Page 34 - Drumul_socialismului_1985_02

P?q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

resului al IIII-lea aRP.C.R. -

de acţiune al întregului popor . î:

h
îs
COMUNA 19
19
20
ZAM 20

x'
21.

r
din
La
tui
A/.;
pre
dii!
ştii
io,o
Rei
Mu
leii
niv
11,3
leti
culi
foii
mic
la
ciul
16,0.
ceti
„Ar
Har
ţiur
ştiri
sa
rerc
Situată ia marginea de nord-vest a judeţului, comuna Zam sînt harnici şi pricepuţi lucrători ai pămîntului şi crescători desfac mărfuri în valoare de 24 milioane lei anual. De ase­ Ore
îşi are satele aşezate pe terasele Mureşului şi în văile ce de animale vrednici, nu este cazul să insistăm. însuşi ade­ menea, opt unităţi de prestări servicii stau la dispoziţia popu 'tal
coboară din ramurile Munţilor Metaliferi. Atestată documen­ vărul că de patru ani — cum preciza Nicolae Munteanu, se­ laţieî. în unităţile sanitare din comună, veghează la sănăta­ . ,urt
tar încă în secolul al XlV-lea, comuna a dăinuit de-a lungul cretarul biroului executiv al consiliului popular — Zamul se tea oamenilor 10 medici şi peste 30 cadre medii sanitare. ţ dan:
vremii, fiind cunoscută ca un centru înfloritor, unde, pe lingă autofinanţează, dînd chiar beneficii la buget, vorbeşte de la în ce priveşte viaţa spiritual-educativă - sublinia Alexan­ , dc
munca pămîntului şi creşterea animalelor, erau la mare preţ sine. insă cîteva cifre, aşa cum ni le-a oferit Eva Nicoară, dru Boşca, secretar adjunct ai comitetului comunal de partid
exploatarea pădurilor, negoţul cu lemnul, ocupaţiile meşte­ vicepreşedintele biroului executiv al consiliului popular, se — ea se împlineşte în cadrul celor 10 <coli, unde învaţă co­
şugăreşti, vînatul şi pescuitul. Anii construcţiei socialiste a cuvin relevate. Cele 1021 gospodării deţin peste 1 700 bo­ piii Zamului, şi în cele 10 cămine cultu de care polarizează
patriei şi-au pus puternic amprenta pe destinul acestor lo­ vine, 2 370 porcine şi 1 400 ovine, faţă de aceeaşi perioadă în jurul lor întreaga viaţă cultural-a tistică a comunei. în
curi, al oamenilor de aici, Zamul fiind astăzi una din co­ a anului trecut realizîndu-se sporuri la toate speciile. în Festivalul naţional „Cintarea României * cele 21 formaţii ar­ DI
1
munele cu o economie agrară şi industrială în continuă dez­ 1984 Zamul a livrat la fondul de stat 370 bovine, cu 91 tistice constituie permanent o prezenţă meritorie, unele — linei
voltare, cu o bogată viaţă spiritual-culturală. peste plan, 275 ovine, cu 75 în plus, 190 porci, 1 186 hl lapte urs
dubaşii Şcolii generale din Zam, de exemplu - cucerind titlul 7 fe
Fireşte, şi astăzi primul loc în economia comunei îl deţine de vacă şi oaie. La indicatorul carne, prevederile Programu­ de laureat pe ţară. graf
speti
agricultura, care asigură 87 la sută din producţia totală a lui unic au fost depăşite cu 42 de tone. Aşa se prezintă Zamul, în acest început de an. Un an în fiiră
acesteia (40 la sută din populaţia comunei lucrează în acest Cînd spuneam că Zamul este una dintre comunele hu- care — arăta Victor Balint, primarul comunei® — comuniştii, 15, i
sector). Sectorul socialist al agriculturii — reprezentat de ■nedorene înfloritoare pe toate planurile muncii şi vieţii, pro­ toţi gospodarii - mobilizaţi de măreţele obiective stabilite . Mari
Evac
cooperativele din Zam şi Sălciva — are o pondere de 30 ces care s-a amplificat îndeosebi în perioada inaugurată de de Congresul al XIII-lea a! P.C.R., de îndemnurile adresate Iubi;
la sută, rolul hotărîtor în realizarea sarcinilor Programului Congresul al IX-lea al partidului, ne refeream şi la nivelul de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­ serii
toah
unic şi a celui privind autoconducerea şi autoaproviziona- atins in domeniile edilitar-gospodăresc, al reţelei comerciale dului, oamenilor muncii de la sate, întregului popor — sînt PET
lărei
reo teritorială revenind sectorului individual, gospodarilor din şi prestărilor de servicii, al vieţii educativ-culturale şi spiri­ holărîţi să muncească cu dăruire şi patriotism pentru înfăp­ ring!
satele necooperativizate. tuale. în comună funcţionează un supermagazin şi opt ma­ tuirea prevederilor Programului unic, a sarcinilor ce le revin re (
grăb
Despre faptul că oamenii din cele 13 sate ale comunei gazine săteşti, patru unităţi de alimentaţie publică, ce din programul de autoaprovizionare în profil teritorial, PEN
(Cu)
da ;i
„0 femeie ea argintul viu“ Fala Văii Âimaşului La a doua tinereţe LON
rul)
pagi
- ,
lele din ogradă sînt argu­ gospodărie individuală, deţi- rea căştii şi a lămpii de
mente mai vechi. Vorbind nînd cinci hectare de teren, miner, el s-a integrat deplin i
despre soţii Baleţ, consăte­ el demonstrează cum poate in. viaţa comunei, a devenit n
Ir.
nii din Pojoga nu omit nici valorifica la maximum poten­ unul dintre gospodarii de în
din intîmplcire să sublinieze ţialul pămîntului. Cultivă cu frunte ai Zamului. Şi o face Glt
că se numără printre gos­ bune rezultate porumb, grîu, cu hărnicie, pricepere şi pa­ cub
podarii de frunte ai satului cartofi ş.a., acoperindu-şi siune. Stau mărturie nu doar gul
BRA
şi comunei, ei dovedind a- nevoile familiei, dar lasă şi gospodăria bine rostuită, LAN
ceeaşi destoinicie, pricepere teren pentru producerea de căreia nu-i lipseşte nimic din (Cas
şi hărnicie atit în cadrul coo­ furaje. 1n acest fel îşi asigu­ ce-/ trebuie unei gospodării RIAv
(Mu]
perativei agricole din Sălci­ ră necesarul de hrană pen­ săteşti (deţine in prezent PigO
1
va, cit şi în propria gospo­ tru cele şapte bovine, 10 oi, trei bovine, 15 oi, 32 de
dărie. Şi mai cu seamă Ana, porcii şi păsările pe care le stupi, porci, păsări nume­
care este sufletul familiei. ,,0 creşte. Fireşte că nu creşte roase etc.), ci şi contribuţia
lemeie ca argintul viu" şi doar pentru familia sa. El pe care şi-o aduce an de
la C.A.P., unde participă la este unul dintre contractan­ an la realizarea sarcinilor
„toate celea" şi acasă, unde ţii permanenţi cu statul, li- ce revin comunei în dome­
se ocupă de treburile gos­ vrînd anual mari cantităţi de niul auloaprovizionării.
podăriei. Deşi e s t e carne, fapte şi alte produse Nu mi se pare că fac lu­
u
prezentă mereu la mun­ agricole. cruri ieşite din comun — zice
ca în C.A.P. (în 1984 şi-a de­ Dar Virgil Sima este cu­ m m loan lovan - ci ceea ce este
păşit cu mult numărul de noscut pe Valea Almaşului Wmmi firesc pentru oricare om ca­
norme stabilit), Ano Baleţ lntrebaţi-l pe oricare om ca 'un meşter cu mîini de
■ In şura familiei Liviu şi işi găseşte timp să îngrijeas­ loan lovan, gospodar din re trăieşte la sat. Noi avem
Ana Balei, ţărani coopera­ că cele două vaci, 24 oi, din aceste locuri care-/ cel aur. El repară pentru toţi satul Zam, a păşit de curind datoria, cum bine ne în­
tori din satul Pojoga, strălu­ cinci porci, numeroasele pă­ mai vrednic gospodar de pe cei din sat căruţele, con­ pragul a 60 de ani. Deşi se deamnă tovarăşul Nicolae
cea o „Dacia 1310", nou- sări, iepurii eic. pe care le Valea Almaşului şi cetăţean fecţionează unelte pentru află la virsta părului argin­ Ceauşescu, secretarul gene­
nouţă. A fost adusă aici cu al comunei Zam. Vi se va munca în agricultură ş.a. Ba tiu, inginerul minier de opt ral al partidului, să facem
citeva zile înaintea Anului deţine in gospodărie. „O la- răspunde invariabil: Virgil face şi fierărie, dacă este ani pensionar îşi trăieşte o să rodească fiecare palmă
Nou. Autoturismul, in jurul cem pentru că aşa ne-am Sima din satul Almaş Sălişte. nevoie. Se implică in toi ce u doua tinereţe. Este o tine­ de pămint, să creştem ani­
căruia se concentra în aces­ pomenit - spune ea - şi Aşadar, cine este Virgil ţine de viaţa satului. Este, reţe izvorîtă din legătura lui male, asigurindu-ne nece­ va
apoi
te zile de iarnă atenţia gaz­ ştim că pentru ţăran munca Sima ? Un bărbat în floarea de la 14 ani, membru activ aproape organică cu munca sarul de produse agricole şi v
delor, reprezintă cea mai re­ cîmpului, creşterea animale­ vieţii, ţăran cu gospodărie al formaţiei de dubaşi din pămîntului, creşterea anima­ pentru noi şi pentru cei de la î
centă dovadă a bunăstării lor este cea mai sigură sur­ individuală, unul dintre acei Almaş Sălişte (formaţie care lelor, cu tot ce un bun om la oraşe. Aceasta fără să ninşi
nins'
acestei familii de coopera­ să de venituri. Aşa ne-am ţărani luminaţi, meşter in are vechi tradiţii pe aceste al satului are mai de preţ. mai socotesc că munca la nala
tori, izvorîtă din hărnicia în ridicat tot ce vedeţi, ne-am toate, implicat cu toată ini­ meleaguri, fiind cunoscută Acest lucru a fost posibil de­ cimp, creşterea animalelor mod
muncă a celor doi vrednici ma şi dăruirea în viaţa sa­ oarece lui loan lovan nicio­ dau rost vieţii mele, aducin- die,
de i
gospodari. Cea mai recentă, cumpărat şi maşina. Muncind tului şi a comunei. chiar şi peste hotare), cintă dată nu i-a ieşit din suflet du-mi o a doua tinerele". Tem
deoarece casa frumoasă şi la C.A.P., crescînd animale Atestă aceste afirmaţii în­ la mai multe instrumente, şi conştiinţă sentimentul că fi c
spaţioasă, avînd toate atri­ şi' contractindu-le cu statul, Acesta-i omul, gospodarul este „os de jăran", realizind şl ir
butele confortului şi civili­ obţinem venituri frumoase, suşi modul cum Virgil Sima care prin hărnicia, destoini­ permanent simbioza între o- Pagină realizată de : max
grad
zaţiei citadine, acareturile Numai în anul trecut am şi, prin el, toţi membrii fa­ cia şi implicarea sa in viaţa bligaţiile profesionale şi cele TRAIAN BONDOR,
l.a
temeinic construite din in­ luat pe contracte peste miliei sale înţeleg să-şi ros­ obştii face cinste întregii de gospodar in satul său. MIRCEA LEPĂDATU, încîi
cinta gospodăriei şi anima­ 22 000 lei". tuiască viaţa. Ca tătan cu Văi a Almaşului. Fireşte că, o dată cu preda - Foto N. GHEORGHIU mai
cădc
Vint
tare,
pină
ii orc
padr
nata
de i