Page 47 - Drumul_socialismului_1985_02

> MIERCURI, 13 FEBRUARIE 1985 Pag. 3

Avem posibilităţi să demarăm bine Acţiuni

ly^ss 55
g$S8B8BBB8 noul semestru de învăţământ* 4 desfăşurat®
arţial co-
in forma­ O linişte nefirească — ale studenţilor din anul II unde rezultatele actualei se­ din anii II mine ingineri, III zată de comitetul sindica­
re»* ttgică: mine exploatări la zi, I şi © La centrul de cerce­
ci citării pentru o sesiune de exa­ ingineri (grupa 2182) şi • în siuni depăşesc cu cinci pro­ tări şi proiectări al Com­ tului de Ia mina Petrila,
cialc ale mene ! — domină coridoarele general ale celor din anii cente «ele înregistrate acum III topografie subingineri - binatului siderurgie Hune­ la. clubul minier din loca­
isatc de şi intrările în amfiteatrele patru, creşterile cu 8 pînă un an. „Sînt cîteya pro­ seral". doara a avut loc simpozio­ litate, a avut în atenţie
XlII-lca cente care spun ceva, adică Numai că, alături de a-
i pentru şi laboratoarele Institutului la 1 ' procente a promovabi- nul eu tema „Aplicarea u- „Aportul comisiei ingineri­
ncinalului de mine Petroşani în aceste lităţii din anul I (faţă de se­ relevă un salt al rezultate­ semenea rezultate, fac notă nor metode şi tehnologii lor şi tehnicienilor Ia in­
piuă în zile de februarie. siunea din iarna trecută) lor examenelor de acum fa- discordantă procentele mici noi în elaborarea oţeluri­ troducerea progresului teh­
— Este nefirească şi, to­ sint, cu siguranţă, rodul ac­ ţă de cele din aceeaşi pe- de promovabilitate la anii I lor superioare", la care nic, în vederea creşierii
istire (co­ S-a mine ingineri - seral, Iii
tuşi, firească această linişte, ţiunilor întreprinse, încă din rioadă a anului trecut. au participat cadre teh- productivităţii muncii şi a
lii (color) dacă ne gîndim că astăzi luna noiembrie, la nivel de muncit mai mult şi cu stu- mine ingineri — seral, I mine nico-inginereşti, muncitori, eficienţei economice".
„Tineri examenele sînt rezervate senat, organizaţii de partid, denţii si cu cadrele didacti- ingineri, ca şi neprezentarea maiştri, membri ai acti­
Coprocîu’c- anilor terminali. Sîntem de consilii profesorale, catedre ce - apreciază conf. univ. la (nici un) examen a 60 de vului sindical. o La clubul „Siderur-
nală. Pre­ şi ani de studii. dr. ing . llie Rotunjanu, de- studenţi ! O bună parte din­
rii. Epi- acum în anul cinci de în- tre aceştia sînt in anul... I. gistul" din Hunedoara a
văţămînt şi, deşi emoţia mai o O importantă dezba­ avut loc faza municipală
iarţ.ial co- stăruie, zarva examenelor din O situaţie deloc favorabilă tere a organizat comitetul a brigăzilor artistice şi
şi care nu poate fi trecută
primii ani s-a domolit - ne REPERE UNIVERSITARE sindicatului de la Exploa­ grupurilor satirice din ca­
programu- întîmpină studenţii care îşi cu vederea în primul rînd tarea minieră Ghelari. a- drul actualei etape a Fes­
aşteaptă rîndul la„ confrun­ de asociaţiile studenţilor co­ vînd cn idee centrală „Căi tivalului naţional „Cînta-
tările cu... viitoarea profe­ - Munca pentru sesiune canul facultăţii de mine. Cu munişti ! .şi modalităţi de reducere rea României".
r
siune. Confruntări ca e - începe în timpul anului de studenţii s-a muncit mai La nivelul celor două de­ a cheltuielilor materiale şi
comparate cu cele din se­ studiu şi se relevă cu oca­ mult, atît pe linie profesio­ canate s-au întreprins — a consumului de energie o Judecata muncitoreas­
siunea de iarnă a anului zia lucrărilor de verificare. nală cit şi educativă, iar în chiar în timpul actualei se­ şi combustibil". că organizată de comitetul
ce priveşte activitatea ca­
G,30 Ra- universitar precedent — îşi Procedînd astfel, în sesiune drelor didactice, aceasta a siuni - cîteva măsuri care sindicatului de la I.M. Lu­
iinc(ii; G,45 relevă superioritatea. nu-mi rămîne decît să-mi promit o bună demarare în © Un important număr pani a avut, do această
i în agri- aprofundez cunoştinţele — fost mai bine urmărită, prin semestrul al doilea. Ele vi­
diojurnal ; — Intr-adevăr, la total stu­ opinează studentul llie Tă- controale la ore din partea zează 'îmbunătăţirea activi­ de muncitori şi cadre tiâi- dată, în atenţie continua­
.mea rigu- denţi examene promovate conducerii facultăţii, a cate­ nico-inginereşti de la în­ rea acţiunilor de comba­
planul în- am înregistrat un procent năsescu, din anul IV ingineri, tăţii la disciplinele prevă­ treprinderea minieră Bar­ tere a absenţelor nemoti­
îulicatorii; cel care a încheiat primul drelor şi şefilor de discipli­ zute cu notări (verificări) şi vate în producţie. în acest
sei ; 8,10 de 83,3 la sută, cu 5 la sută semestru numai cu note de ne. in rezultatele bune ale - proiecte de an. Sint pro­ za au participat la dezba­
iilor ; 9,00 mai mult faţă de sesiunea studenţilor din anul V se re­ terea „Creaţia tehnico- cadru, cincclubul sindica­
tiri ; 9,05 din iarna trecută,' iar la in- 10. Şi ca el, Rodica Şerban gramate, astfel, o seamă de ştiinţifieă în slujba pro­ tului a prezentat un inte­
iltătorilor ; (grupa 2173) 'şi Alexandru flectă şi organizarea favo­ acţiuni bine concepute, care resant film, sugestiv inti­
ştiri ; 10,05 teg raIişti creşterea este de Cîrşot (grupa 2174), şi mulţi rabilă a structurii semestrului să antreneze studenţii la gresului". Acţiunea a re­
zică popu- 10 la sută. Vrem să păs­ probele de degrevare* (exa­ levat preocupările majore tulat: „Indisciplinatul".
ţărilc so- trăm tradiţia bunelor rezul­ alţii, chiar şi colegii lor din I. in acest an universitar ale colectivului unităţii Principalii invitaţi au fost
Bulctin de tate în confruntările din ulti­ anul I, pentru care integra­ studenţii cu beneficiat de 14 mene parţiale), la recupera­ pentru perfecţionarea teh­ mai ales absentomanii.
iocaruselul rea în viaţa de student a săptămîni de activitate di­ rea notărilor nepromovate
upola cir- mii ani - ne spune conf. şi a proiectelor de an - a- nologiilor de extracţie şi
1
ublicitate ; univ. dr. ing. Alexandru Flo- însemnat efort, stimulat de dactică care le-a permis o prelucrare a minereu ilor. ® Casa de cultură a sin­
ştiri ; 12,05 dorinţa de a ţine pasul cu pregătire continuă, definiti­ sigurîndu-se, în acest fel, dicatelor din Petroşani a
XX. Iîio- rea, decanul facultăţii de cerinţele învăţămîntului su­ o pregătire temeinică a
.i fierbinte maşini şi instalaţii miniere, varea proiectelor de an şi o viitoarei sesiuni. Pentru ma­ ® Comitetul sindicatului găzduit în cadrul acţiunii
lului XX ; evidenţiind grupe şi studenţi perior, aşa cum dovedesc prezenţă calitativă în exa­ din Combinatul siderurgic „Azi, casa de cultură vă a-
ira folclo- care îşi onorează cu probi­ Daniela Savu, Florin Boboiiă mene. La discipline ca ex­ terializarea acestui pro­ Hunedoara, în colaborare
in premieră şi alţii. ploatări la zi, aeraj şi pro­ gram trebuie însă ca efortu­ parţine", o reuşită seară
De la 1 la tate politică şi civică statu­ rile cadrelor didactice să se cu Asociaţia juriştilor, a culturul-educativă consa­
invitaţilor; tul în institut, dar şi re­ Eforturile sînt evidente şi tecţia muncii, geodezie, gru­ întreprins o discuţie am­
ştiri ; 16,05 versul acestora. Integraliştii la facultatea de mine, unde pele 1249, 1259, 1262 sînt întîlnească cu ale studen­ plă pe tema: „Politica crată tinerilor de la între­
’ăţite ; 16,35 integraliste, rezultate bune ţilor, care au datoria să
;
con' ce ; din grupa 2171 (anul IV ingi­ se pregătesc în meserie a- fructifice la maximum timpul Partidului Comunist Ro­ prinderea de utilaj minier
ci 7,00 neri), rezultatele frumoase proape 3 200 de studenţi şi înregistrînd mulţi studenţi mân în problemele apăiă- şi de la mina Dîlja.
17,». Jni- de studiu şi condiţiile deo­
17,30 Hc- sebite de muncă şi viaţă de rii păcii şi reducerii arma­
onela Pro- care dispurî în institut. mentului nuclear". Rubrică realizată
mbii r o ma­ cu sprijinul Consiliului
sorii -fr Re­ Valoarea — dohîndităprin muncă LUCIA LICIU judeţean al sindicatelor
ală radio * © Masa rotundă organi-
ţii, muzică;
; 1 ; * La (Urmare din pag. 1) care se anga/eaza in pro­ ceilalţi interlocutori, spiritul
22,00 O zi ducţie. „Munca ne-a for­ de echipă al oamenilor,
idiojurnal ; buna înţelegere şi întraju­ ie la
Ic tragerii Vedem oamenii la lucru mat ca oameni aici, spune
epres; 23,05 în ateliere modeste. „Dar maistrul Viorel Gropeanu. torarea, efortul conjugat
îlc; 23,25 — tac minuni, prin pricepe­ Munca asta grea, dar fru­ pe care-l depun pentru (Urmare din pag. 1) chime în S.M.A., preciza s-a trecut cn forţe sporite
ştiri. că în toată această perioa­ la lucrările de fertilizare
rea şi dăruirea lor in mun­ moasă. Unii au iiiceput de învingerea greutăţilor. Iar
EiMmMm că. ,.Trebuie să muncim, tineri şi au muncit nu uşor. ca un corolar al acestor — Cine s-n evidenţiat dă munca a fost organiza­ a solului. Pe ogoarele
afirmă mecanicul Vasiie Dar, spre lauda lor, au per­ atribute, contabilul set ai în mod deosebit ? tă aici în_ două schimburi, C.A.P. Boş o formaţie com­
mszmză Ciuhandu. Şi nu oricum, ci severat, au învins şi azi autobazei, Gheorghe Hodo­ — Amintesc în primul în schimbul întîi se repa­ pusă dintr-un „Tfron" şi
repede şi bine. Oamenii sint mindria autobazei şi rog, ne-a înfăţişat tabloul rînd pe maiştrii Ion Ban­ rau combinele, iar în al cinci tractoare cu remorci
dă de lan- sînt buni şi lacem ele toa­ întreprinderii. Mă gîndesc realizărilor din anul 1984: de, şeful atelierului pro­ doilea, tractoarele. Proble­ transporta gunoi de grajd.
lVIexicul în te la autobuzele aflate în ia Dumitru Popa, loan venit călători — 100,5 la priu, Simion Moraru, şeful me ? „Sînt cum să nu — Cu „Ifronul" muncea Va-
e I-II (Ar-
• RA: Horea reparaţii". „Dacă noi nu Rusu, Vaier Bolclura — cu sută ; tone transportate — secţiei Pestişu Mare şi arăta el — îndeosebi cu sile Mihăilă, iar transpor­
A) ; Clopo- remediem operativ defecţiu­ peste 30 de ani ta activ —, 102,8 lă sută ; productivita­ Traian Ţibea, şeful secţiei unele piese de schimb. Dar, tul îl efectuau tractoriştii
eriile I-II ni ie, dacă nu reparăm în la Vasiie Ciuhandu, Aurel tea muncii — 105 la sută; le-am depăşit. Cum '!■ Re- Dorin Pop, Hanzo Laszlo,
B) ; Mitică economii la cheltuieli de Cinciş. De, asemenea, se eilperînd, recondiţionînd şi
ra) ; Iubire timp maşinile, Înseamnă că Ungur, Petru Vasiu, Traian cuvin evidenţiaţi şefii de Ovidiu Prodan, Val an
(Arta); PE- şolerii n-au de lucru şi nu Şerban, Dote! Pădurcanu, producţie 812 415 iei ; be­ utilizînd ■ tot ec a fost po­ Barna şi Simion Stoica.
iunul (Pa­ ne lacem pianul pe autoba­ Aurel Achimeţ, Vaier Duc, neficii — 116,8 la sută: formaţii Iosif Cristea, Va- sibil : demnroare, alter-
lii desenate economisirea a 38 tone de sile Nemeş, Victor Adam, n atoai-'e, pompe de apă, Pînă la această dală ci u
işcături su’o ză, adaugă mecanicul Va­ la alţii". loan Sălăjan, Vasiie Cîşla- dus in cîmp peste 170 tone
(7 Noicm- ier Duc, de 15 ani îneca-' Vorbind despre oameni motorină. şuruburi de reglaj, alte de gunoi.
Tnimă sin- nic motorist. Am lucrat, în evoluţia lor lirească, ■ Sint realizări meritorii ru şi mecanizatorii Iosif piese si subansambrle de
: Y‘ "AN: care au situat colectivul Cristea, Cornel Bande, Luca ia toate tipurile de uti­ La C.A.P. Nandru, Pes­
îta (JLu- alături de şoferi, şi la neocolind nici greutăţile şi tişu Mic, Cinciş şi Pestişu
[EA . arma Cimpu lui Neag, la unele neajunsurile cu care s-au Autobazei 2 călători Deva Hacicu, de la Pestişu Mure, laje. Anul trecut, de exem­
inerul); PE- reparaţii". mai confruntat, chiar aba­ pe un loc fruntaş în între­ Simion Stoica şi Cosbiche plu, am recuperat şi rein­ Marc mecanizatorii Con­
lona păgînă Discutăm cu alţi doi ve­ teri de la disciplina mun­ cerea socialistă pe între­ Prisăcaru de la Roşe trodus în circuitul econo­ stantin Larion, Tonn Cîş-
ANINOASA:
ren (Munci- terani ai colectivului. Vor­ cii, loctn Mureşan, secreta­ prindere in anul 1984, pen­ In atelierul de la sediul mic piese şi subansamble leanu, loachim tfunie şi
ANT: Nava besc cu plăcere despre to­ rul organizaţiei de bază tru care merită sincere staţiunii se aflau în lucru în valoare de peste un Ştefan Grădinara fertili­
it); BRAD : varăşii de muncă, despre da ia atelierul întreţinere, felicitări. Valoarea se cîş- cîteva „Glorii". Maistrul miiion de lei". zează cu îngrăşăminte
comandă
GURA BATt- pasiunea şi răspunderea cu a ţinut să remarce, ca şi tigă prin muncă. Ion Bande, şeful atelieru­ Cum reparaţiile sînt deja chimice terenurile ocupate
iţia (Mine- lui, om cu 22 de ani ve- în mare măsură finalizate cu culturi dc păior.sc.
: : Salutări
Terra (Pa-
dorinţelor J ■x-i'j' I
)AGIU-BAl : Costicâ Antohi, şef de sec- ,
de cultură) ; area si
ia cavaleru- ţie cizmărie la cooperativa 5
(D a c i a) : „Drum nou" Hunedoara, a J
dea şi regi- încercat să-şi ascundă I
Dmul care a Sf® ifîl W
ilfis. CU ii a -C
(Casa de i fapta prin acte false. Acum 5
RTA : Păîan- nu mai are posibilitatea '
(M u re sul) ; începînd cu anul 1984, încălzit se face d? unităţile nile de vară, când acest Din cele arătate rezultă ’ © Are altă ocupaţie. să umble cu... falsuri.
ei (Lumina).
calcularea ’ şi repartizarea de gospodărie comunală şi consum se face numai pen­ importanţa stabilirii corec­ | Maria Călămaru din Sime-
EM cheltuielilor comune afe­ locativă, împărţind contra­ tru obţinerea apei calde. te a suprafeţei locuibile v ria se ocupa de mai multă o Manipulantul de fran- j
rente încălzirii locuinţelor, valoarea energiei termice Costul acestei energii ter­ pe fiecare apartament în | vreme de speculă cu pro-
IEAşî furnizării apei calde, pre­ la suprafaţa de radiaţie mice (calculată lunar) se parte, întrucit în funcţie I duse de provenienţă străi- zeîe. Ca manipulant Io .
' "'-IZ'-'- Atelierul de panificaţie I
cum şi a -altor., cheltuieli totalizată pe fiecare bene­ împarte p. numărul < de de acestea se stabilesc i nă. Colac peste pupăză, Brad, loan Alolea a ,,ma- ‘
?abil pentru se face în baza Hotărîrii ficiar (asociaţi.) de loca­ persoane care locuiesc în cheltuielile de 'încălzire. ia percheziţia domiciliară nipulat" în folosul său 15 >
Le 1985: Vrc- Comitetului pentru Pro­ tari sau persoane juridice). raza aceleiaşi asociaţii de Este necesar deci ca în ca­ » s-au găsit şi 400 gr pastile
•jebit de rejcc, La rîndul lor, asociaţiile locatari. La stabilirea a- franzele. Dosarul ce i s-a jj
'bător. Izolat blemele Consiliilor Popu­ drul’ fiecărei asociaţii de i de argint „agonisite" de la întocmit va stabili şi nota P
uşori. Vin Iul lare nr. 30/1983. locatari să se procedeze la s subansamblele folosite în
e
in moderat, Potrivit acestui act nor­ determinarea acestor două | unele unităţi economice. de plată c i se cuvine. 1
isbeci.il tem- mativ, repartizarea chel­ tipuri de suprafeţe (de ra­ . M. C. are acum altă ocu-
-00 lem/oră © Conducătorii de ce-i j
e::t-nord-est, tuielilor pentru încălzire diaţie şi locuibilă). | paţie. ,
: alocuri zb­ se face în funcţie de con­ în cadrul cheltuielilor tolerează? P< tru Sefler, *
aturile mini- travaloarea energici' termi­ comune, potrivii reglemen­ o Şi-au ratat planurile. Ionele Niţu, Nicuşcr Pa- |
prinsc între
nimts 18 gra- ce consumată pe o perioa­ tărilor legale mai intră : I Dacă la E. M. Certej nu sărel şi Ion Beica, toţi de -
marime intre dă determinată (de regu­ cheltuielile de producere J prea avea spor la muncă, la C.S.V. Călan, s-au pre- jj
ninus :0 gră­ lă lunar), stabilită prin de locatari procedează la eestor cheltuieli pe apar­ şi distribuire a apei pota­ | Bistrian Rezinveşi, cunoscut zentat la lucru sub in- •.
it:. cu depu- împărţirea cheltuielilor tament, asociaţia de loca­
ură. înmulţirea numărului de pentru încălzit pe fiecare tari are în vedere, de a- bile reci, gazului metan, » recidivist, s-a asociat cu fluenţa alcoolului. Au fost |
gigacalorii cu preţul uni­ energiei electrice pentru | Genolică Aelenei, care nu opriţi la timp şi avertizaţi, *
ăioarcîe trei tar al acesteia. locuinţă în funcţie de su­ semenea, numărul de per­ spaţiile de folosinţă comu­ î avea nici o ocupaţie şi',
v a fi deose­ prafaţa locuibilă a acesteia, soane din fiecare locuinţă. dar nu de către conducă- 9
bi începutul Preţul unei G.cal este de respectiv în funcţie de nă, cheltuielile pentru fo­ | împreuriă, au comis mai torii formaţiilor respective J
cu cor varia- 220 lei pentru energia ter­ Coeficientul în lei/persoa- losirea ascensorului şi hi- , multe furturi din locuinţe, de lucru. De ce or fi um- «
ninge. Vîntul mică în sistem de termofi- numărul de mp pe care îi nâ stabilit în lunile de droforului; canalizare, cele
i la moderat însumează suprafaţa locui­ vară (iunie, iulie, august) J prin spargeri. Aveau pla- blind ei cu mănuşi cu cei J
Dcraturile n.î- care sau cea produsă prin pentru evacuarea reziduu­ ' nuri mari, dar nu şi le-au ce încalcă prevederile De- ,
inus 21 şi mi- centralele termice care bilă .— camere, holuri şi se foloseşte la calculul rilor menajere, plata per­ ► mai putut duce la înde- creţului 400/1981 ? I
iar cele ma- funcţionează cu gaze na­ dependinţe dotate cu sis­ ch'eltuielilor pentru apa sonalului asociaţiei de lo­
inus 14 şi mi- turale şi de 3-15 lei pentru teme proprii de încălzire caldă aferente şi celorlal­ catari, precum şi alte chel­ 8 plinire.
*
local mai ri- (bucătării, băi etc.). Rubrică realizată
• fîrşitul in tor­ energia termică realizată te luni ale anului, urmînd tuieli administraţi v-gospo- © Umbla cu... falsuri. cu sprijinul
tă locală, cu din cărbuni şi combustibili Cheltuielile pentru pre­ ca în fiecare an, în aceleaşi dăreşti ale asociaţiei. Toa­
chiciură. (Me- lichizi. pararea apei calde se sta­ luni (iunie, iulie, august) te aceste cheltuieli se sta­ ' După ce a delapidat o Inspectoratului judeţean IJ
erviciu: Liana sumă frumuşică de bani, de interne
Repartizarea pe benefi­ bilesc potrivit consumului să se redimensioneze acest bilesc în funcţie de numă­
ciari a cheltuielilor pentru de energie termică din lu- coeficient. rul persoanelor clin familie.