Page 45 - Drumul_socialismului_1985_02

S C R I S O A R E A f

tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

adresată celor care i-au trimis mesaje de felicitare

şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere şi
a peste cinci decenii de activitate revoluţionară

T o v a r ă ş u l Nicolae — animaţi de profunde sen­ partidului şi a ţării, pentru
Ceauşescu, secretar general timente de deosebită preţui­ transpunerea în viaţă o ho-
al Partidului Comunist Ro­ re şi stimă, de fierbinte dra­ târîrilor adoptate de înaltul
mân, preşedintele Republicii goste şi aleasă recunoştinţă, forum al comuniştilor români,
Socialiste România, a primit, i-au adresat din toată ini­ pentru edificarea socialismu­
cu prilejul aniversării zilei ma, tovarăşului Nicolae lui şi comunismului pe pu-
sale de naştere şi a peste Ceauşescu, calde felicitări mîntul patriei.
cinci decenii de eroică acti­ şi urări de sănătate şi feri­ Mulţumind pentru aceste
Anul XXXVII, nr. 8 476 MIERCURI, 13 FEBRUARIE 1985 4 pagini — 50 bani vitate revoluţionară, un im­ vibrante manifestări, tovară­
presionant număr de mesaje, cire, de viaţă îndelungată şi şul Nicolae Ceauşescu a a-
scrisori şi telegrame de feli­ nesecată putere de muncă, dresat tuturor celor care i-au
de noi şi lot mai mari suc­
citare.
Oiiieetîra! de valorificare a suprufui ga ţară, tineri şi virstnici — cese în activitatea de su­ trimis mesaje şi- telegrame
Oamenii muncii din întrea­
premă răspundere pe care
de felicitare şi urări, urmă­
muncitori, ţărani, intelectuali o desfăşoară, în fruntcc toarea scrisoare :
să atingă parametrii proiectaţi! „lini este deosebit de plăcut să adresez muncii de a acţiona şi în viitor, intr-o
cele mai calde mulţumiri organelor şi unitate indestructibilă în jurul Partidului
organizaţiilor de partid, de masă şi ob­ Comunist Român, pentru înfăptuirea ne­
Pornind de la sarcinile întrebare. A trebuit să în­ de proiectare şi construc­ şteşti, instituţiilor şi organizaţiilor de stat, abătută a politicii interne şi externe a
mari stabilite de Congre­ văţăm din greutăţi şi gre­ ţie, care ne-au- pus mari centrale şi loeaie, organizaţiilor Frontului partidului şi statului nostru socialist, pen­
sul' al XlII-lea al partidu­ şeli, să rezolvăm din mers probleme anul trecut. în Democraţiei şi Unităţii Socialiste, comu­ tru transpunerea exemplară în viaţă a
lui în domeniul lărgirii o serie de situaţii. Am orice caz, conducerea în­ niştilor, tuturor oamenilor muncii din istoricelor hotărîri ale Congresului al
bazei proprii de materii reutilat cariera cu utilaje treprinderii a făcut efor­ patria noastră, din toate domeniile vieţii Xîlî-lea al partidului, în vederea dezvol­
prime şi resurse energeti­ şi instalaţii de derocare şi turi şi C. M. Deva ne-a economice şi sociale pentru mesajele, tării cconomico-soeiale a patriei şi ridi­
ce şi avînd în vedere fap­ încărcare, am montat două ajutat să dotăm cariera scrisorile, telegramele dc felicitare şi u- cării continue a nivelului de viaţă şi de
tul că, în 1984, I.M. Barza excavatoare şi este în curs cu agregate corespunzătoa­ răriie pe care mi ie-ou transmis cu prile­ civilizaţie a poporului.
nu şi-a îndeplinit preve­ de montare încă unul, am re, să perfecţionăm tehno­ jul aniversării zilei ele naştere şi activi­ Doresc, şi cu acest prilej să adresez,
derile la unele resurse primit cîteva „Belazuri" şi logiile de lucru şi să lu­ tăţii mele revoluţionare de peste cinci din toată inima, tuturor celor ce mi-au
minerale deosebit de im­ urmează să mai primim crăm zi de zi mai bine. decenii. trimis asemenea mesaje şi scrisori, în­
portante pentru economia cinci, însă nu este încă Problema importantă, care
a fost şi este o constituie Toate aceste manifestări le apreciez tregului nostru popor, cele mai calde urări
transportul minereului din ca o expresie a dragostei şi ataşamentului de succese, realizări deosebite şi satisfac­
carîeră în uzină. Sînt multe profund, a încrederii nestrămutate în glo­ ţii tot mai mari în muncă şi în viaţă, în
strangulări pe traseu. Este riosul nostru partid comunist — al cărui activitatea consacrată înfăptuirii prevede­
necesară montarea unui militant sînt şi in rîndurile căruia am rilor actualului cincinal, a măreţelor o-
concasor intermediar. crescut, m-am format, am slujit si voi bit-c(.i\e stabilite de Congresul al XII5-
naţională, am căutat, în 2. Noi, cei 100 de oameni sluji neabătut intcrese'e şi idea'uri’e în­ lea al partidului, a luminosului Program
jurul unei mese rotunde, LA I.M. BARZA * 2 din carieră, vom face tot tregii naţiuni, cauza operei dc edificare de făurire a societăţii socialiste multila­
răspunsuri la cîteva între­ ce depinde de noi pentru a socialismului si comunismului în Româ­ teral dezvoltate şi înaintare a României
bări pe această temă. Au a ne îndeplini lună de lună nia — ca o nouă si puternică afirmare a spre comunism.
participat Otmar Kheill, rezolvată în totalitate pro­ sarcinile de plan * şi pe voinţei de neclintit şi a betărîrii unanime Dragi tovarăşi si prieteni, vă doresc
director adjunct cu dez­ blema transportului mine­ întregul an. Este însă ne­ ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor tuturor multă sănătate şi fericire I".
voltarea, Aurel Toma, şeful reului din carieră în uzi­ cesar să se monteze con-
carierei de cupru Valea nă. casorul intermediar, şi NICOLAE CEAUŞESCU
Morii, Gabrieia Popescu, 2. Iarna grea ne-a per­ asta cît mai repede, să pri­
şefa uzinei de preparare a turbat serios munca în mim şi celelalte mijloace
cuprului. Problemele prin­ carieră, la derocare, la în­ de transport, să urgentăm
cipale abordate au fost : cărcare, la transportul mi­ montarea celui de al trei­
1. Ce a caracterizat acti­ nereului spre uzină. Cum lea „E.K.G.". de mare ca­
vitatea de valorificare a spuneam, sîntem în curs pacitate, să se asigure re­
cuprului în anul 1984 ? de dotare cu noi utilaje pararea utilajelor la faţa
2. Cum sc acţionează şl instalaţii de încărcare locului — în carieră, să te. li a i w i
pentru învingerea greută­ şi transport, în uzină am primim combustibil de ca­
ţilor care mai există în început unele lucrări de litate. Din capul locului tre­ seamă prezentată a abun­
acest sector şl realizarea l modernizare a liniilor de Gabrieia Popescu : buie spus că în anul 1984 ® Un aspect de reţinut: dat în generalităţi, deşi
prevederilor anuale de plan preparare, pentru a ajunge 1. în 1984 ne-am con­ şi la întreprinde■rea de planul nu a fost în­ trebuia să ia atitudine
la cupru ? la capacitatea de prepa­ fruntat cu greutăţi generate prelucr. are a le: nnului De­ deplinii în anul 1984 intransigentă împotriva lip­
Otmar Kheill: rare de 1 000 tone minereu de nealimentarea ritmică a va s-a muncit dev. ul ci e la nici un indicator. surilor, a manifestărilor de
1. '1984 a fost unul din­ pe zi, la linia . de sepa­ uzinei cu minereu, unele mult, uneori şi destul de o Vorbim cum muncim slabă organizare şi de in­
tre anii cei mai grei din rare magnetică înlocuim defecţiuni ale morilor auto­ bine în pofida unor 2 r-eu- sau muncim cum disciplină. a stilului de­
activitatea I. M. Barza. tehnologia actuală cu alta gene, , fluctuaţia forţei de tăţi şi neijunsu!’i ca»*(* au vorbim ? ! fectuos de muncă al orga­
Marile probleme ni le-au modernă, pentru elimina­ muncă, nerespectarea teh­ grevat în mod se• ios '!(*- o Aco’o unde se vrea, nului colectiv de condu­
pus noile obiective de va­ rea pierderilor mecanice nologiilor de preparare, ca tivita te;a unităţii rea*» ză- se poate cere. care a tolerat stă­
lorificare a resurselor de şi sperăm ca în acest an urmare a insuficientei pre­ rile în produc t tg* . F v.te o Autoconducere nu în­ rile de lucruri negative,
cupru de la Valea Morii, să ne îndeplinim planul gătiri a unor muncitori ti­ tocmai de acee.i1 :i îi înir»:n seamnă... automulţu- făcîndu-se astfel părtaş la
1
.i lor
atît extracţia sa în carie­ la producţia de cupru. neri, la nivelul modernelor general ă a repr. /V n L*j n i mire unele dintre ele, a accep-
ră, cît şi înnobilarea în Aurel Toma : oameni] lor murici i o £o*t o „în acest an avem
uzina de preparare. înce­ 1. Este tardiv să mai DAN VRÎNCEANU ceea ce se cheamă în ter­ condiţii bune, deci ne DUMITRU GHEONEA
putul a fost, ca oricare spun că obiectivul a fost meni mai simpli o şedin­ angajăm" .'
altul, cu destule semne de preluat cu unele deficienţe (Continuare în pag. a 4-a) ţă cuminte. Darea de (Continuare in pag. a 2-a)
Acţionînd cu dăruire
şi înalt devotament 1 februarie 1975 este o Petre lacob, şeful autoba­ pe autobasculante la carie­ \ S.M.A. Hunedoara
zei : unitatea, dragostea de
exis­
muncitoresc, energeţi- dată importantă 2 în călători meserie, înţelegerea. Mai ra de pe cărbune Cimpu lui \
şi
Neag
tenţa
Autobazei
loan
Sfartuc
cienii de Ia Termocen­ din cadrul I.T.A. Deva. A- mult de 90 la sută sînt Gheorghe lacob. Dar cine \
trala Mintia răspund tunci a fost semnat actul oameni de la începutul ac­ s-a gindit la meseria, la Reparaţiile ia utilajele agricole
prin fapte zilnice de de naştere a unităţii. Per­ tivităţii noastre împreună. munca, la realizările lor. \
muncă înfiăcăratelor în­
sonalul său, în bună parte Se intimphă ca, dinlr-un Cile n-ar putea povesti \ pentru campania de primăvară
demnuri adresate de se­ destul de experimentat, unii motiv sau altul, unii să Viorel Moga, un şofer de \
cretarul ' general al muncitori lucrind la I.T.A. rămină fără maşini. Nu mare probitate profesiona­
p a r t i d u l u i , tovară­ din anul înfiinţării acesteia, pleacă. Nu pun condiţii. lă, despre lungile lui curse \ sînt terminate
şul Nicolae Ceauşescu, 1953, prelua transportul de Nu comentează. Preiau ma­ la Oradea sau Cimpu lui \
de a spori necontenit călători pe raza oraşelor şini vechi, stau zile şi nopţi Neag, in condiţii extrem Două sini activităţile
producţia de energie e- Deva şi Simeria şi a comu­ de grele. Sau loan Slcrtuc, \ asupra cărora oamenii cută reparaţiile la maşi­
lcctrică pe bază de căr- despre drumurile cu auto­ \ nile şi utilajele neccsa
nei llia (preluat de citva muncii do Ia S.M.A. Hune­ în campania de seceriş.
timp de Autobaza 1 martă basculanta lui pentru căr­ \ doara îşi concentrează efor­ Astfel, din totalul de 1/i
Deva). Valoarea - bune... turile în această perioadă: combine „Gloria" planifi­
121,2 MILiOANE De la început, comparti­ „Cinste şi corectitudine, \ efectuarea reparaţiilor la cate u fi revizuite şi re­
KILOWATI/ORĂ mentele principale ale uni­ dobîndită hărnicie şi pasiune in mun­ \ utilajele agricole din do­ parate s-au terminat pîn.î
PESTE PLAN tăţii s-au numit „şoferi" şi că, respect pentru călători, \ tare şi fertilizarea terenu­ in prezent 7. în acelaşi
„mecanici", aliate perma­ grijă faţă da maşină - \ rilor cu îngrăşăminte or­ timp efectuăm reparaţiile
nent intr-o consonanţă per­ prin astea mă gindesc eu că ganice şi chimice. Care la presele de balotat ci la
fectă, rezolvind împreună trebuie să-l caracterizeze ( este stadiul reparaţiilor şi, C.S.U.
bune. Pînă ieri dimi- j pe un şofer dc autobuz, reviziilor tehnice la a- — Deci, mecanizatorii şi
neaţă, de pildă, cnerge- | toate problemele puse de muncă spune Ionel Faur. Eu fac t ceastă oră ?
ticienii Mintiei realiza­ l specificul activităţii de brigadă cu loan Cioară pe \ - Am devansat prevede­ specialiştii de la S.M.A.
seră 121,2 milioane kilo­ l J transport rutier. Şi nu au un autobuz de mare capa­ rile graficelor — pi criza Hunedoara pot declanşa
waţi oră peste plan, de | lost, nu sînt puţinş aceste citate, pe rutele Deva - \ ocicind lucrările din cam­
Radu Grădinarii. inginerul
la începutul anului, din \ probleme, dacă ne gindim, sub ele, cu prietenii lor Hunedoara şi Deva - Colan, \ şef al S.M.A. Hunedoara. pania de primăvară.
care peste 42,4 milioane \ mai ales, la condiţiile nu mecanicii (iată din nou îngrijind maşina, am ajuns Şi cind afirm acest lucru — Exact. Şi neritul este,
pe bază de cărbune pri­ \ tocmai favorabile - de spa­ unitatea şi inţelegerea), le să facem cu ea 85 000 Irm mă refer la faptul că, prac­ in primul rînd. al oame­
nilor muncii din cele două
mit de ia minerii Văii ţiu şi dotare — în care lu­ pun pe roate şi trec la peste limita de RK, iar tic, am încheiat reparaţiile secţii ale noastre — sec­
Jiului. Spre lauda şi \ crează Autobaza 2 călători treabă. Mi sa pare un prin modul da comportare \ şi reviziile tehnice la toa­ ţia 1 Peslişu Mare -t sec­
cinstea lor, în aceste \ Deva. lucru deosebit. Ori, cind să nu avem probleme cu te grupele de utilai? nece­ ţia a II-a Cinciş şi de la
zile de iarnă grea, e~ Dar, în pofida acestor cade o maşină-cheie, ni­ călătorii". „Chiar şi in con­ l sari- în campania de pri­ atelierul propriu dc repa­
nergeticienii de la Ter­ \ condiţii, oamenii nu plea­ meni nu-şi numără orele diţiile astea grele de iarnă, ! măvară. Mai exact, sînt
mocentrala Mintia men­ că de aici. Luptă cu greu­ de lucru pînă nu o ter­ noi reuşim să ne înscriem bune de lucru 84 de trac­ raţii, care, deşi s-au con­
fruntat cu o serie de greu­
ţin tot mai sus pulsul tăţi, cu neajunsuri, nu ra­ mină". in gr alic, să nu facem că­ I
tăţi, mai ales în perioada
agregatelor, asigurînd reori cu rutina şi lipsa de Am circulai adesea cu lătorii să aştepte", adau­ \ toare. 40 de remorci, 39 de cu geruri aspre, au reuşit
pluguri, 20 de combinatoa-
sistemului energetic na­ înţelegere şi corectitudine şoferi de excepţie de la gă loan Cioară.
ţional cantităţi tot mai a unora, insă rămîn şi în­ Autobaza 2 călători Deva I re şi cultivatoare, 13 semă­ să-şi organizeze bine acti­
mari de energie electri­ ving. „Acesta, cred eu, că — Viorel Moga, Dumitru G. DINU nători, 12 grape cu disc, vitatea, să menţină un ritm
că pe bază de cărbune. toate maşinile de erbici- bun la reparaţii.
este marele merit al colec­ Ban, Ispas Barbu, Ionel dare, de afinat solul, de
(Tiberiu Erşek, cores­ tivului nostru, releva ing. Faur —, sau i-am văzul (Continuare în pag. a 3-a) ^ plantat cartofi şa., aflate MiRCEA LEPÂDATU
pondent).
în dotarea staţiunii noas­
tre. în aceste zile se exe­ (Continuare in pag. a 3-a)