Page 46 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 46
i
p?n 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
20.00 Tcl(
lor)
20.15 Ca!)
\v.
^re
ecou
Rom
Conj
al j
în lumină lipsurile care tului că unele cadre con următoare, ca de altfel pe realizeze planul la toţi perii
s-au perpetuat în fiecare fundă autoconducerea cu întregul an, planul este indicatorii, să materiali im
anul
secţie, atelier, comparti automulţumirea. Altfel cum 20,35 A p;
ment de producţie. Direc poate fi înţeleasă afirmaţia mobilizator, însă oamenii zeze la înalt nivel de cali lor)
torul comercial al întie- şefului compartimentului muncii de aici, cu toate tate şi eficienţă prevederile 20.15 Viaţi
prinderii Dorin Jude, rele producţie, Mihai Vinţan, că greutăţile pe care le mai Congresului al XlII-lea 21.00 Film
va eu.justeţe că unele planul la export pe 1984 a au — legate de asigurarea al partidului, reafirmate în li
secţii nu au executat în fost îndeplinit, cînd nu este ţie ii
timp util şi de cea mai adevărat, sau nerecunoaşte- cu comenzi, de aprovizio din nou, cu deplină justeţe m ier.
sodu
bună calitate prototipurile rea de către şeful compar narea cu materii prime, de de către tovarăşul Nieolae 21,50 Tete;
unor produse, că la atelie timentului proiectare, Leon- dotarea tehnică, de calita Ceauşescu, la cel de-al lor)
rul din Livezeni există tina Teodorescu, a lipsuri tea unor materiale — sînt III-lea Congres al Frontu 22.00 închi
multă indisciplină şi o con lor din acest sector extrem lui.
damnabilă neglijenţă în de important pentru în ferm hotărîţi să-şi îmbună lui Democraţiei şi Unităţii
gospodărirea materiei pri treaga activitate a între tăţească activitatea şi să Socialiste. r'v
Conştienţi că siderurgia pinde de alţi factori din me, că unii şefi de sec prinderii. Intr-adevăr, vor
va continua să' fie .şi pe afara combinatului. Cel ţii caută prea multe jus bitoarea avea dreptate spu-
viitor un pivot principal al puţin asemenea neajunsuri tificări pentru acoperirea nind că la baza afirmării BUCURI
industriei româneşti, repre-- strict interne ar fi trebuit unor lipsuri, însă nu a pe piaţă stă calitatea pro dioprograr
zentanţii oamenilor muncii eliminate operativ din ac spus şi cum a acţionat duselor, că se impune un La ordine
din Combinatul siderurgic tivitate. „în circa 10 zile personal ca membru ' al stop categoric risipei, că cultură; 1
7.30 Zi de
„Victoria" Călan au anali se apreciază că vor fi des-* consiliului oamenilor mun este imperios necesar să ros organ
zat în adunarea generală, congestionate gările şi se cii sau împreună cu or se îmbunătăţească indicele deplinit la
într-o atmosferă de înalta va face ordine în privinţa ganul colectiv de condu de valorificare a materiei 8.00 Revis
responsabilitate, rezulta trenurilor descompuse" cere pentru ca asemenea prime, dar la toate aces Curierul
Buletin
tele muncii desfăşurate în (Dumitru Maxim, şef staţie carenţe să nu se per tea este necesar aportul Uăspundcn
1984, cauzele unor nea transport). Pînă acum de petueze. conjugat al întregului co 10.00 Bulei
junsuri apărute în activita lectiv, de la muncitor şi Interpreţi
ee nu s-a făcut ? — în La rînduj lor, Mihai Fiţ Iară; 10,30
te. Darea de seamă şi dis trebăm. „Se va urmări şi Constantin Prode — şefii pînă la director şi invers. cialisle ;
cuţiile au pornit de la efor respectarea tehnologiilor secţiilor din Haţeg, res Deci să muncim cum Ştiri ; u,o
turile financiare pe care de fabricaţie, vor fi îmbu pectiv Brad — au solicitat, vorbim... Pentru întreprinderea ju contenită a consumurilor, copiilor ...
cuini ; u
partidul şi statul .nostru desigur, în mod justificat, Am reţinut şi opiniile 17.00 Buleti
nătăţite tehnologiile de deţeană de transport local, o poziţie intransigentă faţă Ştiinţa sec.
le-au făcut pentru dezvol control" (Dumitru Soldu- dotarea cu unele utilaje modeste şi sincere ale lui anul 1985 reprezintă un dc acei beneficiari tentaţi logia — d<
tarea combinatului .„Victo şi instalaţii, asigurarea în Geza Zsok, şeful secţiei mic jubileu : se împlinesc să folosească nejudicios al ştiinţei
ria" şi le vor face şi de bun, şef serviciu C.T.C. — timp util cu proiecte, do Deva, fruntaşă pe între curînd cinci ani de la în capacităţile de transport", 12,25 Din
acum înainte (în cincinalul laboratoare). Aceeaşi între cumentaţii şi S.D.V-uri, prindere, care nu a adus fiinţarea sa. Anul micului în condiţiile unei repartiţii rului ; 12,i
radio-tv. ;
198(1—1990, de pildă, vo bare ! Ca şi în cazul con jubileu a fost precedat de carburanţi dimensiona 3 ; 15,00 Ci
lumul total al investiţiilor tabilului şef al combinatu de un altul pe care ini 10.00 Buletii
lui, care arăta că în vii WMmm. te cu maximă rigoare, Hora nume;
va fi de peste un miliard Mi mosul colectiv al amintitei I.J.T.L. a reuşit să facă Coor' mate
lei), pentru materializa tor vor fi mai bine urmă întreprinderi l-a încheiat economii şi să obţijiă to 10,5 1
rite costurile de producţie.
rea mobilizatoarelor sar cu realizări deosebite. Ele tuşi o atît de substanţială Bule . de
Au mai luat cuvîntul versitatea x
cini puse în faţa siderur- Kugen Mujic, ion Beraru, au constituit motiv de depăşire la planul de citai folclor
g işti lor de către secreta Viorel Monda, Ioan Cim- îndreptăţită mîndrie pentru transport, pentru că a fost dan; 17,10 O
rul general al partidului, porescu, Viorel Ignat, A- toţi participanţii la aduna abordat cu răspundere pro ne ; 18,00 O
vista intern.
t o v a r ă ş u l Nieolae rea generală a reprezentan Muzică, inf(
drian Stoicoi şi directorul gramul de trecere a unor
Ceauşescu, de către marele general al Centralei indus ţilor oamenilor muncii. autovehicule la funcţio 20.00 Radio,
forum al comuniştilor — triale siderurgice Hune Spicuim din darea de narea cu combustibil ne sugestia dv
într-o oră
caic a deschis o luminoasă doara, Sabin Faur. seamă prezentată în adu convenţional. 23.00 Rezn
perspectivă' de afirmare nare : speciale Pri
Ceea ce se impune cu Sînt mulţumiţi oamenii Bijuterii m.
tuturor domeniilor vieţii prioritate este ca toate o Planul total dc pro- muncii de la I.J.T.L. cu 23.30 Buletir
econom ico-socinle. colectivele combinatului ducţie-prestări a fost realizările de pînă acum ?
„Avem de realizat multe să lupte pentru eliminarea fp lfl depăşit cu 9,4 la sută ; Nicidecum. Ei tind mereu
obiective — arăta, în eu- totală a actelor de indisci ■'m la autodepăşire. „Trebuie
vintul său, ing. Vaier Ste- plină ce se mai manifestă « Producţia globală să înţelegem — afirma în
zar, directorul uzinei încă la locurile de muncă. W S b industrială realizată în cuvîntul său tehnicianul DEVA : O
cocsochimice — şi, în ima Apoi'este necesară concen m Wm. proporţie de 112,2 la Adalbert Knebel — că sar dreţe (Patri
mul rînd, cantitatea de sută ; flăcări — s
trarea tuturor forţelor spre cinile dc plan trebuie con ta); IIUNE
cocs planificată. Au exis rezolvarea multiplelor pro © Depăşirea cu 24,2 siderate ca minimale, iar (Modern, s;
tat greutăţi în aprovizio bleme tehnice existente, normele de consum ca fele roşii -
(Modern,
narea cu materii prime şi în scopul optimizării acti Ia sută a prevederilor fiind maximale". Un asd- Popescu s;>
(Fi
chiar în expedierea cocsu de plan în transportul menea mod de înţelegere pentru iubii
tehnologic ;
lui fabricat. Pe viitor este vităţii, realizării sarcinilor a cerinţelor prezentului şi TROŞANI:
necesară mecanizarea ope pe 1985 şi trecerii cu tot ® Veniturile brute din ale perspectivei de dezvol ring); Fai
(Unirea);
li
raţiilor din depozitul de elanul muncitoresc la în I.P.r,. Calitatea lucrului făcut (le Petru Rtisu s-a impus activitatea de transport tare înseamnă racordarea spînzuiătoar.
semicocs, trebuie găsite so făptuirea obiectivelor din ca o condiţie generală a muncitorilor din sala maşini a Sec sporite cu 9,1 Ia sută ; plenară la imperativele brie); LUPE
Foto , GHEORGHIU
ţiei tîmpiăric Deva.
luţii tehnice pentru utili etapa viitoare de dezvol N ceră "u Uur
tare.
Ron şi j
zarea gazului de semicocs o Dublarea volumului puse de partid, de secre real. .,) ; i
la arderea în cuptoare". Practic. din lucrările planificat de piese şi tarul său general în faţa misterioasă
adunării generale s-a des au criticat modul defectuos economiei. în cuvîntarca TJULA : Ii
Concret, pe 1984 s-a nici un elogiu colectivu subansamble recondiţio la- încheierea lucrărilor (Muncitoresc
acumulat un minus d.c cir prins nevoia urgentă a al pregătirii fabricaţiei la lui pe care-1 conduce pen nate şi refolosite ; S-n oprit un
unei limpeziri a tuturor
ca 133 000 tone cocs me nivelul întreprinderii, dar tru - frumoasele realizări © Reducerea cu 6,3 Congresului al III-lea al torcr.c); UE
talurgic. Nici alte produse problemelor ce confruntă au trecut sub tăcere ne din 1984, considerînd că F.D.U.S., t o v a r ă ş u l aeriană (Bel
Spectacol
fizice importante nu au fost colectivul de siderurgisti, regulile destul de serioase era de datoria lor să mun la sută a consumurilor Nieolae Ceauşescu, secreta (Steaua roşie
realizate : fontă cenuşie, studierea concretă — pe in activitatea colectivelor cească aşa. Iar pentru ca de carburanţi. rul general al partidului, ZA : Comb!
aglomerat, produse chimice, fiecare „segment" de acti pe care le conduc. în în acest an să dobîndească Colectivul I.J.T.L. n în preşedintele Consiliului rul) ; ORAŞ!
cordiale de t
utilaj de turnare pentru vitate — a neajunsurilor, aceeaşi notă a vorbit şi rezultate mai bune a soli cheiat, prin urmare, anul Naţional al F.D.U.S., arăta: tria); Llmi
gţelării, energie electrică conceperea de măsuri rea maistrul Constantin Gur- citat acoperirea cu comen „Avem în faţa noastră un (Flacăra); Gi
lup, de la atelierul din zi, unele dotări tehnice şi 1984 răspunzînd prompt program minunat, măreţ, Legenda (Cas
etc. Furnalistul Graţian le care să conducă la în Livezeni, unde nu se reu dezideratului pus de partid HAŢEG : Bal
Iuga, de la secţia I fur lăturarea lipsurilor. Nu şeşte de multă vreme să s-ă angajat pentru noi suc în faţa întregii economii : de largă perspectivă. Acum, Iui Ivanhoe
cese. La rîndul său, mais
nale, sublinia : „Circa 5 la trebuie neglijat nici un a- se facă ordine şi disci producţie suplimentară eu hotărîtoare sînt munca BRAZT: Drag
na: CA LAN:
sută din minusul de fontă mănunt ! S-a mai desprins plină, unde înşişi conducă tru! Ioan David, fruntaş costuri şi consumuri la pentru realizarea lui, acti Închis orasi
in întrecerea socialistă pe
aparţine secţiei noastre din forumul oamenilor torii nu reuşesc să pună anul 1984, tot la secţia nivelul celor planificate vitatea organizatorică pen cultură); SIM
ierul de ap
care_ se ştie, în anii tre muncii dorinţa unanimă de piciorul în prag. Deva, a pus cu curaj şi sau mai mici. Să consem tru înfăptuirea în cele ILIA: Fiul M.d
cuţi a avut rezultate bune. a face totul pentru ridica Sigur, în 1984, şi I.P.L. răspundere punctul pe ,.i", năm că pentru întregul mai bune condiţiuni a aces
Pe viitor este necesar să rea eficienţei activităţii, Deva s-a confruntat cu referitor la neajunsurile parc • de transport auto tor hotărîri şi programe".
fie luate măsuri ferme pen voinţa de a răspunde prin greutăţi în aprovizionarea din întreprindere, din problema carburanţilor şi Gîndind în lumina aces
tru asigurarea cu materii fapte de prestigiu chemări tehnico-materială şi în a- unele compartimente func iubrifianţilor, a pieselor tui mare adevăr, anaiizînd
prime • a silozului de zi, posibilităţile autobazei pe
lor şi îndemnurilor formu sigurarea cu comenzi, dar ţionale, din stilul de mun de schimb şi anvelopelor Timpul prr
asigurarea spânului la fur late de secretarul' general lipsurile mari care au in că al C.O.M., considerînd este una vitală, iar absen care; o conduce, inginerul azi, 33 februp
nale, descongestionarea al partidului, tovarăşul fluenţat nerenlizarea pla că stă în puterea oameni ţa ori insuficienţa lor s-au Daniel Martinovici spunea: mea va fi de'
cu cerul schi,
haldei de zgură"... Nieolae Ceauşescu, pentru nului s-au aflat, cum pe lor, a întregului colectiv înscris nu o dată în ca „Sarcinile anului 1985 sînt vor Cri dea n,
Se observă că ultimul as a da cit mai mult metal bună dreptate spunea Cor- să înlăture neajunsurile, drul activităţii unităţilor la nivelul posibilităţilor va sufla slab
pect ridicat de furnalist patriei. neliu Ionescu, directorul întreprinderea să-şi facă de transport auto în cate noastre. Pentru a Ie înfăp cu u,. .: in;.'
parare de 4^
este o problemă de organi întreprinderii, „în propria planul *în acest an. goria greutăţilor obiective. tui cu succes trebuie să din sectorul
zare internă, nu mai de MARÎN NEGOITÂ noastră activitate". „Nu De altfel, spre meritul Condus cu competenţă de acţionăm mai bine asu spulbcrînd p
urmărim atent producţia, lor, şi alţi vorbitori (şi nu comunişti, beneficiind de pra calităţii oamenilor cu pada. Tem pe
sublinia vorbitorul, nu dăm greşim dacă pe unii îi Sportul unui corp tehnic care lucrăm. De ei, de noi me vor i; c«
minus 22 şi
atenţia cuvenită calităţii repetăm : Geza Zsok, Dorin bine pregătit, colectivul toţi depinde folosirea în dc, iar culc
produselor, risipim cu Jude, Mihai Fiţ, Constan I.J.T.L. şi-a depăşit nu tocmai a posibilităţilor da minus lfi şi
nonşalanţă materia primă, tin Prode, Marian Bonean numai propriile neajun care dispunem". Pe linia de. Izolat re
nu ne ocupăm în suficien — şeful secţiei Petrila) au suri dar şi greutăţile o- nerc dc chie
tă măsură de pregătirea apreciat că în acest an au biective. „Elementele care aceloraşi generoase idei au Pentru urm
muncitorilor, îndeosebi a condiţii şi posibilităţi să-şi ne-au condus aici — arăta vorbit şi Emil Gavrilescu zile : Vreme;
celor tineri. Este surprin îndeplinească integral pre şi Emilian Gloabă şi Emi- bit de rece
(Urmare din pag. 1) cipanţi la dezbateri. Şi zător cum la secţia din în cuvîntul său tovarăşul lian Schillerşi Tcofil Pavel intervalului’,
aceasta, nu pentru că au Deva se poate munci bine vederile de plan şi că se Mihai Leica, şeful autoba şi alţi participanţi la- dez bil. Izolat va
sufla
va
sla,
tat justificări minore, a fost autocritici sau foarte şi realiza planul, iar la vor mobiliza exemplar pen zei Deva, autobază plasa bateri. Cind într-un colec din est. Tem
tru aceasta. De altfel, un
tergiversat luarea unor mă critici la adresa consi celelalte nu". însuşi direc prim pas, de bun augur, a tă pe locul I în întrecerea tiv se afirmă asemenea nime între n
nus 3G grade
suri care se impuneau cu liului oamenilor muncii, torul unităţii, întregul or fost făcut: în luna ianu socialistă — sînt : dăruire xime intre m
a cărui activitate trebuiau mod de înţelegere a sar
stringenţă. gan de conducere colectivă arie a.c., în pofida greu în muncă, conjugarea la cinilor şi cerinţelor, suc nus fl grade,
di cate spre r
Dar ceea ce nu a făcut s-o analizeze pe toate fa trebuie să risipească neîn- tăţilor generate de iarna imperativ a eforturilor în cesele sale bucură dar nu valului. (ten
ţetele, ci pentru că, refe- tîrziat această nedumerire. aspră, I.P.L. Deva şi-a în tregului colectiv, a efor „depunere d,e
darea de, seamă au făcut, rindu-se unii la neajunsu Şi ponte că această si deplinit prevederile de turilor de gândire şi crea surprind. teorolog de *
în cuvîntul lor, unii parti rile altora, au pus de fapt tuaţie se datorează şi fap plan.' Evident, în lunile ţie pentru reducerea ne- ION CIOCLEI Ţuţuriga).