Page 27 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 27
> JOI, 7 FEBRUARIE 1985 Pag. 3
RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR DOMESTICE Reguli de igienă intrate in obişnuinţă,
l
Efectivele s î n î î n creştere I dar şi alteie uitate la uşa magazinului
EIUSMiE
7 s
lU rolice şi Comuna Pui are 1 050 tităţi cit mai mari de pro I cineva să-i serve,iscă. Vîn
Cî gospodării. Pentru efectua duse la înfăptuirea auto- j Concediu * Pîinca — acest aliment Următorul popas l-am
î),00 — conducerii şi aUtoaprovi- de fiecare zi, pe carc-1 do făcut la magazinul Pline" zătoarea Cornelia lîodennu
o directă: rea recensămîntului ani I rim proaspăt şi gustos, tra nr. 86. Ţinuta vestimen se descurca greu, având în
deschidere malelor domestice au fost zionării teritoriale. Tot cu s versează. pînă a ajunge pe tară a vânzătoarelor Elena sarcină şi raionul de me
al III-lca alcătuite 13 echipe de cen ocazia recensămîntului s-au — Octaviono, iar ai venit I Stanciu şi Maria Globaşu zeluri. în magazie, lădiţele
Frontului zori. conduse de oameni Ia lucru ? * masa noastră, drumul de Ia
şi Unităţii evidenţiat şi cei mai vred secţiile de fabricaţie la ma — impecabilă. Nu acelaşi cu pîine erau aşezate di
care muncesc în sectorul nici gospodari ai comunei, * — Altfel, cum ? gazinele şi raioanele spe lucru se poate afirma de rect pe pardoseală, fără
agricol, la_ circumscripţia I — Dar eşti în concediu, I spre starea curăţeniei raf a fi protejate de un su-
(parţial co- deţinătorii de mari efective * omule ! y cializate în desfacerea ci.
veterinară ş.a. Fiecare c- întregul proces de produc turilor pe care .se aşează port^sau grătar clin lemn.
chipă este formată din- de animale. Important de | — Apoi, vitele nu ştiu I ţie, transportul, manipu lădiţele cu pîine, clădite
t i noroi ului subliniat este faptul că în I cc-i ăla concediu. Şi uite, s De altfel, am observat
or) tr-un gecenzor şi 3—4 a- " o mină de lucru în plus larea, vînzarca presupun o una peste alta în sala de că toate ambalajele în ca
nu strică. Ba la spart ghe
(parţial co- jutoare, pentru a se asigu fruntea acestora se situ I ţurile, ba Ia I grijă deosebită în ceea ce vânzare, care nu numai că re se transporta sau se de
ra buna desfăşurare a ro- ează oameni cu responsa ' gunoiului, ba Ia transportul s priveşte igiena. pozita pîinea (în unităţile
întreţine-
censămîntului. Totodată, bilităţi politice în cele I rea benzilor eu raeleţi. I în raidul pe care l-am e- prin care am trecut) nu
— ţinîndu-se seama de două sate. Astfel, Ioan •« Cum să stai de-o parte fectuat prin cîteva magazi în comerţul cu pîine erau curate. Unii lucrători
specificul comunei ce are Stăneseu, secretarul orga | cind ii nevoie de ajutor ? i ne şi raioane specializate gestionari, ca Elena Brăcaci,
MB—HB şi sate neeooperativizate, nizaţiei de partid din Fe s Replica mecanizatorului în vânzarea produselor dc şi produse spre exemplu, motivau că
panificaţie din Hunedoara,
iar oamenii îşi ţin anima deri şi deputat în consiliul Octavian Crişan, de la am urmărit cum sînt res de panificaţie lădiţele, fiind trase pe
: 6,30 Ra- popular comunal, creşte şi I A.E.I. Grind avea aeoperi- jos, s-au stropit eu zăpa
nineţii; 7,00 lele la munte — s-au alcă îngrijeşte în prezent şase I re in faptele sale şi dm a- pectate condiţiile de igienă dă murdară. încă o re
> Ilotăririle tuit patru echipe volante de către cei puşi să ser marcă, valabilă pentru
idului, che dc cenzori, ce au obligaţia bovine, 30 de oi, patru I coastă iarnă aspră, cind vească, dar şi ambianţa uni îngreunează servirea, dar toate unităţile în care am
lii Nicolae porci ele., iar Pa nai te La- * şi-a petrecut concediul de dau şi o notă de negli
programul pe care şi-o îndeplinesc eu | odihnă la Grind şi la Ua- tăţilor, receptivitatea lucră jenţă. efectuat acest raid. inclu
ne revolu- cinste, de a verifica la faţa xăr, secretarul organiza \ său, unde ştia că-i nevoie torului de la tejghea faţă siv la bufetul „Tic-tac" din
.‘vista pre- ţiei dc partid din Fizeşti de cumpărător. Ca şi altă dată, remar autogara, unde se prepară
cîntcc ro- locului, în adăposturile de | de ajutorul său. Că cine căm la alimentara nr. 73
(Suletin de animale din munte reali si deputat în consiliul ! nu-i cunoaşte capacitatea Redeschisă după aproape 'din bulevardul „Cor.vinul" şi se vând plăcinte cu
undem as- popular comunul, are cinci şi hărnicia, dovedite zi de trei luni, timp în care s-a brînză: “persoanele care
,00 Buletin tatea declaraţiilor cetăţeni extins şi renovat, patiseria grija personalului pentru manipulează pîinea şi pro
[.aureaţi ai lor. bovine, 47 oi, doi porci ş.a. !zi, în sfertul de veac de i curăţenie. Se mătură şi se dusele de panificaţie înca
onal „Cîn- Exemplul lor este urmat | cind munceşte ca mccani- din centrul vechi, unitate spăla pardoseala la ora
; 10,00 Ar- Activitatea desfăşurată | zator în agricultura jude- specializată a - întreprinde sează şi banii de la cetă
1,00 Buletin de echipele de cenzori a şi de alţi cetăţeni ai celor I rii de morărit si panificaţie, cind am intrat aici, vitri ţeni. Cît este de „igienic",
ntem copiii două sate, dintre care me •> [ului î > nele' frigorifice adăposteau ne putem da bine seama.
’ublicitatc ; relevat rezultate bune în rită amintiţi Petru Ciolea, | — Dacă-i pe numărate, este deosebit de solicitată. produse proaspete, iar în
ştiri; 12,05 ce priveşte evoluţia efec „ apoi aflaţi eă la 20 ianua- I Se vând merdenele cu brîn- In schimb, cn un aspect
’olclorului ; lonuţ Murgoi Tamoş din ză, ştrudel cu mere şi brîn- magazia de mînă a raio pozitiv, general: lucrătoa
hnico-ştiin- tivelor de animale la gos Federi, Dan Băluşe şi Cos- rie am bătut 26 dc ani în nului de pîine lădiţele, cu
an premieră podăriile populaţiei. Iată Iagricultura judeţului şi, aş i ză dulce, cornuri, covrigi. rate, erau stivuite eu grijă. rele purtau halate şi bo
De la 1 la tea Mihai din Fizeşti ş.a. * zice, chiar in aceeaşi uni- Vînzătoarea Karaşi Sofia , — Manifestăm grijă pen nete albe, curate. Numai
inivers 20 ; cîteva argumente în acest Inregistrînd o sporire serveşte cu promptitudine că nu este suficient. Nor
ştiri; 16,05 sens. Cele 120 de gospo continuă a efectivelor - de I tate. Ani în care nu ştiu i tru igienă — ne spune
omănească; să fi absentat o zi. produsele pe caro i. le adu Maria Boca, responsabila mele igienieo-sanitare pre
mlare; 16,25 dării din satul Şerel — lo animale în gospodăriile — Octavian c un om de ce direct din laboratorul de unităţii. La rîndul nostru, supun buna întreţinere a
•conomieă ; calitate cooperaţi vizată — | bază nu numai la complc- i alături Angola Talpcş. Nu tot ceea ce vine în contact
icului: 17,00 populaţiei, comuna Pui s mărul solicitanţilor este pretindem celor care ne
; 17,05 PO- ee au fost recenzate pînă are, an de an, o contribu * xul de la Grind, ci şi în aprovizionează eu pîine. cu aceste produse. Iar la
17,35 Te a- marţi seara — au 270 bo comitetul comunal de partid I mare. Mai buna organizare ca maşinile şi ambalajele respectarea lor sînt che
t \ mea; ţie de mare însemnătate Işi in rîndul cetăţenilor sa- n vânzării — în sensul că maţi toţi lucrătorii: ătît
^ Ră vine, din care 170 vaci şi Ia înfăptuirea autocondu- V la orele aglomerate să vân în dare se transportă să
ii ** zi în- juninoi, 830 ovine, 101 I telor —. apreciază Ioan I fie curate. cei comerciali cît şi cei ce
Bijuterii cerii şi autoaprovizionării I Cimpurean, primarul comu- s dă două persoane — ar re La raionul de pîine al prepară şi transportă pro
-23,30 Bule- porci ş.a., ceea ce reflectă teritoriale. în 1984, de pil * nei Lăpugiu dc Jos. Iar zolva acest neajuns. dusele în unităţile de des
o bună încărcătură de a- .alimentarei nr. 8 din spa
dă, au fost predate la fon I contabilul şef de Ia C.A.P. I — Există apă curentă da Gcorge Enescu, cum facere.
nimale pe familie, in con dul de stal 573 bovine, 515 * Lăsău, • Maria Cimpurean, s caldă şi'rece, instalaţiile de părătorii aşteptau să vină ESTERA ŞINA
cordanţă cu prevederile I completează : „Unitatea apa şi sanitară funcţionea
ovine, 59 porci (planul la I
Programului unic privind carne fiind depăşit cu 30 J noastră a avut mereu spri- s ză bine, unitatea este do
creşterea producţiei vege jin de marc nădejde în Oc tată cu detergenţi — ne „BORNELE" HĂRNICIEI
de tone), 1 057 hl lapte de I
Constructorii
ţii
de
tale şi animaliere în gos vacă, 207 hl lapte de oaie Itavian Crişan. Iar rigorile spune asistenta Ecaterina poduri naţionale, drumuri acţio construi o noua „punle“ peste
de
care
aducţiune
zo
din
canalul
st sau clc- podăriile membrilor coope | acestei ierni le-am trecut I Tom a, de la laboratorul de nează in perimetrul judeţu na Rîu Mare — aval, la Sinta-
); Ochi de ş.a. Pentru anul 1985 au { mai uşor datorită sprijinu- epidemiologie. Ar mai fi lui nostru, au acumulat im măria-Orlca. /
MKDOARA : rativelor agricole de pro fost încheiate contracte de s lui său. Zilele sale dc o- s însă necesară extinderea portante plusuri în execuţia Sint continuate in ritm sus
n, sala A) ; ducţie şi ale ţăranilor eu ţinut şi lucrările de deviere
rn, sala B) ; livrăre a 3 671 hl lapte de | dilină au devenit ore pline I spaţiului magaziei, care la şi betonaren lucrărilor plani a drumului naţional Brad —•
ficate.
Astfel,
colectivul
bri
iile feţe — gospodărie individuală. în vacă, 302 hl lapte de oaie, v aici, Ia C.A.P., sau acolo s această oră este neîncăpă găzii nr. 3 Deva se află in Abrud, pe o porţiune de 12
căra); In satele neeooperativizate I la complex, sau in gospo- j tor, fapt care creează ne devans cu 3 km, pe tronso km, deviere necesară pentru
ilor (Arta); 257 porci, 500 ovine, 130 nul Cimpu lui Ncag — Bâlbâ viitorul lac de acumulare
s
egencla că Fizeşti şi Federi, în cele bovine ş.a. în acest fel * dariile individuale, unde a- ajunsul încrucişării produ ielii, drum necesar pentru Mihăileni.
rat ic (Pu 206 gospodării recenzate, portul de meseriaş şi gos sului finit cu materia pri transportul cărbunelui din Constructorii — dintre care
ful gerâtoa- comuna Pui îşi va aduce Ipodar al lui Octavian Cri- mă. în raportul înscris în carieră. Aici, mai sini de îi amintim pe fruntaşii Cornel
m tom ele se au fost înregistrate 565 bo o contribuţie de seamă la executat doar 3 km de şosea. Ciucuri ţă, Glieorghe Zglobiu,
nbric); LU- vine, 1 524 ovine şi capri J şan a fost de marc prcţ“. registrul unic de control In devans faţă de graficele Bogdan Popcscu şi alţii — îşi
în lanţuri realizarea sarcinilor pri Cum de mare preţ ii este am recomandat întreprin de execuţie sint şi lucrările seamănă cu generozitate şi,
CAN : Stra- ne, 504 porci ş.a., ceea ce % demnitatea. Demnitate jus- derii comerciale cu ridica de consolidare a podului ru în acelaşi timp, cu modestie
uceafărul) ; denotă preocuparea cetă vind livrarea de produse tier dc pe Rîu Mare — altă. clipele vieţii lor, pe cărările
din trecut ţenilor din cele două lo la fondul de stat şi In cel | tifieată de muncă. ta pentru produse alimen zonă cu activitate fierbinte de beton construite repede
IILA: Bala- tare. care deţine în veci a judeţului nostru. Acest pod. şi la înalţi parametri de ca
i ivanhoe calităţi de a creşte un nu de autoaprovizionare. I LUCIA LICIU nătatea magaziei patiseriei va fi şi înălţat cu 30 cm. iar litate. (C, Aoanoi — Rahovca-
URICANI : măr cit mai mare de ani In o distanţă de 50 m se va nu, coresponeleni).
e (Retezat); un spaţiu disponibil, să-l
misterioasă male şi a contribui cu can TRA1AN BONDOR cedeze acestei unităţi.
OU* BAR-
line- Rezultatele sînt tot mai bune
..ertis-
e I-II (Pa
ră dansăm Î N S P I R I T U L M A S U R I L O R S T A B I L I T E D E C O M I T E T U L (Urmare din pag. 1) şurare a lucrărilor din le
ira); G EOA- gumicultura să se creeze
ţie la gafe o echipă permanentă în
O ; HAŢEG:
rii (Dacia); P O L I T i C E X E C U T I V A L C . C . A L P . C . R . vin cu intîrziere la între ferma legumicolă • Cură
patrie; CA- ţinerea culturilor, la recol ţarea păşunilor şi fineţelor
• seriile I-II tat". să se Iacă de bună cali
ră); S1ME- Traian Buştca : „Coope
ică, vă rog Cariera de calcar Crăciunesti : tate, să se fertilizeze chi
Afacerea Minerii de la Vulcan rativa noastră are pamînt mic întieaga suiirafaţă,
; GIIELARI: bun, care poate produce pentru a ^e obţine o pro
Ată a Kata- mai mult deeil am obţinut ducţie bună do furaje,
linerul). Nici o clipă silozurile n-au fost goale!
(Urmare din pag. 1) veni datoria să realizăm noi în anul trecut. Pentru pentru a asigura hrana a-
cea mai mare producţie aceasta însă, trebuie să se nimaleloi in vremea, păşu-
de cărbune din istoria mi — A fost ger aspru şi bune dc circulaţie. Cind acorde maximă atenţie e- natului • Se impune rnai
EXPRES la 15 februarie, altul la nei — după cum preciza zăpadă din abundenţă la au îngheţat silozurile, fectuării la timp şi de bu multă preocupare pentru
sectorul VII, fiind prevă tovarăşul Arpad Crişan. Crăciunesti, dar fluxui cal le-am dezgheţat eu aero- nă calitate a tuturor lucră coordonarea muncii în fer
zut să producă la 1 martie In toate cele 24 organiza carului din carieră spre terme, jet de apă caldă, rilor, incepind de la pre ma zootehnică, participa
tragerii din silozuri n-a cunoscut o- aburi... Oamenii au fost zi
> : a.e. Aş menţiona si fap ţii de partid, sarcinile e- gătirea terenului pînă la rea la programul de grajd
>, 4, lf>, 28, tul că de la începutul a- conomicc sînt bine cunos priri — preciza inginerul şi noapte Ia datorie, in strîngerea recoltei. Consi a factorilor de conducere
nului am încadrat la mina cute şi se acţionează stă Mircea Bordeanu, şeful ca frunte situîndu-se maiştrii liul do conducere al coo din unitate « Cultivarea
: 13, 12, 32, noastră peste 209 de oa ruitor şi responsabil pen rierei. Nici o clipă silozu Ifiutschy Carol — la si perativei, specialiştii, bri în întregime a oămîntului,
meni, dintre care 170 s-au tru îndeplinirea lor zilni rile n-au fost goale. 81 240 lozuri, Ioan Legrant — In gadierii trebuie să mani luarea tuturor măsurilor
stabilizat la noi. Sînt toate că, pentru ca- mina Vul tone am expediat la C.S. carieră, apoi minerii Ni feste mai multă atenţie pentru evitare» inundaţii
acestea garanţii că la mina can să înregistreze numai Hunedoara şi C.S. „Victo colac Bota, Nicolae Stoia, faţă de calitatea lucrărilor lor care provoacă, în o-
ria" Calau in cursul lunii
cxcavatoriştii Iustin Bor
Vulcan producţia de căr plusuri la producţia de ianuarie. za, Nicolae Sevastiţa, lă de întreţinere, în special, proape fiecare an, pagube
bune va creşte mereu. cărbune. — Cum aţi reuşit ? cătuşii Cornel Finişer, pentru recoltarea la timp însemnate unităţii.
Discutind cu minerii şefi Glieorghe Avram, operato a culturilor". Concluzia generală ce
bani-: r ntru Sînt tocmai cerinţele pe — Din prima noapte în acest mod au vorbit s-a desprins din adunarea
ic joio*. vre de biâgadă Mihai Neşh.in, care secretarul general al cind a nins puternic, linia rii Victor Borca, Crăciun si ceilalţi participanţi la generală a cooperatorilor
nta să se in- Traian Borşn, Glieorghe p a r t i d u l u i , tovarăşul forată uzinală şi drumuri Diniş, Dumitru Codrcanu. dezbateri — Pătru Colibaş,
■ cerul va fi din Ilia este aceea că uni
porar noros. Buhuţan, Ioan Calotă, Ioan Nicolae Ceauşescui* le-a le clin carieră au fost cu — Care este situaţia la Teodor Poenar, Glieorghe tatea poate şi trebuie să
dea precipi Bud, Mircea Murăraşu, pus din nou, cu toată tă răţate si degajate de zăpa zi ? Rudean, Glieorghe Orşa, obţină rezultate mai bu
tă de ploaie, dă, apoi au fost menţinu — Silozuri pline... Liviu Marian, Persida Alba ne în toate sectoarele de
i însoare, cu Mihai Dudescu, Mihai ria, în faţa oamenilor mun
Dr fi condiţii Potsch, eu alţi mineri des cii din sectorul minier, la te' tot timpul condiţiile G. IGNAT si alţii — subliniind eă activitate. în acest sens,
rea poleiului, C.A.P. Ilia are condiţii adunarea generală a adop
ifla moderat, toinici de la I.M. Vulcan, recenta şedinţă a Comite pentru a obţine rezultate tat un plan de măsuri me
ensificări lo- am reţinut angajarea lor tului Politic Executiv al Oamenii înving greutăţile iernii
:lorul vestic. fermă şi a ortacilor din mai bune, atît în sectorul nit să asigure cadrul op
minime vor C.C. al P.C.R. Acţionînd vegetal, cît şi în cel al tim pentru realizarea sar
itre minus 3 brigăzile pe care ie con cu fermitate şi exigenţă; (Urmare din pag. 1) nostru colectiv muncito creşterii animalelor. Vor cinilor mobilizatoare ale
de, iar cele duc de a reai’zi ritmic, zi
plus 5 şi 10 în spiritul acestor che resc ea un singur om, în bitorii — în dorinţa dc a anului 1985. Toţi partici
mai ridicate de zi, planul, do a da cât mări, colectivul de rnun'tă băţia şi priceperea mine frunte cu comuniştii, a Ac contribui concret la îmbu panţii la dezbateri s-au
rade. mai mult cărbune patriei. de la mina Vulcan de rii Viorel Neaga, Nicolae ţionat şi acţionează pentru nătăţirea activităţii — au angajat, în numele tuturor
/remea se va — A fost înfiinţat anul monstrează, după prima Nan, Alexandru Szaba, la ea procesul de producţie făcut numeroase propuneri, cooperatorilor, să mun
Cerul va fi uzina de preparare maes să se desfăşoare normal. dintre care punctăm : • cească cu mai multă răs
os. va ninge acesta încă un sector de lună de muncă din acest trul Valentin Poenar şi in — Rezultatul? Păinîntul ce a fost cultivat pundere pentru înfăptuirea
va sufla tare producţie, s-a închegat un an, că poate reveni în cu ani în urmă să fie se revoluţiei agrare. pentru
80— 100 km/ colectiv muncitoresc cajia- ginerul Glieorghe Tarnov- — Am încheiat luna ia
zăpada. (Mo- fruntea întrecerii socialiste schi, iar lafunicular teh nuarie eu toţi indicatorii mănat cu furaje, • pentru ca unitatea agricolă din
serviciu L. bil Să preia si să finali minereşti pentru a da ţă nicianul Lazăr Laza, cu de plan realizaţi, chiar eu ca sectorul zootehnic să Ilia să se situeze printre
zeze sarcinile mobilizatoa rii cărbune mai mult, de oamenii săi destoinici. Dar unele depăşiri la plumb, nu mai ducă lipsa acesto cooperativele fruntaşe alo
re ale acestui an, cind a- bună calitate. trebuie spus că întregul zinc şi cupru. ra. « Pentru buna desfă judeţului nostru.