Page 42 - Drumul_socialismului_1985_02

Ppq 2' DRUMUL SOCIALISMULUI NR

1 ‘F J

20,00 Jele
/ ^r)
20,15 .•fetii
mie
20,25 C’ap<
(col<
zică
21,30 Uim
P<
Iu
ffî
cl
I-
C)
luat cuvântul şi s-au referit la situaţia din zootehnie
(Matei Mihăilă, Petru Lungu, Alexandru Bal şi a l ţ i i ) au pi
Ol
Desfăşurate sub seninul puternicei angajări pen­ gajamentele asumate în întrecerea socialistă pe anul J făcut propuneri pentru redresarea activităţii. Trebuie 21,50 Te Ic
tru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al I9S5. Pe baza unei analize temeinice a rezultatelor 1 soluţionate problemele legate dc asigurarea bazei fura­ lor)
XUÎ-lea al partidului, a sarcinilor şi orientărilor des­ cconomico-1 inaneiare înregistrate in anul trecut, adu- lţ jere, condiţiilor de adăpostire, îngrijire, organizarea 22,00 Inel
Iui.
prinse din cuvintarea secretarului general al partidu­ nările generale au adoptat planuri de măsuri politico- i selecţiei şi reproducţiei, întronarea ordinii şi disciplinei
lui. tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. la Consfătuirea de organizatorice şi tehnico-economicc care, înfăptuite J în ferma zootehnică, a răspunderii Întregului colectiv
lucru pe problemele agriculturii din decembrie 1984. ireproşabil, vor asigura un important salt calitativ ţ pentru realizarea indicatorilor de plan la producţia fizică
adunările generale din unităţile agricole au relevai in activitatea fiecărei unităţi, o contribuţie sporită la i şi la venituri. Acţionindu-se în mod chibzuit sînt con­
însemnatele rezerve ce trebuie mai bine fructificate fondul de stat şi la fondul de auloaprovizionare, la / diţii ca C.A.P. Pui să-şi realizeze planul la toţi indica­
pentru a realiza exemplar prevederile planului şi an­ materializarea dezideratelor noii revoluţii agrare. ) torii, să-şi sporească livrările la fondul de stat. să ob­ BUCUR
ţină venituri tot mai mari şi să-şi echilibreze în acest dioprogrs
La ordin
an bugetul de venituri şi cheltuieli, să devină o unitate cultură;
fruntaşă pe judeţ, aşa cum şi-o doresc toţi cooperatorii. 7,30 Zi d
ros orga
PORNIND DE LA EXPERIENŢA BUNĂ asigurarea bunei funcţionări a utilajelor şi instalaţiilor deplinii
de mecanizare a evacuării dejecţiilor şi a celorlalte lu­ 8.00 Itev
DOBÎNDITĂ crări din zootehnie, asigurarea şi pregătirea munci­ PARTICIPAREA LA MUNCĂ - Curierul
Buletin
torilor din complex. în acelaşi timp, s-a subliniat nece­ FACTOR ESENŢIAL ÎN OBŢINEREA Răspund»
sitatea ca o atenţie deosebită să fie acordată mai bunei 10.00 BllI
Cooperativa agricolă din Romos se situează în rîndul organizări şi conduceri a procesului de reproducţie şi UNOR REZULTATE SUPERIOARE C inter <
unităţilor agricole care obţin producţii sporite la hectar selecţie a animalelor, pentru creşterea' indicelui de na­ 10,20 Din
şi în sectorul zootehnic,’ depăşind astfel prevederile la talitate, a producţiei de lapte şi a eficienţei economice. Bilanţul prezentat de consiliul dc conducere al şurile
Mioriţa ;
fondul de stat şi la fondul de autoaprovizionare. Dato­ Participanţii la adunarea generală au exprimat ho- C.A.P. Batiz în faţa adunării generale a cooperatorilor Ştiri ; li,
rită aplicării cu rigurozitate a tehnologiilor specifice ftrîrea acestui colectiv de muncă de a-şi spori efortu­ consemnează că în 1984 unitatea a obţinut rezultate su­ oierilor ;
fiecărei culturi. în anul trecut la grîu şi orz unitatea a rile,' răspunderea şi exigenţa în scopul valorificării de­ perioare sarcinilor de plan. Astfel, efectivul matcă la 11,50 Bl
12.00 Cui
ocupat locuri fruntaşe pe judeţ, iar la porumb s-au pline a potenţialului productiv al asociaţiei. bovine a fost realizat şi depăşit, natalitatea a fost de Antena
obţinut suplimentar 270 tone. Adunarea generală a coo­ 89 la sută. au fost predaţi la fondul dc stat 1 779 hl Din co;
peratorilor a adus laude mecanizatorilor, care au un rol lapte de vacă, cu 158 hl mai mult deeît prevederile pla­ 13.00 Dc
Clubul
decisiv în ceea ce priveşte soarta recoltei. CONTRIBUŢIA LA ÎNFĂPTUiREA nului. La obţinerea acestor rezultate - cum au subli­ Buletin
Referitor la activitatea sectorului zootehnic, s-au niat darea de seamă, precum şi participanţii la dezba­ lişti şi
de Ia * sa
apreciat rezultatele favorabile dobîndite în anul trecut, AUTOAPROVIZIONĂRII TERITORIALE teri printre care Viorica Pascotescu, Ionn Barbu şi alţii zefc r eeo
cînd s-au depăşit atît efectivele cit şi producţiile plani­ — se datoresc activităţii responsabile a îngrijitorilor dc tul medi
ficate. Cooperativa agricolă a realizat un plus de 25 de POATE Fi MULT SPORITĂ animale Ana Moldovan, Ionul Ciurar, Zoi tan Stoica, Ioan tin s
bovine faţă de prevederi, indicele dc natalitate a fost Ciurar, Emilian Cuş ş.a. Meritorii sînt şi rezultatele înre­ ţa \ turci
de 85 la sută la bovine şi 106 la sută la ovine, s-au li­ gistrate la specia ovine. Aui dienţa
vrat suplimentar peste 500 hl lapte de vacă şi de oaie, C.A.P. din Şoimuş arc pămînt roditor, mare parte In cultura mare însă C.A.P. din Batiz nu şi-a ono­ le scrii
nat ionali
iar la carne planul s-a depăşit cu 8 tone. Fireşte, toate din acesta fiind situat în lunca Mureşului, oameni har­ rat sarcinile ce i-au revenit. La orz recolta la hectar dez a rmai
aceste rezultate se regăsesc favorabil şi în situaţia eco- nici — Viorica Bardi. Mihai Popa, Cornel Moga, Cornel a fost cu 1 660 kg inferioară planului, la grîu cu 1 250 IVI u zică.
nomieo-financiară a unităţii, în creşterea eficienţei eco­ Dubar, Aritima Medelean, Avei Lugojan, Iosif Irimie, losif kg, la porumb cu 490 kg. la cartofi s-a realizat o pro­ 20.00 K
Memoria
nomice a producţiei. Pogan şi mulţi alţii — o secţie de mecanizare unde mun­ ducţie medie de numai 8 770 kg. Rezultate necorespunză­ nesc ; *
Departe de a se automulţumi cu rezultatele înregis-, cesc oameni harnici, cu multă experienţă. Ferma zoo­ toare s-au obţinui şi în legumicultura. 22.00 O
trate, consiliul de conducere şi cooperatorii caută noi căi tehnică şi-a dezvoltat baza materială cu un adăpost nou Adunarea generală a cooperatorilor din Batiz s-a Bi.j u terii
23,30 Bl
de a spori randamentul la hectar şi în sectorul zooteh­ construit în anul trecut în satul Bălata. în sectorul creş­ oprit în mod critic şi autocritic asupra cauzelor ce au
nic. Accentul trebuie pus — aşa cum au relevat darea terii animalelor muncesc oameni conştiincioşi precum dus la aceste nerealizări. Participanţii la dezbateri —
de seamă şi participanţii la dezbateri — pe organizarea Eremia Dani, Emilia Dani, Amalin Crişan, Eugenia Păiş printre care Hortensia Stinea. Cornelia Barbu. Marin Popa - c
şi alţii, ce realizează o bună furajare şi îngrijire a efec­ şi alţii — nu subliniat că producţiile nesatisfăcătoare se
în cele mai bune condiţii a lucrărilor din campania a- tivului de bovine, obţin producţii sporite de carne şi datoresc amplasării necorespunzătoare a culturilor, ©îwffl
gricolă de primăvară, pe fertilizarea terenurilor şi asi­ lapte. neefeetuării la timp şi la nivel calitativ superior a lu­
DEVA
gurarea obţinerii de recolte-record de pe întreaga su­ crărilor agricole. Unii lucrători ai ogoarelor cum ar fi ci raţe (i
prafaţă,'nu numai de pe suprafeţele ocupate de culturi — Dacă rezultatele nu sînt pe măsura sarcinilor ce flăcări
ne-au fost încredinţate — spunea în cuvîntul său Marin Mecicn Muntean, Paraon Toma, Florin fonescu, Vione- ta); Hl
intensive. In cuvîntu] lor, Aurelia Ocolişan, Sofica Şte­ Tarţa — faptul acesta se datoreşte neaplicării de către lia Bistrian, Ionel Lăpădătoni, mecanizatorii Trainn Stan­ (Modern
fan, Ionn Buciu, Romulus Dăian. Cornel Dragolea şi toţi cooperatorii a tehnologiilor stabilite. ca, Nicolae Toader, Nieuşor UI nici etc. nu participa la tele roş
alţii, au insistat asupra măsurilor ce trebuie luate — — Sînt cooperatori — arăta Petru Gro'za — care muncă sau vin cu întîrziere şi efectuează lucrări de (Modem
pornind de la experienţa bună dobîndită — în vederea vin la lucru, dar efectuează lucrări de slabă calitate. slabă calitate. Popescu
pentru
amplificării rezultatelor economieo-financiare în acesl Am întîlnit şi eu cazuri cînd, de exemplu, tarlaua de Constantin Pîrvu spunea : „Trebuie să înţelegem că TIIOŞA?
an, pentru înfăptuirea imperativelor noii revoluţii agra­ porumb era prăşită manual doar la capete. rezultatele pe care le obţinem depind în mod direct de ring) ;
re, a cerinţelor formulate de secretarul general al parti­ munca noastră, de modul cum participă la muncă (i rnirea)
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — In zootehnie — spunea îngrijitorul de animale oamenii din satul nostru. De aceea, pentru a obţine şi spinziirf
bric); I
F.remia Dani — lucrează oameni harnici, dar sînt şi din
Şi în sectorul zootehnic există posibilitatea să fie cei ce nu-şi fac datoria cu răspundere. la cultura mare rezultate bune, trebuie să ne mobili­ ceră (C
aduse unele îmbunătăţiri activităţii. Spre exemplu — zăm la lucru toii locuitorii satului". Rom o o
spunea Ana Jurj — trebuie să se organizeze o materni­ Aurel Dobîrta, Vasile Dogaru, Loghin Stoia şi alţi im. r
tate pentru fătarea oilor, să se asigure apa şi lumina participanţi la dezbateri au relevat că se manifestă încă (Minerii
la saivan pentru a nu avea pierderi la această specie. insuficientă preocupare pentru folosirea pămîntului, în- SĂ FIE ÎNTĂRITE ORDINEA S-a o pi­
toresc) ;
De asemenea, prin organizarea temeinică a lucrărilor registrîndu-se încă risipă de teren. Totodată, nu se bucurii
pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale la care acordă atenţie suficientă fertilizării organice si chimice Şl DfSCiPLlNA ÎN MUNCĂ Nu pol
a pămîntului. Lucrările de întreţinere a culturilor de (Steaua
să participe toţi cooperatorii şi crescătorii de animale, sfeclă, cartofi, porumb ş.a. nu se efectuează la timp si Salutări
este posibil să se asigure cantităţi sporite de furaje, să la un nivel calitativ superior. Realizările obţinute in anul trecut de cooperatorii din Terra (
sporească în continuare producţiile în sectorul zootehnic Cristur n-au fost în măsură să ofere satisfacţii. La cul­ rintelor
tura cerealelor păioase producţiile medii realizate au fost
GIU-BA
şi aportul cooperativei agricole la fondul dc stat şi la Adunarea generală a cooperatorilor a subliniat că sub prevederile planului şi sub posibilităţile unităţii mii ele
fondul de autoaprovizionare. unitatea are condiţii să obţină rezultate bune în toate cultură)
sectoarele de activitate, să realizeze recolte superioare Rezultate bune s-au obţinut doar la cultura porumbului, tren (D,
la hectar, producţii mari de carne, lapte ş.a., sporindu-şi unde a fost depăşit planul la producţia totală cu 132 pe ghei
astfel contribuţia la înfăptuirea autoconducerii şi auloa- tone. suit a
SIMKRI.
POTENŢIALUL PRODUCTIV provizionării teritoriale. în această direcţie 1985 — In zootehnie — se arăta în darea de seamă — deşi vamă (
ultimul an al actualului cincinal — poate şi trebuie să faţă de anii anteriori activitatea s-a îmbunătăţit simţi­ Fiul Ml
AL ASOCIAŢIEI - MAI BINE VALORIFICAT ! fie un pas hotărîtor in îmbunătăţirea activităţii C.A.P. tor — depăşindu-se, de exemplu, indicatorii de natali­
din Şoimuş. tate, producţia totală de lapte şi cea de carne destinată
Darea de seamă şi participanţii la dezbaterile fondului de stat — totuşi, n-au fost realizate sarcinile la
adunării generale de la A. E. I. Beriu — in­ producţia de lapte marfă şi la efectivele matcă şi to­
tre care îi amintim pe Geta Luchian, Ionel Radu, Ilie ACŢIUNI Şl MĂSURI CONCRETE tale. De asemenea, datorită faptului că nu s-a acţionat Num o:
Firidon, Ioan Săndescu, Ion Cristian, Ioan Ciumaş, Tra- PENTRU REALIZAREA PLANULUI cu mai mare grijă la gospodărirea furajelor, în momen­ gerca
1985 :
ian Pîrvu — au reliefat modul cum conducerea asocia­ tul de faţă sectorul zootehnic se confruntă cu unele Extr.
greutăţi în asigurarea hranei necesare animalelor în pe­
ţiei şi întregul colectiv de muncă s-au preocupat de C.A.P. Pui esle o unitate care — aşa cum s-a ară­ rioada dc stabulaţic. Exlr.
Extr.
folosirea pămintului şi a bazei tehnico-materiale, de tat in darea de seamă şi în euvîntul participanţilor la 16.
creşterea efectivelor şi producţiei animaliere. dezbateri — şi-a depăşit în anul trecut producţia plani­ Subliniind toate aceste aspecte, cooperatorii Anton Fond
In acest context s-a arătat că minusul de 100 bovine ficată la orz cu 1 440 kg la ha, la legume cu 2 000 kg la Daradici, Nicolae Şandru, Ambrozie Popa şi Fiilop Lazăr 780 997
au insistat în euvîntul ior asupra neajunsurilor ce s-au
lei, rep
înregistrat la efectivul total se datoreşte, pe de o parte, lin, la sfeclă furajeră cu 9 000 kg la ha şi la fructe cu făcut simţite în activitatea unităţii, criticând consiliul
numărului mult prea mare de sacrificări neeconomice, peste 100 tone în total. La brigada din Băieşti s-au ob­ de conducere al cooperativei pentru neajunsurile mani­
iar pe de alta, nerealizării indicelui de natalitate plani­ ţinut 20 000 kg cartofi la hectar. Pe ansamblu, sarcinile festate în organizarea muncii în campaniile de primăva­
ficat (din 473 viţei s-au obţinut numai 405). Neajunsu­ de livrări către fondul de stat din producţia vegetală au ră, vară şi toamnă.
rile manifestate în îngrijirea şi furajarea animalelor, au fost depăşite cu 4 la sută. Aceasta denotă că sînt posi­ Simion Both, Peter Francisc, Ana Cosma ş.a. au
determinat o restanţă de 2 500 hl lapte la producţia mar­ bilităţi ca, printr-o folosire raţională a pămîntului şi o făcut referiri la activitatea din sectorul zootehnic, subli­
judicioasă amplasare a culturilor, să se obţină produc­
fă, depăşirea costului pe unitatea de produs şi o pier­ niind necesitatea întăririi ordinii şi disciplinei în rîndul
0
dere de peste trei milioane lei în activitatea financiară ţii bune şi la grîu, porumb şi cartofi. La brigăzile din lucrătorilor din fermă, a. sporirii preocupărilor pentru
a unităţii. In bună măsură rezultatele nesatisfăcătoare Galaţi şi Ruşor nu s-au realizat producţiile de cartofi realizarea în a cast an a necesarului dc furaje, care să
planificate la hectar. Cauza principală : amplasarea ne­
se datoresc fluctuaţiei îngrijitorilor, lipsei de fermitate corespunzătoare a culturii. Tocmai de aceea cooperatorii asigure hrănirea corespunzătoare a animalelor, producţii
din partea conducerii complexului în întărirea ordinii şi Luca Filip, Ştefan Coroiescu, Andrei Juglea, Ghcorghe sporite de lapte.
disciplinei. Abordând în cadrul adunării generale şi aspectele
Paraschiv, Mihai Bal, Ioan Vulc, Gherman Mcică şi muncii mecanizatorilor, Vasile Giuhat, Etelka Furca şi
Pornind de la aceste neîmpliniri şi ţinînd seama de alţii au cerut consiliului de conducere, respectiv pre­ Carol Tamaş au subliniat că marea majoritate a me­
sarcinile ce revin asociaţiei din programele de dezvoltare şedintelui şi inginerului şef, să nu mai accepte ampla­ canizatorilor şi-au făcut cu răspundere datoria, aflîn-
a zootehniei şi de autoconducere şi autoaprovizionare teri­ sarea unor culturi în terenuri care nu sînt corespunză­ du-se permanent pe ogoare, deseori din zori şi pină în
torială, au fost făcute o serie de propuneri ce si rit cu­ torii e pentru cultura cartofului, să controleze şi să facă noapte. Dar ei n-au trecut cu vederea faptul că, uneori,
recepţia lucrărilor efectuate de mecanizatori şi coope­
prinse în planul unitar de măsuri politico-organizatcrîee ratori, să fie exigenţi şi să vegheze să se ex'ccute calitatea lucrărilor a lăsat de dorit, acest lucru con­
şi tchnico-economice îmbunătăţit, pe care l-a adoptat numai lucrări de bună calitate, să se respecte strict tribuind la diminuarea producţiilor agricole.
Prin modul in care au dezbătut sarcinile ce le revin
adunarea generală. Intre altele, propunerile vizează fo­ tehnicile şi tehnologiile stabilite pentru fiecare cultură. în acest an, prin cele înscrise în programul unitar de
losirea mai judicioasă a tuturor suprafeţelor în scopul O analiză exigentă s-a făcut şi activităţii din zooteh­ măsuri adoptat în adunare, cooperatorii din Cristur s-au
creşterii producţiei de furaje, valorificarea integrală a nic, sector unde doar Ia specia bovine s-au realizat angajat să sporească rodnicia pămîntului, să obţină re­
resurselor de nutreţuri (coceni, colete de sfeclă, dovleci), efectivele planificate la total şi matcă. Toţi cei care au colte superioare în Ultimul an al actualului cincinal.