Page 39 - Drumul_socialismului_1985_02

» DUMINICA, 10 FEBRUARIE 1985 Pag. 3

ZIUME

’A •>
A HI E
Locuri rezervate
ilor. „Mis-
Herodot". pentru anul... 2 000
Copacul purtător de lalele Tallinn —oraşul turnurilor
pulară dc Nu se stinseseră încă bine
cuprinsul ultimele acorduri ale celebre­
lor arii şi valsuri straussiene,
iminical. interpretate prin tradiţie, la şi... al legendelor
s : * Ite- tr-o zonă alpină (780 m nu prezintă garanţia pro­ Vlena, de Anul Nou, cînd
misiunii * Tulipifera, alias ,,Copa­ purtătorul de cuvint al Or­ „Peste cîteva minute a- întortocheate, cu clădiri go­
iurte * Pa- cul purtător dc lalele" — deasupra nivelului mă­ tejării lui. La circa 800 chestrei filarmonice din capi­
matografice arbore enigmatic, în ju­ rii), unde s-a adaptat de metri de magnificul tala austriacă şi anunţa nou­ vionul va ateriza la Tallinn. tice ce parcă ar vrea să
Meridianele rul căruia s-au ţesut şi treptat unor condiţii cli­ copac îşi are sediul Şcoa­ tatea; melomanii pasionaţi Vă rugăm..." ne trezeşte din „împingă" cerul cu acope­
* Telesport şi-au rezervat locurile pentru reverie anunţul stewarde­ rişurile lor ţuguiate, dai de
coregrali- se mai ţes încă poveşti matice tot mai austere, la generală nr. 2 Aninoa- concertul din ziua de 1 ianua­
:ă în primă şi legende momirlăneşti, proces în care'starea lui sa, cu elevi inimoşi şi si­ rie a anului... 2 000. Concertul sei. Încercăm să zărim prin turnuri. Masive, cu acope­
haplin des- şi a cărui faimă a depă­ nu s-a modificat. litori, cari? ar putea să de anul acesta, consacrat ca hublouri peisajul de jos. rişuri de ţiglă roşie ca niş­
lin (II) * de obicei operei lui Johann Zadarnic. Plutim în ceaţă. te uriaşe plinii răsturnate,
tclcspccta- şit demult hotarele Văii Să nu uităm că este intervină, salvând de la Strauss, s-a bucurat de un
Jiului — constituie încă vorba de un copac rar dispariţie acest solitar şi mare succes, sub bagheta di­ Ne trezim brusc deasupra dau impresia că nici tim­
_(p.c.) pentru cercetători şi isto­ rijorului Lorin Maazel, fost aeroportului, do parcă pul, a cărui patină o poar­
15 (care de mult ar fi tre­ interesant copac dc stu­ director al Operei din Viena. pista de aterizare s-ar fi
României rici un subiect de studiu buit să devină monument diu. Nu mai vorbim de Conducerea Orchestrei filar­ tă, şi nici istoria cu zbu­
istic (co- şi dispută literar-ştiinţi- monice vieneze caută in pre­ desprins de-a dreptul din ciumul ei nu le-a afectat,
părarea ge- fică. al naturii), de interes întreprinderile şi institu­ zent un nou şef de orchestră norii plumburii. Căci norii că sînt aici dintotdeauna şi
dirija
pentru
a
concertul
de
600 de sc- Totul a început în 1880 ştiinţific - şi turistic. Pa­ ţiile ce-i ţin vecinătate. Anul Nou începind din 1987. pluteau foarte jos, imbrăţi- vor dura veşnic. Unele adă­
jr) (mai), cînd Ane Margaret radoxal, însă, existenţa N-ar fi o pierdere pen­ Lorin Maazel ii va dirija pen­ şind tandru oraşul şi în­
studiourile tru ultima oară la 1 ianuarie tinderile Mării Baltice, în­ postesc o parte din nume­
dor) Maderspach, întoreîndu- Liriodendronului tulipife­ tru istoria locului, pentru 1986. gheţată la ţărm deşi mar- roasele muzee ale oraşu-
(p.c.). se de la studii, aduce doi ra pare să nu intereseze turistul ocazional şi pen­
butaşi de Liriodendron tru mîndria localnicilor,
BRUARIE pe nimeni, o scorbură a-
tulipifera, originar din al căror trecut se leagă „Ultimul împărat"
(p.c.) America de Nord, de dîncu ii macină deja tul­ Acesta este titlul viitorului ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE
i\ in eeo- de bogatul „aur verde" film, o coproducţie anglo-chi-
unde îşi făcuse apariţia pina, multe crengi s-au no-ltatiană, pe care îl va tur­
ilcloric în Europa pe la sfîrşilul al Jiurilor? na cunoscutul cineast italian tie ero pe sfirşite şi Io lui (de istorie, de marină
leton (co- veacului al XVII-lea ca uscat, iar împrejmuirea Bernardo Bertolucci. Pelicula
rumul lui (aşa cum este concepută) DUMITRU DEM IONASCU va derula viaţa lui Pu Yi Bucureşti copacii înflorise­ etc.).
Ultima arbore ornamental pen­ (1906—1967), ultimul împărat ră. Farmec dau acestui oraş
tru parcurile dendrologi- al Chinei. Filmul, interpretat Aidoma vremii şi cea mai al contrastelor dintre vechi
(p.c.). ce. Frumuseţea deosebită ■■ 'ĂM • -V.' r * - ■ A;.;;. in principal dc actori chinezi, mare parte a clădirilor o- şi nou şi legendele. Una
:
o alcătuiau frunzele în va fl turnat in întregime în raşului vechi (Staraio Cre- dintre ele spune că oraşul
Ctiina, îndeosebi la Beijing, în
formă de liră şi florile incinta aşa-numitei „Cetăţi posti), datînd de pe vre­ va dispare complet în ziua
asemănătoare cu cele ale interzise", odinioară reşedin­ mea ţarului Petru I, sînt cînd aici nu se va mai con­
lalelelor (de unde a că­ ţa împăraţilor. Bertolucci va cenuşii. Dar impun prin strui nimic. Cartierele noi,
realiza, concomitent, • un lung
I : 7,00 Ac- metraj şi un 1 serial pentru te­
de minute; pătat şi denumirea de leviziune, compus din şase măreţia lor cenuşie mai a- — cu clădiri zvelte, replică
ramul sate- ..tulipifera", (adică purtă­ episoade. Unul dintre produ­ les cele două ziduri con­ modernă la vechile turnuri
zin dumini­ cătorii filmului este britanicul centrice ce înconjoară - ce se extind mereu, por­
cile î*'*tuali- tor de lalele), mari de Jeremy Thomas, căruia 1 se „Staraia Creposti", şi care, tul, noul complex sportiv,
; 11 ’.ule- 8—IU cm, de culoare ver­ datorează şi pelicula „Furyo"
12,*. joa- zuie, slab mirositoare, ele a japonezului Nagisa Oshima. aşa cum ne spunea ghida „Pirita" ş.a. prevestesc un
i; 13 tfO Ra- „Ultimul împărat" urmează Dunia, „...o separau altă­ viitor optimist oraşului. Dar
i Inr dstrâri îşi fac apariţia după în­ unei alte coproducţii chino- dată în oraşul de sus şi despre asta vorbeşte şi mai
dc 'muzică frunziră (odată la 5 ani), Haliene, serialul pentru tele­
oteleviziunii; viziune „Marco Polo", . turnat cel de jos. Oraşul de sus elocvent populaţia (estoni,
igazinul fe- in lunile mai—iunie. Li- de asemenea în China. — locuit odinioară de feu­ ruşi, ucraineni,' finlandezi,
Jnda veselă; riodend romii tulipifera dali, adăposteşte azi sediul bieloruşi) în continuă creş­
folclorice ;
irtelor; 16,00 creşte repede si este sti­ CULTURI MIXTE politico-administrativ al ca­ tere, n u m ă r i n d peste
;; 16,05 Virste mulat de lumină. Exem­ pitalei Estoniei, cea mai 500 000 de locuitori, dintre
românesc ; DE SOIA Şl PORUMB mică dintre republicile care bărbaţii, sînt în majori­
de promena- plarul (al cincilea exis­ Cultivarea mixtă de soia
anali sonor ; tent in Europa), se afiă U.R.S.S. Oraşul de jos, a- tate marinari şi pescari, fe­
lent folclo- şi porumb la nivelul între­ şezat la poalele colinei, meile constituind 90 la su­
stin de ştiri; la marginea şoselei Pe­ gii ţări va permite reduce­ era al oamenilor de rînd, tă din forţa de muncă a
;e; 18,30 Mu- troşani—Lupeni, la 800 rea considerabilă a costi­ f
Li toţi; 20,00 m de ieşirea din defileul negustorilor şi meseriaşilor, industriei estoniene.
20,15 Rezul- sitoarelor importuri de pro­ comunicarea între ele fă- Şi, cum ne declară Du­
Loto 2; 20,20 Bumbeşti—Livezeni şi la teina - apreciază experţii cîndu-se pe două drumuri, nia, o altă legendă spune
Liri, confe- 500 m de satul Tscioni, bulgari. Noua tehnologie
scliiv Oprea; diferite ca lungime: „pi­ că: „oraşul de sus e con­
melodiilor ; pe locul unde se afla pusă la punct de specia­ cioare scurte" (pentru uzul struit de Kaleval, erou
iri; 22,00 Ua- cîndvn „Castelul" (dome­ liştii Institutului de soia din nobililor) şi „picioare lungi” popular, iar soţia sa care-i
0 Panoramic oraşul Pavlikeni a fost ex­
» Rezultatele niul familiei Lup'.i Tin­ (pentru muritorii de rînd). căra piatra de construcţie
2; 22,35 Invi- dea, încă din anul 1495). perimentală anul trecut. Şi ca nicăieri în altă par­ a scăpat una; de supărare
23,25—23,30 Cultivarea celor două te, oraşul nostru avea un a plîns atit de mult incit
:ri. Apariţia „Arborelui pur­ plante pe Uşii alternative picior mai lunţj şi altul din lacrimile ei s-a format
tător de lalele" in Valea de cîte şase rinduri per­ mai scurt". un lac care azi asigură
Jiului coincide cu înfiin­ mite fiecăreia să asimileze Tallinn este supranumit apa potabilă întregului
Vi A : ţarea de către Victor Ma­ mai bine oxigenul şi apa, oraşul turnurilor. Şi pe bu­ oraş. Străinii care beau din
BBBMBBB85PH să-şi' activizeze lotosinteza.
derspach a primului parc nă dreptate. Pentru că, la această apă, cu siguranţă,
ilist de- dendrologic pc aceste me­ Trei hectare semănate du­ tot pasul, în oraşul medie­ vor reveni la Tallinn".
ia); de pă noua metodă dau o re­ VIORICA ROMAN
încep din leaguri. Eiriodendronul coltă echivalentă cu cea val cu stradele înguste şi
Ia cinemato- tulipifera, copac de o ra­
r i a " Deva, realizată pe patru hectare.
ncep Ia ore ră frumuseţe, a rezistat
0, 11, 13, LIKIODENDRONUL TULIPIFERA — „Capacul purtător
UNEDOARA: un secol si mai bine în- dc Ialelc“ dc Ia Iscroni. matici cu desenele speci­
ern, sala A); Colecţie de rarităţi
lern, sala B): fice ce ornamentează inte­
iulie fete — riorul şi marginea interioa­
lacăra); în- Localitate întărită in Egiptul TELEVIZOR CU IMAGINI In plin centrul oraşului furiilor, pină la 180, expu­ ră a farfuriilor care, prin
inilor (Arta); Pe zăpadă străvechi — Ne-a lăsat poe­ ÎN RELIEF Brad (strada Republicii, se in antreu şi pe pereţii
Legenda că­ zia „Iarna"; 9). Ieşite din a- importanţa valorii lor, lac
ii raţie (Pa- ORIZONTAL: 1) Poet con­ valanşă ! — Lăsate de schiuri „Matsushita", una din bloc VIII, apartament 8, din camere, provin de pe ■parte - fiind inventariate
â fulgerătoa- temporan, autorul volumului pe zăpadă — In cămaşă !; 10) importantele Urme japoneze scara 1, etaj 2), locuieşte cele mai îndepărtate me­ — din tezaurul patrimoniu­
Fanlomcle se „Zăpadă tinără** — Semnata­ Autorul povestirii „Ningea în o familie de pasionaţi co­ leaguri ale lumii. Exempla­ lui naţional. Nu lipsesc de­
cm brie); LU- rul poeziei „Ninsori, in mar- ochii ci albaştri" — Scriitor producătoare de aparatură
te în lanţuri Lie** : 2) Din creaţia sa des­ sovietic, autorul volumului electronică, a anunţat că a lecţionari de lari urii (rari­ rele cele mai numeroase senele reprefentind anima­
fLCAN: Stra- prindem volumul ,.Mi-am a- „Comandantul cetăţii de- ză­ realizat un televizor cu ima­ tăţi). Este vorba despre (deşi sînt doar cite unul le şi păsări de cwe (of,
(Luccafărul) ; minfcit de zăpadă“ — Autoa­ padă**; li) Semnatarul versu­ Lazăr Şipoş, om al muncii din fiecare model, neexis- găini, cocoşi etc.). -r, cele
)rile (Mine- rea versurilor tematice inti­ rilor intitulate „Zăpezile au gini in reliel care nu mai
\: Vreau să tulate „Peisaj alb** ; 3) Ii a- venit" — ...şi. al poeziilor „Joc necesită utilizarea de oche­ în cadrul Atelierului de tind dubluri) sînt din loca­ mai atrăgătoare nuanţe şi
aripi (Mun- parţ.jne tabloul „Transport de dc iarnă" şi „Cind ninge cla­ lari speciali. Sistemul con­ panificaţie din Brad al în­ litatea Mesteacăn, satul game de culori. Pe ‘undul
noasa: Ma- sic". treprinderii de morărit şi natal al lui Lazăr Şipoş, unei farfurii se poate cili
buţi
îMuncitoresc); autorul iarna'* — Tinăr condei, DICŢIONAR: DUI, ESS, ANE, stituie o sinteză a imagini­ colecţionate de la săteni,
—
..Zăpezi"
poeziei
,upii mărilor Scoase din zonă ! ; 4) Pe nin­ BUU. lor luate de cinci camere, panificaţie Deva, şi despre monograma: 1914/1915 VI-
AD: Campio- soare' ! — Ne-a iăsat poezia VASILE MOLODEŢ fiecare dintr-un alt unghi, băiatul său, Ciprian-Lazăr iar rarităţile — farfurii de por­ TRlBUS UNITIS şi o ilustra­
I-II (Steaua „Ninge" — A bate (reg.) ; 5) Şipoş, elev la Şcoala gene­ ţelan şi ceramică - sini ţie la modă pe atunci: ma­
URABARZA : Cascadă în Irlanda — Scoase şi înregistrate de un mag- din Austria, Republica Fe­
victorie (Mi- din omăt ! — In taximetru ! ; ’dezlegarea careului netoscop. Sini lol.osite len­ rală nr. 1 din Brad. şina cu aburi, mecanicul
DIN ZIARUL NR. 8468 :
TIE: Avertis- 6) Pc pistă ! — A „merge" pe tile speciale pentru obţine­ Privind din artera prin­ derală Germania, Republi­ şi controlorul. O cană des­
iile l-II (Pa- schiuri într-o probă de fond; 1. Patinatoare; 2. Alunecuş rea unei precizii optime. cipală a oraşului se poale ca Democrată GcrmaruI. tul de grea ca greutate
eară dansăm 7) Autorul piesei corale „Să­ — Al; 3. Rer — Testată; 4.
căra); GEOA- niuţa" — Rătăcit demult prin­ Trece — E — Man; 5. Eg — Noul aparat, dotat cu un vedea o parte din farfurii, Republica Populară Unga­ datează de peste 170 de
;cn (Casa de tre troiene; 8) Din creaţia sa Ada — Bat; 6. Naum — Salt ecran de 35,5 centimetri, va ce alcătuiesc un veritabil ră, cit şi din alte ţări. ani şi provine de la stră­
TEG: Amur- amintim poezia „Perdea de — L; 7. Etapa — N — Opi ; li prezentat la expoziţia bunica colecţionarului, care
>r (Dacia) ; zăpezi" — în timp ! ; 9) Poem 8. Ro — lut — Arid; 9. Ano­ mozaic pe pereţii terasei. Florile, fructele, porturile
mandra; CA- de Mugo — „Vînălori în...“, timp — Le; 10. Cronomelror; ştiinţifică internaţională ca­ Sint farfurii din cele mai şi ea a primit-o de la alţi
ia “onl.inuă tablou tematic al pictorului 11. Meci — Poartă. re se deschide, la 17 mar­ renumite' centre ale cera­ populare tradiţionale, spor­ înaintaşi. (ION COTOI, co-
tură) ; SIME- flamand Pieter Bruegel; 10) tie, in oraşul nipon Tsu- micii româneşti. Restul far­ tul — sînt principalele te­ respoiv-i -- ■'.
;oara Nooric Ca fulgii în zbor — Autorul
,IA: Afacerea melodiei „Cintec pe zăpadă" ; MAT ÎN 3 MUTĂRI kuba.
i) ; GHELART:
ante (Minc- 11) Din lirica sa amintim poe­ Coi mai, cea mai
zia „Vis cu zăpadă" (2 cuv. Controlul poziţiei :
Lucia). O c..A mai bogată $1 mai
Alb ; Rfl, DgO, Cf4 şi g4, valoroasă colecţie do vranda-
ph4. firi
VERTICAL: 1) Autorul poe­ Negru ; Rf3. dm lume se a li in par-
cui Prado** din f ■ iuuevideo.
ziei „Dureroasa ninsoare" — In ac-.si parc, ca Im ' :1c ţine el
AEA= SOLUŢIA PROBLEMEI
La munte ! ; 2) A compus me­ însuşi un record — octo cel
mai V vt iii şi mai imn js din
lodia „Zboară sănioară" — DIN ZIARUL NR. 8468 ca p i i a i i u rug u a.va na — se a-
ibabil pentru Iarna au patinoare naturale Na4 - ■ c2 ! Ret — dă llă •::r SICK» de \ u-■ iţi de
P
ruaric 1985 : Del - a5 r Rd5 — c6 i ra iici-.
fi închisă, cu şi chiar artificiale; 3) Notă Da5 - ■ f5 mat. €9 ( .. MAI vec. >. i nan ah
mult acoperit, acordată parţial ! — Scriitor CUfT o :« *.il pinii acui ■ i s- t tipă-
irecipitaţii lo- belgian de limbă franceză, . . Rd5 — c6 rii la Viena, in an il 1 .49.
nă de ninsoa- autorul romanului „Zăpada Nc2 - ■ a4 mat. Q C : A MAI vev ■ • -ulplu-
şi ploaie. Izo- . . Rd5 — c!4 râ (i- î cap de ) din
emnala pol- . era murdară"; 4) Minunate Dat - ■ c5 mat. lum c ■o uv sa fie i d ' icope-
ufi.' moderai, li ifcc din ţinuturile zăpezilor . . Rc4 — d4 rilâ P . malul vosi ie -•■! Nllu-
ari "'•ale dc veşnice — TTuealcă atiricolă ; Del cl2 orice lui. v • l r* ci c ■ ■ aluată
i clin clorul d*‘ i ’ .1 la 7 i;i e ani.
jcralurilc mi­ 5) In vilă ! — Pe ninsoare ! Dcl2 - d3 sau d6 mat. e» MAI mn:*i .’ m.isiv de
cii prinse între — Locul 13 la schi ! — Doi. . . Rc4 — b5 SJI* Pi ) lume os ■ : tentele
ninus 2 grade, din arbitri ! : 6) Pusă pc Del - b4 T Rb5 — c6 v *. din S-pa • \. >1 con-
ime intre plus ti nr ’.i '90 mi’:; . i< tone
\ (Meteorolog schiuri... — ...în zăpezi ! ; 7) Dbt - b7 mat. de v adică n;' 1 —s r il nc-
\. Pronccnco). Sursă de lumină — La pleca­ . . Rbă — a(»
t: i ;\! 1 omenirii rx o perioa-
re !... — ...in caroserie ! ; 8) Nc2 — d3 mat. dă d- 160 de ani.*