Page 41 - Drumul_socialismului_1985_02

Îndeplinirea ritmică a planului —
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ !
obiectivul principal a! minerilor

Pentru colectivul de am reuşit. S-a acordat ma­ cărbune prevăzute în acesfr
muncă al minei Ţeben, ximă atenţie organizării ultim an al actualului
anul 1985, an de legătură corespunzătoare a muncii cincinal, la onorarea con»
între două cincinale, între în abataje, creşterii ran­ tractelor cu partenerii clin
două etape de mare în­ damentelor pe post, apro­ ţară. Sarcinile ce ne re­
semnătate pe drumul dez­ vizionării ritmice cu mate­ vin în 1985 sînt realizabile,
voltării economiei noastre riale şi cele necesare fron­ la nivelul celor clin anul
naţionale, a început într-o turilor, evacuării produc­ trecut, o creştere de un
CUUSMIU puternică angajare pentru ţiei, întăririi ordinii şi d s- milion de lei înregistrîn-
:
OKGAM AL COMITETULUI JUDETEA du-se doar la producţia
marfă.
I U S 1 L 1 U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Sîntem aproape de mij­
locul primului trimestru al
anului. Ce realizări am
■ ■ " înfăptuirea exemplara a obţinui ? Mai bune com­
Anul XXXVII, nr. 8 475 MARŢI, 12 FEBRUARIE 1985 4 pagini - 50 bani mobilizatoarelor sarcini MINA TEBEA parativ cu aceeaşi perioa­
trasate de Congresul al dă a anului trecut însă,
XIII-lea al partidului.. Cu cu toate eforturile noas­
toate rigorile acestei ierni ciplinei în subteran. în­ tre, sub cele planificate.
IN SPIRITUL IDEILOR Şl ORIENTĂRILOR geroase, care şi-a pus am­ Deci, în ianuarie avem o
este
viorarea
producţiei
prenta şi asupra activităţii vizibilă ; din zi în zi spo­ restanţă ele 1 500 tone căr­
PROGRAMATICE CUPRINSE ÎN CUVÎNTĂRILE minei Ţebea, încă din pri­ resc tot mai mult leaiiză- bune, iar în februarie, „la
mele zile ale lunii ianuarie rile. Comitetul de partid, zi“, sîntem la nivelul sar­
s-a acţionat energic, în cinilor. Minusul a fost
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU consiliul oamenilor mun­
spiritul orientărilor şi in­ eşalonat în aşa fel îneît
dicaţiilor t o v a r ă ş u l u i cii, toţi factorii de rus- pînă la finele primului se­
LA CONGRESUL AL lll-LEA AL F.D.U.S. Nicolae Ceauşescu, la toa­ pundere ai minei vor in­ mestru al anului să fie
te locurile de muncă din sista în continuare cu fer­ integral recuperat.
Sarcinile anului 1985- înfăptuite exemplar! subteran şi de la supra­ mitate pentru întărirea cli­ sînt presiuni mari asupra
Se ştie că în mina Ţebea
matului de lucru, pentru
măsuri
faţă
luîndu-se
creşterea răspunderii per­
prompte pentru derularea
în condiţii normale a pro­ sonale a lucrătorilor in Ing. VIOREL SIRCA, .
ducţiei. producţie. Aceasta este directorul Minei Tebea 1
„Se poate afirma că, prin adoptarea documentelor Congre­ în bună măsură, ceea ce calea care ne va conduce
sului al Xlil-iea a! partidului ca program de activitate al Frontului ne-am propus să facem la extragerea cantităţii de (Continuare in pag. a 3-a)
Democraţiei şi Unităţii Socialiste, al întregului popor, intrăm in­
tr-o nouă etapă a revoluţiei, de transformare continuă a patriei
noastre, de dezvoltare a procesului revoluţionar într-o fază supe- ÎN PAGINA A ll-A
rioara, care asigura înaintarea fermă a României spre visul de
aur, spre societatea fără clase, spre societatea comunistă". ADUNĂRII,E GENERA-
1,11 DIN UNIT ĂTILE
NICOLAE CEAUŞESCU AGRICOLE — EXPRE­
SIE A PUTERNICEI AU ÎNCEPUT ETAPELE DE ÎNTRECERE PE
ANGAJĂRI PENTRU
in cuvîntârile rostite la dului a reamintit însă şi de flăcărată de a acţiona unit, SPORIREA PRODUC­ CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE
deschiderea şi închiderea la tribuna celui mai larg ferm şi responsabil, pentru ŢIEI ÎN ANUL 1935.
lucrărilor celui de-al III-1 ea forum al democraţiei noastre înlăturarea greutăţilor şi a
Congres al Frontului Demo­ socialiste - C o n g r e s u l neajunsurilor din activitate, Prime impresii bune
craţiei. şi Unităţii Socialiste, F.D.U.S. - cum a făcut-o şi pentru îndeplinirea ritmică a
secretarul general al parti­ la înaltul forum al comuniş­ prevederilor de plan, în con­ Ţesători* de mătase De­ şi mai puţin bune
dului, tovarăşul Nicolae tilor, din noiembrie 1984 — diţii de înaltă calitate şi e- va. Maşina de urzit-inele-
Ceauşescu a evidenţiat din greutăţile şi neajunsurile ca­ ficienţă. ţat este unul dintre utila­
nou unitatea de 'nezdrunci­ re au mai existat în activi­ Se ştie, anul 1984 a fost jele moderne de mare ran­ Căminul cultural Bani a în bună măsură dc lorma-
pro­
dament,
asigură
care
nat a clasei noastre munci­ tatea unor colective munci­ încheiat cu unele nerealizări ductivităţi superioare şi găzduit prima dintre 'între­ ţie, care a păstrat aceeaşi
toare, a întregii naţiuni, în toreşti - multe de natură la nivelul economiei judeţu- calitate in execuţia ţesătu­ cerile pe consilii unice agro­ Irumoasă şi inedită pre­
jurul partidului, spiritul crea­ obiectivă, dar şi destule de rilor. industriale din cadrul edi­ zenţă scenică. Interpretarea
tor şi de plenară angajare ordin intern (de organizare (Continuare în pag, a 3-a) Foto N. GHEORGHIU ţiei a V-a a Festivalului însă ar putea îi îmbună­
al poporului pentru înfăp­ şi disciplină, de pregătire şi naţional ,,Cintarea Româ­ tăţită pentru ca acest co­
tuirea programului partidu­ angajare în producţie, de niei". S-au intilnit formaţii lectiv artistic să rămină
lui, a prevederilor de p'an respectare a N.T.S. şi de •- artistice şi interpreţi din co­ mereu competitiv, chiar şi
din toate sectoarele econo­ gospodărire a valorilor ma- munele Sintămăria-Orlea, in condiţiile schimbării a-
mice şi ale vieţii sociale. Ca teriale) —, care au grevat în Sălaşu de Sus, Pui şi Baru. proape complete a interpre­
urmare a muncii fără pre­ unele perioade derularea O primă constatare - or­ ţilor. Bun grupul de fluie­
get, a măsurilor şi acţiuni'or normală a producţiei, înde­ ganizarea foarte bună o raşi conduşi de Petru
întreprinse în scopul înlătu­ plinirea sarcinilor. de plan. etapei de întrecere, asigu­ Bolea.
rării unor greutăţi şi neajun­ In acelaşi timp, subliniind, rată — sub îndrumarea co­ Evoluţii foarte bune au
suri cu care ţara noastră s-a sarcinile mobilizatoare adop­ mitatului comunal de partid avut grupul vocal din Să-
confruntat în ultimii ani, a tate de Congresul ai XIII- — de către conducerile cei, cu multă experienţă şi
hotărîrii unanime de mate­ lea al partidului, direcţiile căminului cultural şi şcolii un repertoriu divers, inter­
rializare neabătută a politicii principale pentru înfăptuirea generale. Existau astfel pretat pe două voci, cu
partidului, în cei patru ani lor, t o v a r ă ş u l Nicolae condiţii ca şi calitatea evo­ recomandarea de a nu
din al Vll-lea cincinal s-au Ceauşescu a adresat clasei luţiilor scenice să fie deo-. abandona costumul popu­
obţinut rezultate pozitive în muncitoare, ţărănimii, inte­ sebită. lar, singurul in măsură să
toate domeniile de activi­ lectualităţii, tuturor celor ce Reinlilnirea cu formaţia asigure' frumuseţea şi mo
tate. trăiesc şi muncesc pe plaiu­ mixtă de căiuşeri din Baru, numentalitatea scenică.
Secretarul general al parti­ rile româneşti, chemarea în­ laureată a Festivalului na­ La lei, brigada artistică
ţional ,,Cintarea României",
a fost aşteptată cu interes MINEL BODEA
de juriu şi spectatori. Aş­
Dilja va da mai teptarea a fost răsplătită (Continuare in pag. a 3-a)
Batem la uşa pe care în îniîmpmarea „Zilei ceferiştilor"
scrie „Inginer şef. N-au­ portului va li deci soluţio­
zim nici un „da", nici un nată. La investiţii, la lu­
„intră". Intrăm. Trei oa­ crările de deschideri şi pre­ In indicatoarele de spe­ însemnate cantităţi de pro­ osie a fost depăşită cu
meni discută aprins. Nu-i gătiri am mărit numărul cialitate, gara Brad are duse materiale. Pe aici peste 6 la sută, au fost în­
intrerupem, nu-i putem în­ brigăzilor cu cei mai buni codul 36126. Dincolo de pleacă minereurile de la depliniţi şi ceilalţi indica­
trerupe. Ion Gheorghe, noul mineri, specialişti in dome­ această cifră, staţia de cale Barza şi cărbunele de la tori. De asemenea, în ia­
inginer şei al minei Dilja, niu. Luna aceasta vor in­ ferată Brad însumează e- Ţebea, mobila şi celuloza nuarie a.c., în pofida ri­
Ionel Pop, şelul sectorului tra in exploatare două a- forturile unor oameni har­ la beneficiarii din ţară şi gorilor iernii aspre, cefe­
transport şi tehnicianul bataje cameră in straturile nici, realizările lor de zi şi de peste hotare, vagoneţi riştii din gara Brad au ac­
Knebell Reinhold, şelul sec­ 3 şi 5, care vor asigura noapte, pe care le înscriu de mină şi confecţii meta­ ţionat cu promptitudine şi
torului electromecanic, se creşterea producţiei de căr­ cu generozitate în cronica lice, produse agricole etc. responsabilitate, asigurînd
zbat, caută, se Irămintă, bune a minei cu 200 tone vie a muncii feroviare. regularitate şi siguranţă de­
se contrazic. Cu argumen­ pe zi. Un abataj irontal Staţia Brad nu are rezo­ plină circulaţiei feroviare
te care se vor cit mai produce, din 23 ianuarie nanţa — nici ca nume, nici pe raza lor de activitate.
convingătoare, cit mai re­ a.c., 150 tone cărbune pe ca intensitate sau volum Evidenţiind, pentru hăr­
zolvabile din partea fiecă­ zi, la sectorul II, iar un all de activitate — asemenea nicia şi conştiinciozitatea
ruia. Ultimii doi ies la o altor noduri de cale ferată, în muncă, pe impiegaţii de
ţigară, prilej să discutăm abataj cameră dă tot din in 24 de ore opresc puţine mişcare Titus Lazca şi Sa­
cu inginerul şei pe care-l luna ianuarie a.c. 140 tone trenuri în staţia Brad, ve­ bin Giurgiu, pe şefii de
cunoscusem ca un bun şei cărbune pe zi, la sectorul nind sau plecînd spre Arad
III. Extindem şi tehnologia manevră Gheorghe Crişan
de sector la minele Lonea — Sîntana — Oradea, adu- m
exploatării cu tavan da re­ şi loan Bulz i„ pe mone-
şi Petrila. cînd sau ducînd în acest vranţii de vagoane loan
- Sînt doar de citevo zistenţă, metodă mult mai interval 1 000 — 1 500 de Pentru ca toate să a- Luciu II şi Viorel Marinca, ■ : '
luni in această luncţie de productivă, mai sigură. îm­ călători. Tot aici urcă şi precum şi pe casiera Ileana v |
preună cu inginerul Kovacs jungă la timp la destinaţie,
răspundere, dar mina coboară zilnic aproape 350 ceferiştii din Brad mun­ Şerb, şeful staţiei - Vio­ m m
A
§ WSM
Dilja o cunosc — ne spu­ Emerik, numit nu demult de mineri care lucrează la cesc cu dăruire şi pasiune. ■■■■ ■■■. ■ ■■ ..
ne. Două sini problemele director la Dilja, cu cole­ I. M. Barza, 250 de munci­ rel Petrică - ne-a spus m ' %'
aici: transportul cărbune­ gii mei şeii de secloare la tori de la U.U.M.R. Cri ş - De nouă .ani, de cînd în că întregul colectiv este
lui in subteran şi lucrările producţie, Emilian Neagoe, ciorr alţii încadraţi în ac­ fruntea colectivului de aici mobilizat să întîmpine cu
de deschideri şi pregătiri Dumitru Oprea, Vasile tivitate la unităţile econo­ se află Viorel Petrică, acti­ rezultate deosebite „Ziua
la cărbune. Prin planul de Stanca, cu întregul colec­ mice şi instituţiile brăde- vitatea s-a extins şi moder­ ceferiştilor", să materiali­
dezvoltare a minei, pină la tiv de muncă al minei ac­ ne, care locuiesc în îm­ nizat, sarcinile economice zeze exemplar prevederile Inginerul Ion Boiozalu,
adjunctul
sectorului
şuiului
stirşitul lunii august a.c., ţionăm ca de la Dilja ţara prejurimi şi circulă cu tre­ fiind îndeplinite an de an. celui de-al XIII-lea Congres 2 şi maistrul electromeca­
vom trece întregul trans­ să primească tot mai mult nul. în 1984, de pildă, planul al partidului nostru. nic Vasile Nica — doua
port al cărbunelui din sub­ cărbune. Ca şi în alte staţii de a fost sensibil depăşit la nume direct implicate în
teran pe benzi, pe orizon­ cale ferată, la Brad se în­ mărfuri expediate şi la că­ ION COTOI, tonele de cărbune peste
tul 300. Problema trans­ GH. I. NEGREA carcă si se descarcă zilnic lători, sarcina statică pe corespondent plan obţinute la I.îVl. Pa-
roşoni.