notimpuri hunedorene" ca- dans creat. nou ciclu de viaţă. Tirgu Jiu — ne spune el —
de bucurii mind noi dimensiuni, rea- Acelaşi colectiv artistic vigoare.
21: Pentru a montat scenic specta­ am lucrat la construcţia N. T.
I-II ; CA- lizînd un spectacol unitar, colul folcloric creaţie
scriile i-ii emoţionant, lipsit de stri­ Dimensiunile contemporane ale tradiţiilor
Ti); SIME- denţe. „Pe-un picior de plai",
că, vă rog populare. Cum valorificăm folclorul local ? valorificând variante liune-
i : Dosarul în cadrul Festivalului na­ dorene ale „Mioriţei". Un Promptitudine"...
Lumina). ţional ..Cântarea României", spectacol la fel de izbutit
două .colective artistice au re, de altfel, a fost distins Ciclui de muncă continuă îmbinînd parte recitativă,
abordat acest gen: cel al eu locul I şi titlul de lau­ cu obiceiurile legate de mişcare coregrafică, ele­ în toamna anului trecut şi o iarnă deosebit de ge­
Ai întreprinderii miniere IIu- reat în Festivalul naţional semănat, de seceriş. Dialo­ mente muzicale dc baladă,’ — mai precis, la data de roasă şi urinările nefaste
nedoara-Căm inului cultu­ „Cântarea României" — ca gul dansant este inedit — doină, colindă. O creaţie 29 octombrie 1984 — asocia­ n-au întîrziat să se arate s
ral Lelese şi „Silvana" al şi „Cîntecul bradului" din băieţii ce coseau griul — de excepţie s-a dovedit în­ ţia de locatari nr. 3 din unele conducte şi radia­
Casei de cultură Deva, an­ Teliuc — Lelese. Au fost fetele care il adunau. oraşul Haţeg a înaintat toare di' încălzire de pa
l> i I pentru fruntarea celor două cete nota de comandă nr. 121 casa scărilor s-au fisurat,
ll)S5 : Vre- sambluri folclorice puter­ cercetate şi valorificate da­ Dimensiunea contempora­ de păstori prin interme­
; ie »ire nice, care ofereau premise­ tini din toate ciclurile ca­ nă a obiceiului tradiţional diul... inedit al unui dans Atelierului dc industrie mi­ din cauza frigului, provo­
i fi •ff’aria- le unei atari acţiuni de lendaristice de peste an. In este evidentă.cu pregnanţă de bîtă. Totul adus în ac­ că şi prestări servicii din când inundaţii cu apă fier­
oros. Vin- această localitate. Prin ea binte şi întreruperea tem­
. la modc- pionierat. urma cercetării a fost al­ în nedeie (ca obicei de tualitate prin concepţie şi
ări tempo- Primul, beneficiind de cătuit un scenariu, un prim toamnă). Ea încheie anul mai ales prin finalul spec­ solicita înlocuirea unor porară a furnizării căldu­
t. Tem pc- aportul unui om cu expe­ element al interferenţei cu agrar, un ciclu de muncă. tacolului, al celor trei păs- geamuri sparte de pe casa rii în apartamentele res­
vor fi cu- scărilor. pective.
IS 7 şi mi- rienţă în montarea sceni­ arta cultă. Au fost apoi Veselia e totală. Nedeia e tori-copii care reiau o în­
■ cele mn- că, Vasile Chevereşan, a a- conturate elementele de concepută ea o adevărată deletnicire milenară în con­ De atunci, cei care au Şi cînţl te gîndeşti că
şi plus 5 dus în scenă „Cîntccul bra­ legătură, concepută mişca­ sărbătoare, o „Zi a recol­ diţii de caldă frăţietate. solicitat această prestare toate aceste neplăceri pu­
îaţă dimi- rea scenică, create chiar de servicii aşteaptă în za­ teau fi evitate, dacă lu­
depunere dului". Pe osatura acestui tei" care ar trebui marcată Spectacolul folcloric crea­
Jt prccipi- cântec din ritualul dc in- elemente de dans avînd la prin manifestări cultural- ţie cunoaşte la nivelul ju­ dar executarea comenzii. crătorii unităţii solicitate
i formă de mormîntare s-a clădit mo­ bază o anumită temă adia­ artistice la nivelul fiecărei deţului apariţii, deocam­ E drept, a fost într-o zi ar fi dat dovadă, intr-ade­
ment după moment (tăie­ centă obiceiului respectiv, localităţi hunedorene. Mo­ dată, izolate. Experienţa unul din lucrătorii atelie­ văr, de promptitudine şi
rea şi coborîrea bradului sugestive în redarea unei mentul se încheie printr-o dobîndită de colectivele ar­ rului menţionat mai sus, n-ar fi aşteptat, probabil,
me in în- stări de lucruri, a unor doină, un simbol ol „Co­ să vină primăvara sau
mai mult din munte dc către feciorii stări sufleteşti. Laitmotivul drului care dă înapoi", al tistice menţionate ar putea s-a uitat, a făcut „recu­ vara I
sufla mo- satului, bocetul, înmormin- care a devenit liantul naturii care îşi reduce sau fi un îndemn de a face noaşterea" geamurilor care
sud-vest, tarca si, ca o deschidere spectacolului s-a dovedit întrerupe anumite func­ artă într-o şi mai mare trebuiau înlocuite, dar ele în orice caz, timpul de
70—90 km/ optimistă spre viaţa care acea gingaşă invocare a soa­ ţiuni, iar omului sugerîn- măsură pornind de la crea­ au rămas pină azi, tot strei luni de zile pentru
ţia populară, atît de gene­
â. izolat continuă, finalul spectaco­ relui dătător de viaţă : du-i speranţa Intr-un nou roasă în frumos şi calitate. sparte, deşi’ au trecut a- înlocuirea unor geamuri
depunere lului aduce in prim-plan sparte, credem că este un
noul născut, prilej de bucu­ „Soare, soare, mîndru soa­ an bogat şi înfloritor. MINEL BODEA, proapc trei luni de zile... adevărat record în... lipsă
rie şi fericire). Totul a fost re/ Ieşi după cel munte- în fina! sint valorificate TITUS BURDUCEA, între timp, după cum de promptitudine. (Nieii
reuşit în acest spectacol, naltu/ Că e vremea de re- obiceiuri laice de iarnă, coregraf foarte bine se ştie, a venit Sbuchea, corespondent).