Page 38 - Drumul_socialismului_1985_02

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - ,
cărui ultim episod il vom
Umbra lui Jan Amos reconstituie
EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI, A AUTOCONDUCERH MUNCITOREŞTI vedea miine nu şi-a pro­
să
deci
pus
viaţa unui explorator sau
Rezolvarea problemelor ţesătoriei impune unul dintre cele mai fră- ţămîntului şi de dogmatismul condotier ci a unui luptă­ 12,0u Ti 1
Veacul al XVII-lea a lost
tor pe tărimul ideilor, a u-
aşezarea
sa
religios
pe'
mîntate şi contradictorii baze raţionaliste. Ideile nui filo-sof in sens etimo­ 12,05 Li
tc
adică
a
logic,
iubitor
unui
El
sale, ca orice idei noi, au
din
acţiuni responsabile la fiecare loc de muncă răstimpuri tensiune istoria euro­ pătruns tipărit deşi principa­ de ‘înţelepciune. Viaţa unui 12.40 M
operele
greu
intre
peană:
im­
pe
astfel de om nu' e aven­
perii,
in
i
s-au
Vă
confrun­
răscoale ambiţii absolutiste, lele limbi europene. Trăia turoasă ci agitată, specta­ 13.00 Al
populare,
Multe dintre problemele Este adevărat că în pe­ tetului U.T.C> pe ţesătorie, tări religioase, mari desco­ insă intr-o epocă in care culosul ei e de ordin inte­ Di
po
ridicate în adunarea gene­ rioada analizată colectivul recunoştea că unii munci­ periri ştiinţifice şi geogra­ cărţile socotite eretice erau rior, intim, fără a fi prin Re
rală de anul trecut s-au de muncă de la ţesătorie tori tineri au abateri dis­ fice. Un veac de tranziţie arse in pieţele publice. Ale aceasta mai puţin drama­ ga
repetat la recenta adunare s-a confruntat cu o seamă ciplinare, că există o slabă intre două vîrste ale ome­ lui au scăpat. A avut de tică. Dificultatea in trans­ ve
cir
a oamenilor muncii de la de greutăţi. Neritmicitate preocupare pentru educa­ nirii. Marii umanişti ai tim­ înfruntat insă adversităţi punerea ei cinematografi­ * 1
Ţesătorul de mătase Deva. în aprovizionarea cu ma­ rea lor. pului descoperă natura, le­ feroce, intrigi odioase, la­ că vine din necesitatea de ce
După cum remarcau unii terii prime, calitatea sla­ Critică şi autocritică a gile şi forţele ei încă vir­ şităţi penibile. Dar, rătă­ a înlocui tensiunea epică, au
pri
vorbitori, chiar şi cu alte bă a acestora, neasigurarea fost în euvîntul său tuale, şi redescoperă raţiu­ cind ani 'îndelungaţi pe absentă, cu tensiunea idei­ Sc<
prilejuri, ele au mai fost cu comenzi fac parte din firăreasa Florica Todea : nea. Unul dintre ei e filo­ toate drumurile: continentu­ lor, prezentă dar nevă­ tor
supuse atenţiei factorilor categoria celor care depă­ „Calitatea urzelilor este zoful şi pedagogul ceh Jan lui, i-a cunoscut capitalele zută. Performanţa izbuteşte 19.00 Tel
19.20 RC]
răspunzători, dar soluţio­ şesc puterile de rezolvare slabă, de categoria a IlI-a Amos Komensky sau — cum rar şi nu le-a reuşit nici 19.40 Cin
narea lor concretă, în fo­ ale conducerii întreprin­ şi a IV-a. Dar nouă ni se era numit in lumea ştiinţi­ realizatorilor serialului Dru­ 20.20 Fiii
losul planului de produc­ derii. Dar se pare că mai cere să scoatem ţesături de fică a timpului - Come- VLe&lMAAA mul lui Jan Amos, în care lor)
ner
ţie, al îndeplinirii lui in­ greu apasă în balanţa ne- calitatea intîi. De ce nu nius. A fost unul dintre cei marele om, cel recunoscut 21,10 La
tegrale se face cu paşi fi­ realizărilor deficienţele şi sînt obligaţi şi furnizorii ce ou simţit printre primii ^PRIVELIŞTI definitiv ca părinte al pe­ cur
ravi, nesemnificativi. De neajunsurile proprii, mo­ să-şi respecte obligaţiile ? apropierea zorilor unei noi dagogiei moderne, nu e, 21.20 înv
noa
aici consecinţa: producţia dul în care fiecare a înţe­ Şi noi, la secţia ţesătorie ere, care se va numi mai şi universităţile, dobindind vai, decit umbra modelului 21,50 Tel
fizică nu se realizează, se les să-şi facă datoria la putem lucra mai bine, mai tirziu era industrială sau, stima iar uneori prietenia său real. Acestui Ulm ii
fiorul
icumulează restanţe. locul său de muncă, în fo­ cu grijă faţă de calitatea după Tofller, vîrsta celui marilor umanişti ai timpu­ lipsesc nervul şi vieţii auten­ In LUNI,
tice,
nuanţele.
De data aceasta, consiliul losul producţiei. ţesăturilor. Este tocmai de Al Doilea Val. A intuit lui. Şi-a pierdut familia şi, absenţa lor e subminat de 20.00 Teii
oamenilor muncii s-a pre­ — Ea noi nu toţi înţe­ ceea ce ne-am propus pen­ că noul timp va avea ne­ de clteva ori, biblioteca şi o monotonie pe care o mai 20,15 Act
non
zentat în faţa adunării ge­ leg că, indiferent de func­ tru etapa viitoare, cînd voie de oameni noi, ca­ puţinul avut. Nu şi-a pier­ disimulează doar excelenţa 20,33 Tez
nerale cu o dare de sea­ ţia şi rolul pe care-] are vom trece de la lucrul pe pabili să se mişte cu fami­ dut în schimb niciodată în­ imaginii. Meritul său râmi- 21.00 Ron
lor)
mă lungă, care s-a vrut' in fabrică, răspunderea pri­ patru războaie-, la şase răz- liaritate intr-o lume care, crederea in triumful liber­ ne acela de a reactualiza Jan
analitică, critică şi auto­ mordială este cea a înde­ boie, o ţesătoare, crescînd prin descoperirile geogra­ tăţii de gindire şi in ade­ o personalitate de talie pari
critică, dar a fost... gene­ plinirii ritmice a planului în felul acesta mult pro­ fice, devenise largă; capa­ vărul umanismului raţiona­ europeană cu ideile sale 21,50 Tel»
rală. Adică fără nici un producţiei fizice — subli­ ductivitatea muncii". bili să înţeleagă şi să fo­ list. A murit la 78 de ani, care-şi păstrează valabili­
nume de om, fără acel nia Traian Ţiriea, directo­ Din luările de euvtnt ale losească noile invenţii; ca­ în 1:670, departe de ţară, tatea pină azi. Ceea ce e
„spus pe nume concret şi rul întreprinderii. lui Viorel Lucaei, Micolae pabili să mînuiască deopo­ in Olanda, iar cel care i-a suficient uneori pentru a
la obiect", care să stîr- Un alt aspect ar fi că Tofan, Viorica Butaş, Cor­ trivă noile idei şi noile u- evocat personalitatea la satisface onorabil tradiţio­
nească reflecţia celui vi­ nu ne ocupăm suficient de nel Bobcş, Mihail Călugăr nelte. Aşa s-a născut mili­ mor mint a fost marele nala „foame de serial" a BUCUII
zat asupra modului în ca­ oameni, de creşterea şi e- am desprins angajarea tantismul său de o viaţă Leibniz. serilor de luni. lealitatea
re şi-a îndeplinit sarcinile, duearea lor politică şi pentru implicarea mai fer­ pentru emanciparea invă- Serialul de televiziune al RADU CIOBANU 8.00 Rad
să-l oblige la muncă res­ profesională. Aşa se face mă în rezolvarea proble­ lor; 9,30
Env
cal.
ponsabilă în perioada ur­ că există încă indisciplină, melor de la punctele dc t sl n
mătoare. Mu s-a realizat absenţe nemotivate de la lucru de care răspund, co­ juiro
producţia fizică in. secţia program, întîrzieri, pără­ ordonarea cu competenţă te penti
tlL urna
sau atelierul cutare. Care sirea locurilor de muncă, şi exigenţă a lucrătorilor aii! orei
şef de secţie, de atelier, din subordine. Răspunsu­ uşoara s
rare membru al consiliului risipă. Unii distrug, des­ rile date pe Ioc la proble­ 13.30 R:
meilor;
oamenilor muncii, al con­ completează aparatură, in­ mele ce frămîntă colecti­ 11,35 Vai
ducerii întreprinderii se stalaţii. Oare nu-i vede vul de la ţesătorie de către 15.00 Cil
face vinovat ? S-au depă­ nimeni ? reprezentanţii centralei şi Buletin »
şit consumurile. s-au Şeful biroului aprovizio­ ministerului do resort, mă­ ale şlag
16.30 Coi
obţinut produse de slabă nare, loan Ciornei, solicita surile concrete stabilite şi tia; 16,45
calitate, nu se gospodăresc reprezentanţilor centralei aprobate de adunarea ge­ 17.30 I>h
cu toată grija fondurile nerală, experienţa dobîn- ric ; 18,0
18,05 Pul
fixe. Cine poartă răspun­ şi ministerului de resort dită dc colectiv în cei zece zicoteea
derea ? Simpla afirmaţie un sprijin mai susţinut în ani dc activitate, dar mai Radiojur
că „nu toţi membrii C.O.M. aprovizionarea cu materii cu. scamă hotărîrca între­ ţaţele tr;
Melodii,
şi-au îndeplinit cu răspun­ prime de calitate. colo­ gului colectiv sînt garanţii siuni eu
dere sarcinile încredinţate"' ranţi, piese de schimb. Ia că greutăţile pot fi învin­ 21,10 Tui
21.30 Cor
nu rezolvă esenţa Lucru­ nivelul repartiţiilor şi al se, că planul pe acest an diojurna]
rilor. Care dintre ei ? Ce balanţei planului de pro­ va fi realizat integral. sportiv;
tragerii
măsuri s-au luat pentru ducţie, iar urzitoarea Ele­ Fabrica „Vidra" Oritştie, secţia Hunedoara. Atelierul de confecţii îmblănituri, schim­ taţie la
a-i pune la treabă ? na Ciroza, secretarul comi­ GH. I. NEGREA bul B, condus ile brigadierele Elena Munteanu şi Maria Şerb. Buletin
FEMEILE-0 FORŢĂ DE MUNCĂ RESPONSABILĂ
Obiectivul major: creşterea ste o mie de femei care fiecare loc de muncă. Pro­ Valeria Vasiu, Maria Za- r *4 va
Reprezentantele celor pe­
ml
blema calificării şi per­
han, Maria Teodorescu, Ci­
(Art
fac parte din personalul fecţionării forţei de mun­ tii iu Ciui) au realizat pro­ .7 iebruai
producţiei vegetale şi animaliere muncitor al întreprinderii că feminine — arăta Il.se duse peste plan în valoare graful ,
spectacol
de 30 000 lei şi, respectiv,
mecanice Oruştie au făcut,
Bun ea, preşedinta comisiei
prin dezbaterile adunării de femei din întreprinde­ 55 000 lei" — au arătat, în fără s
15, 17, 1
de dare de seamă şi ale­ re — a constituit o preo­ intervenţiile lor, Vasilica Marinya
In analiza făcută in da­ tativ corespunzător a lu­ nerii in efective a unor geri, o analiză matură şi cupare permanentă a or­ Chirilă, Maria Bărbulescu, Evadarea
?
Iubirea
rea de seamă şi în cuvîn- crărilor de pregătire a so­ vaci care nu mai silit co­ responsabilă asupra acti­ ganizaţiei noastre care, n- Maria Micolae. Problemele seriile I-
tul celor care au partici­ iului, însămînţării în tim­ respunzătoare pentru pro­ vităţii desfăşurate în toa­ vînd sprijinul concret al continuei perfecţionări în toarecrea
pat La .dezbaterile ce au pul optim, asigurării den­ ducţie. La ovine, indicele te domeniile muncii. Adu­ comitetului sindicatului şi muncă, ale condiţiilor so­ PETROŞ/
avut loe în adunarea ge­ sităţii, întreţinerii şi recol­ de natalitate a fost doar narea a constituit, astfel, sub îndrumarea organiza­ ciale, ale 'demografiei au lăretului
ring) ; Lc
nerală a cooperatorilor din tării în bune condiţii a tu­ de 61 lu sută, la. produc­ un moment semnificativ în ţiei de partid, a obţinut re­ fost relevate în euvîntul re (Unir<
Eivadiu s-a pornit de la turor culturilor. Activitatea ţia de lapte s-a realizat 64 viaţa organizaţiei de femei zultate meritorii pe aceas­ ing. Viorica Golgoţiu, ju­ grăbesc (
rezultatele obţinute- in ri­ desfăşurată, de cooperatori, la sută din plan, iar la din unitate, un moment de tă Linie. La fiecare Loc de rist Laurenţia Enache, PENI: D
(Cultural]
nul trecut in producţia ve­ mecanizatori şi specialişti lină 7 3 la sută. Aşa cum bilanţ şi dezbateri fruc­ muncă, în fiecare secţie şi Viorica Bîrzan. da Mano
f
getală şi animalieră, de la s-a concretizat în realiza­ au cerut şi propus coope­ tuoase, în care propuneri­ mai cu seamă în atelierele Desfăşurîndu-se în spirit LONEA:
cerinţele noii revoluţii j- rea unor producţii de griu, ratorii loan C. Ceuţă, Au­ le şi-au. găsit materializa­ tîmplărie şi ţesătorie — ca­ critic şi autocritic, dezba- rul) ; PE'
ştiu dc c
grare formulate- în docu­ orz, porumb şi cartofi su­ rica Necşa, Letiţia Broţei, rea într-un program de re deţin ponderea forţei rile au relevat necesitatea citoresc);
mentele Congresului a! perioare anilor trecuţi, Lucreţia Popescu, Mihai măsuri - menit să răspundă de muncă feminine — to­ îmbunătăţirii activităţii co­ dona păg
Xni-len al partidului, în fiind de fapt cele mai Bărboni, loan. Broţei şi al­ sarcinilor mari ce stau în varăşele noastre au contri­ misiei de femei pentru an­ URICANI
(Retezat)
euvînjba.rea secretarului gt>- mari producţii obţinute pi­ ţii, atenţia trebuie îndrep­ faţa întreprinderii în anul buit, lună de lună, 1a rea­ trenarea şi participarea nul — s<
neral al partidului, tova­ uă acum de această unita­ tată spre buna organizare 1985, şi care le revin in lizarea sarcinilor de plan. muncitoarelor la întreceri­ r o ş i e ) ;
răşul Micolae (’eauşescu. te agricolă cooperatistă din a selecţiei şi reproducţiei, cincinalul viitor, din docu­ In raportul muncitoresc cu le pe meserii, pentru ge­ Drumul î
la Consfătuirea de lucru zona de deal. La orz, de scoaterea din efective a mentele adoptate de Con­ care colectivul întreprin­ neralizarea experienţei îna­ ncrul); C -
meniul
pe problemele agriculturii pildă, s-a realizat 4 450 kg animalelor necorespunză­ gresul al XlII-lea al parti­ derii mecanice a onorat intate, pentru îmbrăţişarea tria); As
din decembrie 198-4. Orga­ la ha, cu peste 1000 kg în toare, asigurarea bazei fu­ dului. aniversarea deceniilor li­ iniţiativelor cu eficienţă în în familie
nizaţia de partid şi con­ plus faţă de plan, la griu Un loc distinct în da­ bertăţii patriei şi Congre­ educarea economică a fe­ GIU-BAl:
cultură);
siliul de conducere, spriji­ 2 510 kg In ha, la porumb rajere, îngrijirea şi hră­ rea de seamă şi în dezba­ sul al XlII-lea al parti­ meilor. Un loc aparte l-au gul fin
nite dc organele comunale :S 000 kg boabe la ha, iar ni rea vitelor, organizarea teri l-a ocupat evidenţie­ dului a fost materializat ocupat problemele educa­ BRAZI :
de partid şi dc stat, iu or­ la cartofi 14 400 kg la ha. taberelor de vară şi a pă- rea realizărilor de presti­ şi aportul de muncă al fe­ ţiei politice şi moral-eetă- LAN ’ de I
(Casa
ganizat mai bine munca Aşa a fost posibil să se şunatului, întărirea răspun­ giu din anii construcţiei meilor". ţeneşti, ale întăririi rela­ RIA: Do
şi producţia au acţionat dea la fondul de stat 340 derii, ordinii şi disciplinei. socialiste şi mai ales din „Am participat cu inte­ ţiilor de familie, antrenă­ (Mureşul)
cu rezultate bune în ce tone cereale, 272 tone car­ ,'i’oţi factorii de răspundere ultimele două decenii — ce res şi cu dorinţa de a ne rii muncitoarelor, tehnicie- Serbările
Pigot
(Lu
priveşte gospodărirea şi tofi, 81 tone mazăre boa­ trebuie să-şi concentreze poartă pecetea gîndirii şi face datoria aşa cum se nelor şi inginerelor In ac­ rul).
folosirea pămîntului. Au be, iar din sectorul zooteh­ atenţia în acest sector, acţiunii secretarului gene­ cuvine şl la realizarea pla­ tivitatea de creaţie tehni-
fost redate în circuitul n- nic s-au livrat 700 h] lapte unde este posibil — aşa ral al partidului, tovarăşul nului economic propriu, co-ştiinţifică precum şi la
grieol 5 ha, s-au săpat şan­ de vacă şi oaie, 12 tone car­ cum opinau toţi vorbito­ Micolae Ceauşescu — pe­ organizaţia noastră depă- cea artistică, în cadrul fes­
rioadă în care şi întreprin­
ţuri şi canale pentru scur­ ne şi 1 910 kg lină. Acti­ rii — să se facă planul Ia derea mecanică din Orăş- şindiirşi an de an angaja­ tivalului naţional ,,Cînta-
ren României".
gerea apelor in lungime de vitatea econom ico-financia- lapte, carne şi lină, să se tie a cunoscut o dezvol­ mentul asumat. Numai în Moment de bilanţ şi res­
7,5 km, s-au curăţat şi fer­ rn a cunoscut o îmbună­ obţină venituri suplimenta­ tare fără precedent, iar lo­ 1984 am predat 5 000 kg ponsabilă analiză, aduna­ Timpul
azi, 10
fier vechi, 400 bucăţi sticle
tilizat 75 ha păşuni şi tăţire pe ansamblul unită­ re. Adunarea a exprimat cul femeii în forţa de mun­ şi borcane, 300 kg resturi rea dc dare de seamă şi Vremea
1 148 ha fineţe. S-a ‘acţio­ ţii. Singurul sector unde liotăilrea cooperatorilor de că a unităţii şi-n cîştigat de hîrtie, iar în săptămîna alegeri a organizaţiei de cerul n -
Vor căd(
nat pentru ridicarea ferti­ aceasta e necorespunză­ a face din 1985 — ultimul lin binemeritat statut. record organizată în întîm- femei de la I.M. Oruştie calc sub
re, lapov
lităţii pămîntului prin toare este zootehnia. an al acestui cincinal — „îmbrăţişînd meserii di­ pinarea adunării de astăzi, s-a înscris ca un eveni­ lat se v
executarea unor lucrări eu Deşi la bovine s-au rea­ un an rodnic, bogat; să verse în care s-au specia­ tovarăşele noastre de la ment. stimulator în efortul Viului v
cu inlen:
caracter ameliorativ, apli­ lizat efectivele totale şi realizeze planul la produc­ lizat şi perfecţionat, multe atelierele tîmplărie (şi în colectivului întreprinderii 40—50 ţ krr
carea de îngrăşăminte na­ matcă, iar natalitatea s-a ţia vegetală şi cea anima­ femei din unitatea noas­ mod deosebit Maricica Io- pentru îndeplinirea exem­ vestic. r i
plară a sarcinilor ce îi re­
turale şi chimice. S-a ac­ ridicat la 82 la sută, pro­ lieră, să-şi onoreze cu cin­ tră sînt azi apreciaţi strun­ nichente, Maria Domelor, vin din documentele adop­ nime Vor
Maria Bădilă, Viorica Bu-
rectificatori,
gari,
frezori,
minus 7
ţionat pentru o mai bună ducţia dc lapte se menţine ste obligaţiile la fondul de lăcătuşi, spiritul de echi­ de, Maria Trif, Maria Co­ tate, ele Congresul al XIIÎ- iar cele i
1 şi 0 g
amplasare a culturilor, e- la un nivel scăzut. Acest stat. pă şi dc întrajutorare fiind dea, Floarea Bordean) şi lea al partidului. de serv ic
xecutarea la un nivel cali­ •lucru se datoreşte menţi­ N. BADIU tot mai mult prezent la ţesătorie (Maria Farcaş, LUCIA LICIU