Page 43 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 43
Pag. 3
MARŢI, 12 FEBRUARIE 1985
ui msantrai* m naicit»m:i i.vv Lxumrxazumxtr.'i1- nuiiMawu
îndeplinirea
î&mm
UME ritmică
ZEEMKSl
(Urmare din pag. jl) tică de a asigura economiei Rîu Mare-Retezat şi Rîu Ma-
i<h\1 co- cantităţi tot mai mari de re-aval, unităţi care au de a planului Antrenorul — un fador important
lui, iar luna ianuarie a adus cărbune energetic şi cocsifi- predat importante obiective
î tvono-
alte restanţe în contul unor cabil. Sarcini sporite au şi in acest an - trebuie să se (Urmare din pag. 1) in activitatea echipei, dar rezultatele
muzzc■iile întreprinderi şi organizaţii de unităţile din cadrul I.M. Bar ia de urgenţă cele mai co
na(a rnu- construcţii, în transporturi şi za şi I.M. Hunedocra, cele respunzătoare măsuri pentru lucrărilor miniere, zăcă-
îthoven înlăturarea unor neajunsuri, depind şi de a l ţ i i . . .
illiei : circulaţia mărfurilor etc. Si lalte aparţinînd C.M. Deva, mîntuJ este puternic '.colo
spirilu- gur, in cea mai mare parte în vederea extracţiei, pre a dezordinei şi disciplinei ce nizat, /ceea ce necesită o
gospoclă- I a fost de vină . iarna aspră, parării şi livrării unor volu se mai manifestă la unele preocupa rc per ni n nentă Deşi sumarele adnotări (Minerul Lupeni), Viorel
neaşteptat de geroasă, de me sporite de resurse mine puncte de lucru. pentru aplicarea susţineri de pînă acum la desfăşu Mateianu (nou venit la
[iei: pro- rarea turului campiona- Jiul Petroşani), Ion Nun-
viaţâ al violentă, care încă ne pune rale utile (minereu de fier, în toate domeniile inso, lor care solicită întreţinere,
n clasele probleme. Dar o sorie de cupru, plumb, zinc, sulf in problema problemelor o con în ultima parte a anului tuiui dv fotbal, vizînd rea weiller, alături de secun
vicisitudini ale vremii au fost concentrate) precum şi sub stituie aprovizionarea teh- 1984 şi în cursul lunii ia lizările şi neajunsurile e- dul său, S. Niculescu (F.C.
i clcschi- chipelor hunedorene an Corvinul), Ladislau Vlad
iţiei co învinse, s-a reglementat în stanţe nemetalifere (dolomi- nico-materiaiă, gospodărirea nuarie. datorită presiunilor grenate în cele trei divi (Mureşul Explorări Deva),
lportaj mare măsură situaţia apro tă, talc, bentenită etc.). severă a materiilor prime, excesive înregistrate la
shn.ltatea orizontul 285 (galeria 2022, zii, au avut referiri direc — din generaţia consacra
arţlal co- vizionării cu combustibil şi De asemenea, trebuie ac materialelor, combustibililor te la adresa antrenorilor, ţilor; Puiu Benca (Minerul
energie, ceea ce impune o ţionat cu mai multă exigen şi energiilor şi încadrarea planurile înclinate 2025 şi
rogramu- mobilizare energică a tutu ţă şi hotărîre pentru reali riguroasă în normele de con 2024) am fost nevoiţi să considerăm totuşi utilă re Paroşeni), Anton Coşerea-
(Min.
zervarea unei post-eronic-i
Vulcan),
Şt.
nu
ror forţelor în activitatea zarea producţiei de export, sum, recuperarea şi refolo- întrerupem transportul pro muncii şi problemelor con Ion Crăciunescu (Dacia O-
productivă, o Ipme-nică or creşterea calităţii produselor sirea in mai mare măsură ducţiei şi aprovizionarea ducătorilor tehnici. Multe, răştie), Petre Dăscăliţă (a-
ganizare a lucrului in ate şi expedierea lor operativă a resurselor secundare, în cu materiale a fronturilor poate chiar majoritatea cum schimbat cu Savu
aaasaias liere şi şantiere, formaţii şi către beneficiari, sarcini ce tronarea spiritului de econo pe aceste căi, fapt care problemelor legate de e- Doda, la Minerul Ccrtej),
schimburi, o întreţineie şi se cer urmărite zilnic, cu ri mie in toate unităţile, la a influenţat, cum am ară
6,30 Ra- exploatare cit mai raţională gurozitate, la nivelul condu toate nivelurile. Şi nu in ul tat, realizarea planului. voluţia echipelor de fotbal Florcu Dumitrache (Meca
ineţii ; 6,45 a capacităţilor de producţie, timă instanţă, acestor pro La ora actuală însă putem cad în sarcina antrenori nica Orăştie), Gheorghe
in agri- cerii fiecărei întreprinderi (la lor. Ba, am zice că atunci Ţurlen (Victoria Călan) —•
1 iojurnal ; a forţei de muncă şi a tim C.S. Hunedoara, I.M. şi I.C. bleme economice stringente spune că am învins aceste cînd nu apar rezultatele din generaţia mai tînără.
nea rigu- pului efectiv de lucru, pen Orăştie, I.P.L. Deva, I.C. Vul trebuie să le răspundă mai neajunsuri. Printr-o mun
ilanu 1 in- tru asigurarea fluenţei pro operativ şi mai responsabil că susţinută a formaţiilor aşteptate, cade totul pe Aşadar, o serie de nume
îclica!lorii,; can, ..Marmura" Simeria, în de lucru conduse de Tro capul antrenorului, de obi care s-au afirmat în
iei ; 8,10 ducţiei, a ritmicităţii îndepli treprinderile de tricotaje din activitatea de transport cei singurul găsit vinovat, cursul anilor (unele şi ca
ilor ; 9,00 nirii sarcinilor de plan. Hunedoara şi Petroşani, în (I.T.A., I.J.T.L. şi R.C.M. De ian Băjan, Vasile Moşneag,
iri ; 9,05 va). Ştefan Iuşco. Alexandru antrenorul „ţap ispăşitor" foşti jucători dc frunte ai
Itător ilor ; S-a indicat - şi factorii toate celelalte cu plan la Maxim, Viorel Faur, fiind schimbat de regulă. ţării), pe „banca suspine-
tiri ; 10,05 responsabili clin industria ju export). Să urmăm neabătut
ncitoi rcsc.; deţului trebuie să o facă ne- în domeniul investiţiilor, i n d i c a ţ i i l e tovarăşului Gheorghe Josan. de ing.
e şi dan- Gheorghe Moţ şi sing.
>r ; 10,10 intirziat - să se asigure, din unde iarna grea a perturbat Nicolae Ceauşescu, îndem Nicolae Mielăuş, de mais POST-CRONICĂ LA TURUL
iulctii n de această lună, realizarea in cel mai mult activitatea, se nurile adresate de la tri
romii pio- tegrală a planului de pro impune stringerea urgentă a buna Congresului al Xlll-iea trul Nicolae Lazăr şi şeful CAMPIONATULUI DE FOTBAL (Vil)
iblici lalc ; ducţie, să se întocmească de sector Petru Lues s-au
idrologic ; rindurilor, reluarea activită al partidului şi de la cea a executat alte căi de trans
;tiri ; 12,05 grafice de recuperare a res ţii la toate obiectivele cu Congresului al 111-lea al
'lor : 12,25 tanţelor din ianuarie, incit termen de punere in func F.D.U.S., in vederea înfăp port şi de aprovizionare, Nu discutăm aici mult... lor", acolo de unde se vecie
ilelori ului ; cel mai tîrziu in luna mai să iar cele existente au fost discutata problemă a sta cel mai fidel calitatea
3; 15,00 ţiune în acest an, eşalona tuirii integrale a prevederi întreţinute în proporţie de tutului antrenorilor, fiind muncii depuse pentru pre
>r ; 16,00 fie lichidate. rea recuperării nerealizărilor lor de plan din acest ultim ■de alte şi înalte competen gătirea echipei. Pentru că
iG,on i So- Răspunderi majore în a- din ianuarie, incit anul aces an ai cincinalului, pentru a peste 00 la sută, asigurîn-
io lei oriec du-se astfel condiţii optime ţe. Subliniem doar că miş el, antrenorul, ştie cui mai
Raciioga- ceste direcţii revin între ta să se realizeze planul şi putea aborda cu certitudi îndeplinirii sarcinilor de carea antrenorilor s-n e- bine cum n lucrat cu c-
18,55 Sfa- prinderilor miniere şi prepa în activitatea de construcţii. nea succeselor cel de-al videnţiat şi în această iar
7,00 1Bule- raţilor din Valea Jiului, care La- I.A.C.R.S. Hunedoara şi Vlll-lea plan cincinal 1986- plan în următoarele luni chipa, cu fiecare jucător, ,
5 ‘■idul şi recuperării restanţei nă ca cel mai important cum a pregătit meciul, cum
i tiin- au obligaţia, sarcina patrio T.A.G.C.M. Deva, la A.C.H. 1990. acumulate. „eveniment" în pregătirea sînt însuşite sarcinile de
ni ; 17,30 apropiatului sezon fotba joc specifice fiecărei parti
18,00 Ore- Pe lingă cele arătate,
ista inter- ne-am preocupat de pregă listic oficial. de în parte — totul în ra
* Pentru puţin Pune Din fericire, „boala port cu ceea ce se petrece
u pace * tirea viitoarelor capacităţi schimbării antrenorilor nu
11
ii, muzică; de producţie, de cerceta concret pe gazon, faţă de
îl ; 20,10 (Urmare din pag. 1) muzică uşoară in mediul cea in zig-zaguri, cu sune rea şi punerea în exploa a bîntuit decât sporadic în ceea ce s-a preconizat. Şi
ului româ- tare a noi rezerve în stra judeţul nostru — „cazul" de aici, din acest raport
;cstia dv. ; rural de genul grupurilor te zgiriate, să interpreteze acut fiind semnalat la Jiul apar, în cele mai dese ca
oră: 23,00 din Săcel, care, la acest foii; din Pui şi Baru, a for ,,Doina tancului“. tul I (fără alocarea unor
le; 23,25 — gen, a avut cea mai bună maţiei instrumentale de fonduri de investiţii supli Petroşani, unde Gogu Ton- zuri, rezultatele echipei,
: ştiri. Intr-o notă oarecum a- ca a fost schimbat cu un... deci ale muncii antrenori
interpretare din concurs, muzică uşoară din Pui. semânătoare s-a prezentat mentare). Aici au fost jucător — Iosif Cavai, vred lor. Pînă acum rezultatele
fîsaffiffi-aa iormaţia dovedind nerv, Eforturi se depun in direc taraiul din Bărăşti în com puse în evidenţă rezerve nic de altfel de toată sti notabile se văd la F. G.
bună structurare a mo ţia găsirii unor idei de ponenţa : 3 saxolocine, o de peste 500 000 tone căr ma —, nu cu un antrenor. Corvinul, Aurul Brad, Mu- .
nswnm mentelor, text şi muzicali spectacol in special la bri chitară, o orgă, o bate bune, care vor fi extrase Se mai poate menţiona şi reşul Explorări DeVa, chiar
tate. găzile artistice din Sintă- rie şi un acordeon. In in următorii ani. O con
:1a de tan- Comuna Pui, după o măria-Orlea şi Baru. tribuţie deosebită la fina renunţarea, de către Mine şi Minerul Lupeni, Meca
lyiexicul in timpul evoluţiei unor ostiei rul Paroşeni, la serviciile nica Orăştie, Minerul Pa
î I-II (Ar- lungă perioadă de căutări, în condiţiile acestor rea de iormaţii nu reţii decit lizarea acestor lucrări lui Mihai Marian, act sur roşeni. Nu se poate apre
RA: Horea a reuşit să-şi consolideze le eforturi se constată insă sunetele chitarei bas care şi-au adus-o oamenii mun prinzător, după un sezon cia că ceilalţi antrenori
A) : Clopo- potenţialul artistic. S-au şi neimpliniri, chiar supă cii- Vasile Patriche, Ambro
'riile I-II parcă te. bat ca un ciocan bun al acestei echipe frun n-au muncit bine, dar re
B) ; Mitica evidenţiat Iormaţia de tea rătoare. Nu e posibil ca de forjă in cap. La iei zie Valea, Gheorghe La taşe. Mai surprinzătoare, zultatele lor conţin multe ,
•a) ; Iubire tru, grupul v'acat din Ca un tarat de muzică popu zăr, Petru Cheşa şi alţii. însă, apare schimbarea din ceea c-c nu este depen
Arta) : PE- laţi, grupul lolk, grupul lară să cuprindă în com s-a intîmplat şi cu unii
unul (Pa- solişti de muzică populară Avem un colectiv de intempestivă, de ultimă dent direct de competenţa
ii desenate lolcloric din Ohaba Ponor ponenţa sa orgă sau chi la care dicţia a lăsat de muncă bun şi harnic, ho oră, a antrenorului prof. antrenorului: valoarea lo
şcături sub Bine s-a prezentat şi tară electrică, cum a losl tărât să înfăptuiască nea Petre Dăscăliţă, de la Mi tului, organizarea şi acti- .
(7 Noiem- Iormaţia de montaj-literar cazul celui de la Pui. Fon dorit, iar versurile cinte-
Inimă sin- celor spun cum nu trebuie bătut sarcinile ce-i revin, nerul Certej, omul care s-a vitatea la nivelul cluburi
VULCAN: din Sălaşu de Sus, care a dul de aur al folclorului indicaţiile şi orientările caracterizat prin stabilita lor şi asociaţiilor, al sec
la (Lu- adus in scenă textul-colaj muzical autentic nu accep să fie, in curăţenia sa, t o v a r ă ş u l u i • Nicolae te — fapt rar ! — la ace ţiilor de fotbal ale aces
fL. Un ,,Pămint al bucuriei", a- tă făcături, prelucrări care cintecul popular autentic.
ţărm Formaţia de teatru din •Ceauşescu. Ne vom mo eaşi echipă, prin competen tora.
N IN O AS A : parţinind lui Dumitru Dem îl terfelesc, umbrindu-i fru Sălaşu de Sus nu stâpî- biliza toate forţele de care ţă şi calităţi pedagogice Din acest punct de ve
en (Munci- lonaşcu. Din obiceiurile de museţea seculară. Dar ,,ta care au condus la asigu
Ni: ioo de ,, Şezătoare" din Coroeşli ratul de nuntă" trece neşte textul şi ca atare dispunem pentru a încheia dere, starea mai gravă s-a
); BRAD: am reţinut autenticitatea peste... orice. Totul e să actorii nu pot să se trans acest ultim an, hotărîtor rarea unei constante, a u- manifestat la .Jiul Petro
spun adio pună in rol. Aceste evoluţii in îndeplinirea • cu succes nui echilibru, apreciabile şani, Minerul Certej şi oa
ORA.ŞTIE: unui cintec de înstrăinare fie zgomot, cit mai mare. în cazul unei formaţii
alo de pe şi a jocului momirlănesc. Şi o orgă, 2 chitare, 3 sini o excepţie in cadrul a cincinalului calităţii şi recum la Victoria Călan.
Limita do- Un lucru îmbucurător ii saxalaane sini in măsură unor întreceri de calitate eficienţei, cu planul reali strinse din jucători nave Or, rezultatele şi valoarea
:i) ; CtEOA- zat şi depăşit la extracţia tişti, rămaşi de la alte e- unei echipe nu pot fi aş
1
loeile vre- constituie apariţia iorma- să-l Iacă. Iar solistul la care, cu grijă şi responsa chipe. In plus, „divorţul
(Casa de ţiiior şi interpreţilor de saxofon se chinuia, se chir bilitate, pot fi corectate. de cărbune. teptate exclusiv de la an
O: Ultimul Minerului Certej de antre trenor, deşi acesta e cel
RAZI: Raze nor n-a întrunit nici prin schimbat atunci cînd apa
LAN : In- cipiul fair-play, producîn-
e cultură) ; du-se cu... surpriză pentru re criza de clasament. Şi,
trabandă la în acest sens, poate că nu
> •? ILIA : Pentru a răspunde P. Dăscăliţă. Nu întrebăm singur Gogu Tonca a fost
imina). prin fapte îndemnurilor nimic despre mobilul aces răspunzător de starea lotu
mobilizatoare adresate tei acţiuni a conducerii Mi lui şi materială a echipei,
amaissHra tinerilor dc tovarăşul nerului Certej, dar antre
Nicolae Ceauşescu, la în municipii şi oraşe -s norul merita măcar o strîn- după cum sigur nu Petre
îsfflsssiaisffis tribuna celui de-al III- stabileşte o taxă fix gere de mină, dar proba Dăscăliţă‘a fost vinovat
pe metru pătrat astfel: î de actele indisciplinare ca
lea Congres al Frontu- bil jena de a-1 privi în
rase la tra- oraşe — 0,40 lei/mp, ii re au dus la penalizarea
0 februarie | lui Democraţiei şi Uni ochi... echipei din Certej cu două :
tăţii Socialiste, Consiliul in municipii — 0,50 lei/nr In fine, n-am dorit să meciuri pierdute şi nici/
32. 33, 1. Impozitul pe terenuri s 1
13. B3, 13, (14. subliniem asemenea aspec Mihai Marian nu este uni-
: 23, 49, 70. cit Legi-i nr. 2/1977 re şi localităţile compo stabileşte şi se achită te în cazul echipelor hu cui răspunzător pentru
impozitul agricol, nente ale municipiilor şi pentru suprafeţele date c nedorene, ci am intenţio pierderea meciului Mine
2 ciştiguri : lot în folosinţă membrii»
care 10 (117 Decada iele fizice — pro- oraşelor) — sînt impuse la C.A.P. nat. tocmai să evidenţiem rul Paroşeni — Mecanica
categoria I. : sau deţinătoare de un impozit agricol stabi că printr-o fericită conjunc Orăştie cu 2—0 la „masa
i situate în mediul lit în sumă fixă pe hectar, Producătorii care au în tură divizionarele noastre verde"... Unde se munceşte
record comune, sate, pre- diferenţiat pe categorii de plinit virsta de 25 de an sînt încadrate la ora aceas serios — Hunedoara, Deva,
folosinţă a terenurilor şi nu au copii dar au go: ta cu antrenori de valoa Brad, Mecanica Orăştie —,
în comunele sub- pe zone de fertilitate după podarii individuale, pe ni re, oameni competenţi, pro într-o deplină colaborare ,
satele aparţinătoa cum urmează : mele cărora se stabileşl fesionişti de certă probi a conducerii administrative
ibil pentru
e 1985: Vre- judeţean al Organizaţiei impunerea la impozitul £ tate. Corpul tehnic care ac cu conducerea tehnică, şi;
i accentuat, pionierilor a declarat gricol, vor plăti în afar tivează în judeţ cuprinde pregătirea, si nivelul jo-j
i mai mult Categoria de folosinţă Impozit fix în lei/ha impozitului o eontribuţi câţiva antrenori de noto cului practicat, şi rezulta»--
cădea nin- perioada 11—20 februa a terenurilor agricole pe zone de fertilitate
1
. Vintul va rie a.c. ..Decadă record" anuală diferenţiată î rietate în fotbalul româ tele stau mărturie că ar»-
ortil nordic I II III IV V funcţie de suprafaţa de nesc, ale căror nume ne trenorul este un factor
40—00 km/h, în colectarea şi valorifi teren astfel: 25 lei dacă face plăcere să le reamin foarte important, dar care, j
Ia. Tempe- carea materialelor refo-
: vor fi cu- losibile". Unităţile şi î. Teren arabil, fineţe, deţin pînă la 1 ha; 50 lei, tim (in ordine alfabetică, singur, nu poate face mare
ainus 18 şi păşuni 60 55 45 40 35 între 1,01—2,0 ha şi 00 lei pentru eliminarea oricăror lucru...
i, local mai consiliile Organizaţiei 2. Livezi de pomi fruc- peste 2 ha. suspiciuni): Ion Ionescu
la minus 20 pionierilor din judeţ |
:ele maxime sînt chemate să mobi tiferi 280 260 240 220 200 Impozitul agricol şi im- (Aurul Brad), Petre Libardi NICOLAE STANCIU
şi minus 8 3. Vii şi grădini de legu- pozitul pe teren se stabi-
î va produ- lizeze purtătorii crava nie şi de zarzavat, leşte de organele financia-
lepunere dc telor roşii eu tricolor la iiâgat 400 370 340 310 280 re ale consiliilor populare Miercuri, Ia Deva;
această acţiune patrio MUREŞUL EXPLORĂRI - ŞOIMII SIBIU
rome geroa- tică, pentru a o mate
operit. Va rializa cu fapte demne In baza prevederilor Le lirea şi încasarea impozi cu aplicarea cotelor de ir Meciul amical dintre divizionarele B Mureşul Explo
r. Vint tare gii nr. 25/1981 şi a Decre telor şi taxelor locale, pen pozite şi taxe determina
peste 100 de titlul de pionier. tului Consiliului de Stat rări Deva şi Şoimii I.P.A. Sibiu a fost repr.ogr.amat (din
1 zăpada. tru terenurile proprietatea de locul unde este situ cauza vremii neprielnice), pentru miercuri, 12 februa-,
nr. 425/1981 privind stabi persoanelor fizice, situate terenul. rie, la orele 15,45, la stadionul „Cetate".
t
