Page 30 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 30
P~i 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Spirit de înaltă exigentă,
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -
EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI, A AUTOCONDUCERii MUNCITOREŞTI
Inpjare exemplară pentru creşterea continuitate, calitate 20.00 Trie
Acţionînd în spiritul sar lui este de aproape 54 la necooperati vizate unde 20.15 A-III
cinilor rezultate din ho sută. ponderea membrilor de n'oin
producţiilor agricole tărârile Congresului al Deţinerea de către co partid este de abia 15,25 20,25 Parii
că \
la sută faţă de populaţia
XH-lea şi ale Plenarei C.C.
munişti a ponderii nume
al P.C.R. din martie 1984, rice în colectivele din ma activă. Minusuri serioase Spcc
Cooperatorii din Lăpuş- ca pozitiv faptul că în a- la sate, din documentele al indicaţiilor tovarăşului joritatea unităţilor econo s-au înregistrat şi în legă zical
»ic au mcheiat anul 198-1 nul trecut unitatea şi-a Congresului al XlII-lea al Nicolae Ceauşescu, secre mice ■— 53 la sută în in tură eu modul defectuos 20,45 P C i
cu rezultate notabile, atît produs întreg necesarul de partidului, din chemările tarul general al partidului, dustria minieră, 50,1 la su în care unele organizaţii voltă
în sectorul vegetal, cît, răsaduri, rcoa ce a con şi îndemnurile adresate biroul Comitetului munici tă în industria construcţii de bază — U.M.T.C.F., Avi 21.00 Cadr
mai ales, în zootehnie. dus la reducerea cheltuie ţărănimii de tovarăşul pal de partid Deva a mi lor de maşini, 69,73 la su cola, I.M.C. Bîrcea, Complex 21.15 Teici
Astfel, la grîu s-a obţinut lilor. „Dar, din păcate, tot Nicolae Ceauşescu, secreta litat permanent pentru ri tă în industria alimentară C.F.R. — alcătuiesc perspec (colo
o producţie de 4 2(16 kg la ce am realizat bine ince- rul general al partidului, dicarea calitativă a con etc.. — constituie o garan tiva de primire, cum se struc
ha, la orz producţia me pînd de la. însămînţat şi ei au cerut consiliului de ducerii activităţii de pri ţie sigură a îndeplinirii e- ocupă de cunoaşterea ca fi Im i
die l.i hectar a fost de plantat, pînă la întreţine conducere al cooperativei mire în partid, pentru îm xemplare a sarcinilor ce lităţilor celor propuşi să 21,50 Tolc.j
4 505 kg, cu 305 kg peste rea culturilor legumicole, să acţioneze cu mai mare bunătăţirea stilului şi me revin organizaţiei munici fie primiţi în partid. De
plan. De asemenea, s-a am pierdut la recoltat. A- ■ răspundere şi consecvenţă todelor de muncă ale or pale de partid din docu- asemenea, activitatea de
obţinut o recoltă de 5 333 tunci, cînd era nevoie de în scopul huriei organizări ganelor si organizaţiilor de educare politico-ideologieă
kg de porumb boabe la o mai mare şi permanen a întregii activităţi, mobi partid în înfăptuirea mă a membrilor de partid nu
hectar, iar la cartofi pro tă participare- pentru a lizării tuturor cooperatori surilor adoptate de Comi s-a ridicat la nivelul cerin
ducţia medie la hectar a strînge recolta de icgume lor la muncile din campa tetul judeţean Hunedoara în activitatea ţelor în toate organizaţii
BUCURI
fost de 18 571 kg. în sec în timpul optim, mulţi din niile acestui an, la întări al P.C.R. in această direc de întărire le de bază. Aşa se explică dioprograr
torul zootehnic s-au înde tre membrii cooperatori rea ordinii şi disciplinei ţie. a rîndurilor numărul mare de sanc La ordine;
plinit şi depăşit majorita n-au fost la datorie. Aşa în sectorul zootehnic. O notă majoră a între partidului ţiuni ce se aplică pentru tură; 7,0
H o t ă r i
tea indicatorilor, livrîn- se face că în legumicultu Mulţi dintre vorbitori, gii activităţi o constituie diferite abateri de la prin lui parii
du-se suplimentar la fon ră ne-am realizat sarcinile dintre care amintim pe orientarea prioritară spre cipiile şi normele statuta Ic tovai
dul de stat 284 ht lapte doar în proporţie de 52 la Petrişor Crîsnic, Ionchim unităţile, secţiile şi sec montele Congresului al re, ceea ce nu înseamnă Ceauşescu
de vacă şi 15,4 tone de sută, lucru care a dus ia Cibu ş.a., s-au referit şi toarele de bază ale econo XlII-lea, din indicaţiile şi altceva decît eficienţă scă nostru dc
carne. diminuarea beneficiilor la activitatea mecanizato miei municipiului. în- a- o r i e n t ă r i l e tovarăşu zută şi în munca biroului ţionară; ?
sei; 8,10 i
Subliniind insă aceste noastre". rilor. Apreciind că în ma cest mod, în anul 1984, pe lui Nicolae Ceauşescu. municipal, a organizaţiilor lor; 9,00
realizări, atît darea de sea în adunare, apre'eiin- re măsură, la baza recol ansamblul municipiului nu Pe lîngă preocuparea de bază în domeniul întă 9.05 lîăspi
iilor; 10,00
mă prezentată în aduna du-se cooperatorii care pe telor bune obţinute de u- fost primiţi 620 membri de pentru creşterea numerică ririi ordinii şi disciplinei 10.05 Şliin
rea generală do Traian tot parcursul anului au nitate în anul trecut se partid, din care 485 mun a efectivului organizaţiilor, de partid. Atlas folc
iiiim;
Suba, preşedintele unităţii, dat dovadă de hărnicie şi află munca mecanizatori citori, 25 ţărani, 111 inte biroul Comitetului munici Pentru creşterea calita (Iul, versuri
dc
cît şi cei care au luat cu- răspundere în realizarea lor, ei au arătat şi o seric lectuali şi funcţionari. Din pal de partid a acordat a- tivă a activităţii de primi Ştiri; 11,05
vîntul au insistat, mai a- sarcinilor, au fost aspru de neajunsuri care s-au tre aceştia, 354 sînt femei, ceea.şi atenţie şi cunoaşte re în partid, cunoaşte ea 11,55 Publi
les, asupra neajunsurilor criticaţi acei care n-uu mai ivit în activitatea lor. , iar 462 provin din rându rii temeinice a calităţilor acestor neajunsuri, a cau tiu de şt
social-poîi
care s-au făcut simţite în participat la muncă, ne S-a relevat că datorită de rile organizaţiei dc tine moral-politice şi profesio zelor care le-au generat au comoara f
activitatea consiliului de reuşind să-şi realizeze mi fecţiunilor la utilajele şi ret. nale ale celor cuprinşi în impus ca pe o condiţie e- Avanprem
conducere al cooperativei, nimum de norme prevăzu maşinile agricole, o serie Aceste cifre relevă fap perspectiva de primire, senţială adoptarea, de că 13.00 De 1
a tuturor membrilor coo te. „Fiecare om ăl satului, de lucrări au întîrziat, tul că s-au respectat pre reuşindu-se astfel ca toţi tre organele şi organizaţii Student cl
de ştiri; 11
peratori. S-au arătat, în membru cooperator tre ceea ce a influenţat nega vederile Ilotărîrii Plenarei noii membri de partid să le de partid de la toate (orală; ]
spirit critic şi autocritic, buie să înţeleagă — subli tiv asupra producţiilor. C.C. al P.C.R. din martie dispună de o pregătire nivelurile, a unor măsuri trlotice şi
cauzele care au dus la re niau Simion Mureşan, Dra- Adoptînd în unanimitate anul trecut, întrucât din multilaterală, să posede so ferme, cuprinse în planu 10,40 Coor
ce; )7,oo
zultatele nesatisfăcătoare gomir Bulgăr, Maria Bar- programul de măsuri teh- totalul celor primiţi, mun lide cunoştinţe politice şi rile de măsuri stabilite. 17,03 'P<!
în legumicultură, chiar la na şi Ion Şuiaga — că a- nieo-eeonomice şi polilico- citorii reprezintă 78,22 la profesionale. Ilotărîrea tuturor organe Noi
unele culturi din sectorul verea cooperativei este a- organizatorice menit să sută, femeile — 57 la su Retrospectiva asupra ac lor nou alese de a le trans popi.. a;
20.00 Rad
verea noastră, a tuturor
vegetal şi în asigurarea u- ducă la buna desfăşurare tă, iar cei proveniţi din tivităţii de întărire nume pune în viaţă, reliefată culturală
nor cantităţi mai mari de şi de modul în care ne fa a întregii activităţi în a- rîndul uteciştilor — peste rică şi calitativă a orga prin adoptarea unanimă a dv. ; 22,00
cem datoria, participînd respectivelor programe, o- 23.00 Re
furaje pentru hrana ani la lucrările de întreţinere cest ultim an al cincina 74 la sută. Datorită rezul nizaţiilor de partid ar fi loto; 23,05
cale; 23,25-
malelor în perioada de sta- a culturilor, la recoltat în lului, participanţii la adu tatelor obţinute în această incompletă fără relevarea feră garanţia îmbunătăţirii ştiri.
activităţii dc întărire a rîn
bulaţie. timpul optim, depinde în nare s-au angajat să se activitate, efectivul organi neajunsurilor semnalate, durilor organizaţiilor de
Referindu-se, în euviiitul mare măsură soarta recol mobilizeze exemplar în zaţiei municipale de partid înlăturarea lor grabnică partid, educării comunişti
impunîiid stabilirea unor
muncă pentru realizarea
-
'Joi , la rezultatele obţinute telor, bunăstarea noastră". unor producţii superioare, — la 31 decembrie 1984 — programe concrete de fic lor şi sporirii eficienţei IV
în sectorul legumicol, coo Referindu-se .Ia sarcinile atît în sectorul vegeta], cît era de 17 431 membri, ceea ţiune. între aceste neajun muncii politico-organizato-
ce reprezintă 28,94 la sulă
peratorii Maria Şui. ga, E- mari care stau în faţa lu şi în "cel zootehnic. din populaţia majoră şi suri se numără primirea rice, exprimă cu putere
DEVA :
Jena Drăghineea, Graţian crătorilor ogoarelor, tutu 36,78 la sută din popu unui număr relativ mic de dorinţa celor peste 17 400 lincvent (
Moise şi alţii au relevat ror oamenilor muncii de MIRCEA LEPÂDATU laţia activă a municipiu membri de partid în ra de comunişti deveni, a tu urs (Arta]
lui, fapt cc a dus la ex port cu posibilităţile exis turor oamenilor muncii din 7 februari
primarea şi mai puternică tente în 18 organizaţii de municipiul Deva de a ma graful „3
spectacole
bază ale brigăzilor antre
terializa întocmai mobili
Munca eu cartea înseamnă a influenţei partidului în prizelor de construcţii din zatoarele sarcini ce ic re fără so
15, 17, lî)
rîndurile tuturor colective
lor de oameni ai muncii cadrul T.A.G.C.M., sau la vin din istoricele documen Marinya <
Evadarea
G.I.G.C.L., unde comuniş te ale celui de-al. XlII-lea Iubirea a
cunoaştere, permanenţă din municipiul Deva. Ast tii reprezintă numai 2B,71 Congres al partidului. seriile I-I
fel, raportul membrilor de
la sută din numărul total
toarcerea
partid faţă de totalul oa al muncitorilor, în indus ARON PiRVA, PETROLA
Centrul judeţean de li preşedintelui României", Darea de seamă, partici lăreţului
brării este unitatea econo „Literatura sociai-politică panţii la discuţii au evi menilor muncii încadraţi tria mică. în comerţ, coo secretar ring) ; Lo
(Unire
re
mică specializată în acti in epoca marilor împli denţiat şi neîmplinirile în Unităţile şi instituţiile peraţia meşteşugărească, al Comitetului municipal grăbesc ("
vitatea şi comerţul cu car niri", „Cartea sociai-poli din muncă pe linia extin economice ale municipiu industria uşoară, în satele Deva al P.C.R. PENI: Di
tea. Aşa cum s-a eviden tică, mijloc important de derii gamei acţiunilor, gă (O ........
ţiat în darea de seamă educaţie socialistă a oa sirea de noi modalităţi ca da ..s,.
LO....A:
prezentată oamenilor mun menilor- muncii". re să înlocuiască stereoti Ne vom aduce o contribuţie sporită rul); AN
cii, în acest sector de ac în cuvântul' lor Magda- pia unora existente. în a- pagină i
tivitate s-au înregistrat iena Suciu (Librăria nr. cest sens s-ar putea în RICANI :
(Retezat)
succese deosebite (unita 3 Petrila), Doina Lasou tocmi sondaje de opinie, la îndeplinirea sarcinilor de plan nul — sc
tea ocupînd an de an lo (Librăria nr. 20 Hunedoa atît pentru cunoaşterea roşie); O
montul -
curi fruntaşe pe ţară), rod ra), Elena Ilanzeros (Li preferinţelor de lectură ale (Urmare din pag. 1) gore Ciorbă şi maiştrii 1985, an decisiv în îndepli tria) ; As
al muncii oamenilor, al brăria „Mihai Eminescu" locuitorilor judeţului cît şi principali Gheorghe Budiş- nirea cu succes a obiecti în familie
preocupării lor de a aduce Deva), Camelia Voica, Mi pentru formarea, dirijarea rează aprovizionării nerit teanu şi Constantin Slan- velor pe acest cincinal, ing. GIU-BAI
cartea, prin diverse moda oara Besoiu (Librăria „O- acestui gust. într-o perioa mice cu fontă cenuşie de covici. Aceste formaţii, dar Bogdan David a precizat: cultură);
gul fin
lităţi, mai aproape de ci vid Densusianu" Deva) au dă în care explozia infor la Călan. Ea va fi recupe şi altele sînt semnatarele „Cu toate greutăţile întîm- BRAZI :
titori, de locuitorii jude evidenţiat preocuparea li maţională forţează porţile rată în primele 15 zile ale succesului din anul trecut, pinate, am păşit bine în LAN :
ţului. brarilor pentru pătrunde cunoaşterii, lectura trebuie lunii februarie). Antoniu an în care colectivul tur acest an. Ne-am reorgani (Casa tic
S-a remarcat că în cursul rea cărţii. îndeosebi a ce să se îndrepte spre cît Dobrean, preşedintele co nătoriei a realizat supli zat întreaga activitate, res RTA: Dc
(Mureşul]
anului 1984, planul total lei tehnice, în rîndul oa mai multe sectoare nece mitetului de sindicat al mentar prevederilor aproa pectiv ciclul formare-usea- Pigot (Li
do desfacere a fost depăşit menilor muncii. A fost pu sare ca aerul unei perso secţiei, a evidenţiat forma pe 80 tone piese din oţel, re, urmărind încadrarea se Onoarea
cu 10,4 la sută în condi să în valoare totodată con nalităţi umane armonioase ţiile cu cele mai bune rea 116 tone lingotiere, 103 to veră în cotele de energie rinei Bli
ţiile unei bune aprovizio tribuţia autorilor hunedo- spiritual. Intr-un asemenea lizări. între ele se numără ne piese din fontă, 195 to . electrică alocate. Astfel,
nări cu articole de carte reni la rezolvarea proble context, librarii trebuie să cele conduse de Ioan Gbr- ne oţel lichid, economii la agregatele mari consuma
diversă, căite şcolară, pa- melor cu care se confrun fie şi buni cunoscători ai be, Ioan Iftenie, Ştefan toare de energie (cuptorul m
petărie şi imprimate tipă tă sectoarele minier, de cărţii pe care o valorifi Batki, Aurel Micloşoni, preţul de cost în valoare de 5 tone şi cele două cu-
rite. în întrecerea pentru prospecţiuni şi explorări că. Poate că tocmai ase Frunzescu lacomi, losif de 1,5 milioane lei. bilouri) funcţionează nu
realizarea planului de des geologice, siderurgic ş.a. menea detalii au făcut ca Borza Iefta Velieicu, Gri- în legătură eu planul pe mai în schimburile I şi Iii, Timpul
facere s-au evidenţiat co unele unităţi să nu-şi rea - în afara orelor de vârf de azi, 8 fc
lectivele librăriilor 1, 3, 5, Preocupare a fost acor lizeze planul de desfacere, sarcină. Acest luciu nu mea sc
13 Deva, 16 Gurabarza, 31, dată popularizării cărţii rămînînd în restanţă cu grevează asupra producţiei, fi varia!
36 Petroşani. 14 Lupeni, beletristice prin interme valori între 5—10 la sută. pentru că am luat la timp dpa prc<
alte unităţi din Hunedoa diul întîlnirilor cu scriito Pot fi amintite aici libră măsurile de rigoare. în dc nins<
ra Vulcan, Uricani. rii, lansări de carte, reci riile 4, 6, 8, 10 Deva, 38 condiţiile aprovizionării rit ales cu
O preocupare de bază a taluri de poezie, alte ac Petrila. Insuficienta preo mice cu toate cele necesa să. Vin
oamenilor muncii de aici ţiuni diversificate pentru cupare este cu atît mai re, angajamentul colecti derat, c
o constituie popularizarea toate categoriile de cititori. evidentă cu cît s-a înre vului nostru pentru 1985 porare
cărţii. în acest sens au Cea mai apreciată şi. com gistrat pe fondul unei si este realizarea suplimen din n
fost iniţiate şi organizate plexă manifestare o con milare aprovizionări, a do tară a 80 tone piese Tempera
expoziţii în marile între stituie „Salonul hunedo- turnate din oţel, 116 tone fi cupri
prinderi, întîlniri cu scrii rcan al cărţii". Acţiunile tării cu carte peste preve lingotiere, ridicarea calită şi minu:
torii şi redactorii de carte, au purtat amprenta eveni derile planului iniţial. Pe ţii pieselor turnate şi redu maxime
standuri cu vînzare la lo mentelor deosebite din via rioada care urmează va cerea consumurilor de a- plus 1
curile de muncă, standuri ţa partidului şi poporului trebui să însemne pentru rnestec de formare, de a Pentru
stradale, decade, vitrine nostru: Congresul al XIII- aceste unităţi o muncă sus creşte productivitatea mun rece, «
tematice, saloane de carte. lea al partidului, a 40-a ţinută de captare a inte cii cu 3,4 la sută. Ne vom Vor căc
Do mare atenţie s-a •.inversare a revoluţiei de resului public, pentru a se mobiliza toate resursele ales cu
bucurat cartea social -poli eliberare socială şi naţio pentru a ne« aduce o con s«ă. Vii
tică, operele secretarului nală, antifascistă şi anti- ridica la nivelul celor tribuţie sporită la materia in ten si f|
general, al partidului, to imperialistă", „200 de ani fruntaşe. Pentru că, munca — 12ţ) k
varăşul Nicolae Ceauşescu. dc la răscoala lui Horea, cu cartea înseamnă cunoaş Centrul de reparaţii al S.M.A. Deva. La secţia dc lizarea importantelor sar nordje.
Pot- fi amintite aici expo Cloşca şi Crişan", „100 de tere, efort continuu. fabricat curele pentru transmisie lucrează cu pricepere şi cini trasate de conducerea serviciu
-
ziţii sub genericul: „Din ani de existenţă a siderur Ioan Negrea. partidului combinatului hu
gîndirea soci al-pol iii că a giei hunedorene". MINEL BODEA li ed orcan".