Page 49 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 49
Yolooreo „mstru cub 1 sa
o forestierilor
Categoric, „aurul verde" cu 19,52 i sută, producţia Ceauşescu. dc a exploata
al judeţului nostru se marfă — cu aproape 25 în mod raţional, organizat
află, de foarte mulţi ani, milioane lei, creştere dato pădurile şi a oferi indus
în mîinile unor adevăraţi rată, în principal, sporirii triilor prelucrătoare ma
gospodari : oamenii muncii productivităţii muncii c-u teria primă necesară .
-
clin cadrul întreprinderii 1 327 lei/persoană. La pro Despre modul in i are
forestiere de exploatare şi ducţia netă s-a obţinut un se desfăşoară, concret,
transport Deva."Ei ştiu să-l plus de 2,01 la sută faţă munc-a' forestierilor în zo
„culeagă- din munţi, să-l de plan. Fizic, volumul de nele de exploatare a auru
1
transporte şi să-l pregăteas masă lemnoasă dat în pro lui verde, ne-a vorbit mun
că pentru unităţile de pre ducţie în 1984 a fost su citorul Moise Ciuculescu,
lucrare din toată ţara, cît perior cu 4,7 la sută anu- şef de echipă în sectorul
şi pentru export, unde
„caratele" produselor se
ridică la înalţi parametri [rrr; ic ÂN DECISIV AL ACTUALULUI CINCINAL i i i
calitativi. „In i984 — ne-a S AN UE TRECERE )N CMCSNALUL VHTBR [i LOJI
Anul XXXVII, nr, 8 477 JOI, 14 FEBRUARIE 1985 4 pagini - 50 bani declarat ing. Nicolae To- m
dor, directorul U.F.E.T.
Orăştie — am obţinut re lui anterior. „Succesele în Hunedoara, care şi-a con
registrate de forestieri —
zultate bune Ia toţi indi sublinia ing. Aron Petrieă, dus formaţia de lucra pe
primul loc al
întrecerii
Mecanizatorii îşi vor aduce o contribuţie mai catorii şi îndeosebi la ex şeful sectorului Haţeg — socialiste : ,AnUl trecut
port. Colectivul nostru a
am primit
spre exploatare
contribuit din plin !a de îşi au explicaţia în buna 23 0000 mc de masă lem
organizare a producţiei si
însemnată ia creşterea producţiei agricole păşirea, pe întreprindere, a muncii, în conştiinţa noasă şi ne-am realizat
a sortimentelor livrate be-
nificiarilor externi". fiecărui om care, se ştie. sarcinile în II luni. Pînă
Astfel, în 1984, la nivelul acţionează de cele mai la sfîrşitul anului am dat
In cuvîntarea rostită la deplinirii acestor sarcini ? viziile la toate utilajele. multe ori izolat, ori in miei şi producţie suplimentară.
Consfătuirea de lucru pe Iată răspunsul unor direc Concomitent, s-a acţionat I.F.E.T. Deva, s-au obţi echipe, în zone greu acce Cum am făcut ? Am lucrat
nut plusuri la celuloză fag
problemele agriculturii din tori de unităţi şi şefi de la transportul gunoiului de — 31 mc, celuloză diverse sibile. Sectorul nostru a cu toate utilajele concen
decembrie 1984, secretarul secţii de mecanizare. grajd şi la aplicarea su — 1 667 mc, lăzi de fag — ocupat, anul trecut, locul trate», pentru o mai bună
general al partidului, tova Gheorghe Viţă, directorul plimentară a îngrăşăminte 170 mc, Ia cherestea răşi- secund în întrecerea socia supraveghere. Pentru scos-
răşul Nicolae Ceauşescu, a S.M.A. Hunedoara : ,,Fap lor chimice. Printr-o apro noase — 228 mc şi altele. listă, fapt ce creează pre apropiat am folosit caii
subliniat contribuţia hotă- tul că în anul trecut am vizionare mai bună cu în In aceste rezultate sînt cu misele unei activităţi co unităţii, iar pentru trans
rîtoarc ce revine mecani reuşit să ne sporim contri grăşăminte chimice şi cu prinse şi eforturile colecti respunzătoare în 1985. Ne port am utilizat funicula-
zatorilor pentru creşterea buţia la creşterea produc combustibili există certi velor din sectoarele fo cunoaştem îndatoririle, rcle pasagere care au un
producţiei agricole, cerînd ţiei în C.A.P. şi să înche tudinea realizării unor pro restiere ' Baia de Criş. Ha vrem să răspundem prin consum redus de eombus-
ca toţi lucrătorii din iem activitatea cu benefi ducţii superioare la hectar ţeg, Hunedoara şi Ilia. fapte demne de muncă
S.M.A. să înţeleagă marea cii se datoreşte grijii acor în toate unităţile descr- Faţă de 1983, valoarea sarcinilor formulate de se MARIN NEGOIŢA
răspundere pe care o au date folosirii cu randa vite“. realizată anul trecut la cretarul general al partidu
în înfăptuirea hotărîrilor ment ridicat a parcului de Ioan Cotuţiu, ” directorul export a fost mai nare lui, tovarăşul Nicolae (Continuare in pag. o 3-a)
Congresului al XlII-lea al tractoare şi maşini agri S.M.A. Călan : „Ţinînd sea
partidului şi în realizarea cole, gospodăririi judicioa ma de rezultatele proprii
obiectivelor noii revoluţii se a combustibilului. Pen nemulţumitoare din anul
agrare. Ce se întreprinde tru campania agricolă din trecut şi de producţiile ne
în unităţile S.M.A. din ju primăvara acestui an am satisfăcătoare înregistrate
deţul nostru în scopul în încheiat reparaţiile şi re- de C.A.P., acordăm aten
ţie deosebită înlăturării
neajunsurilor organizatori
ce şi tehnice ce s-au mani
festat. Pe lingă efectuarea
in condiţii de calitate mai
bună a reparaţiilor şi re
viziilor Ia utilajele agri
cole, in această perioadă
ne preocupăm de aplicarea
îngrăşămintelor organice şi
ehithiee. Rezultatele ar fi
încă mult mai bune dacă
repartiţiile, de combustibil
ce ni se dau ar fi onorate
în perioadele c-înd putem
lucra în cîmp cu tractoa
rele. Prin cursurile de
pregătire n mec nizato >r
urmărim ca' toţi lucrătorii
din unitate să-şi ridice ni
velul cunoştinţelor politice
şl profesionale, să. înţelea
gă necesitatea efectuării
în condiţii- ireproşabile a
lucrărilor agricole". Uzina du
cărbunelui Lupeni,
Virgii Tu dan, directorul spălare. La moderna
S.M.A. Geoagiu: „In sco laţ ie dc zeţaj, V» *
pul economisirii combusti clasa 0—10 mm, şef
: i ‘ .1 ţ rât® f bilului, si în acest an vom echipă Alexandru Bc
împreună
eu
maşini?;
pune accentul pe formarea lexandru Mureşan.
■ ' ■■ - ■ ghin Nicula au permanent
în centrul preocupărilor
NICOLAE TÎRCOB
S.M.A. Deva. I.ncrnicl cu pricepere strungarul Adrian buna funcţionare şi exploa
Safta a contribuit Ia recupe rarea unui maro număr de tarea optimă a capacităţi De mai multă vreme Si- tăţenii. în cadrul lor,
piese necesare reparării utilajelor agricole din dotare. lor Ue prelucrare.
(Continuare în pag. a 3-a) ___‘ meria, ca unitate adminis- putaţii îi informează pe
trativ-teritorială a judeţu cetăţeni asupra modului
lui, se prezintă Ia încheie cum se desfăşoară o acţiu
rea anilor cu bilanţuri ne sau cum îşi înfăptuiesc
a campaniei agricole de primavara fructuoase. Este un indi ei sarcinile proprii"
ciu al hărniciei cetăţenilor, Dacă asemenea elemente
al unei strînse legături cu domină stilul de muncă al
Se acţionează cu răspundere pentru a face aceştia a deputaţilor, a con biroului executiv, cc este
specific în cel al comisiilor
siliului popular ăl oraşu
pămintul să rodească bogat lui. Despre stilul de muncă pe probleme ale consiliu
lui popular ? Despre aceas
al Consiliului popular Si- ta ne-a vorbit deputatul
La cooperativa agricolă de fosfor 73 ha. în de Bîrsău s-a încheiat, în crare. Cu cele 300 tone meria, al biroului său exe Ioan Iordate, vicepreşedin
de producţie din Bîrsău — cembrie 1984 şi în prima cursul zilei de luni, scoa transportate în toamnă, la cutiv, al deputaţilor şi or tele comisiei pentru gos
unitate care a obţinut în lună a acestui an am or terea întregii cantităţi de C.A.P. Bîrsău s-au dus în ganismelor sale de lucru podăria comunală şi loca-
1984 rezultate bune la cul ganizat acţiuni pentru îngrăşăminte organice ce cîmp 900 tone gunoi de ne-a vorbit mai întîi tova tivă, una dintre comisiile
turile de orz, porumb şi fertilizarea suplimentară a există în ferma zootehnică. grajd care, după adminis răşul Pavel Irimie, prima cu activitate foarte bună
cartofi — se acţionează cu orzului şi griului cu în S-au dus în cîmp 600 tone trare, vor asigura obţine rul oraşului. ale consiliului popular.
răspundere pentru obţine grăşăminte azotoase. Am de gunoi de grajd care se rea unor recolte bogate în „Dacă este ceva dedsebit „Noi luăm în studiu o
rea unor recolte superioa administrat 360 kg sub administrează pe suprafaţa ultimul an al actualului dc semnalat în stilul de serie de probleme de gos
re la hectar şi în acest stanţă activă la hectar pe ce va fi cultivată cu car cincinal. muncă al consiliului nostru podărire şi înfrumuseţare
an, pentru pregătirea te 77 ha semănate cu cereale tofi în cultură intensivă. popular, este cunoaşterea a oraşului. Una din pro
Pregătirea
temeinică
meinică a campaniei agri păioase. Lucrarea a fost S-a lucrat cu un „Castor" campaniei agricole de pri a temeinică a realităţilor lo blemele pe care le-am avut
cole de primăvară. Efortu efectuată de mecanizatorii procurat cu sprijinul măvară se reflectă şi în calităţii. Pe cunoaştere ne în studiu a fost extinderea
rile din aceste zile vizea repararea tractoarelor şi fundamentăm hotărârile şi canalizării şi a apei pota
ză câteva direcţii princi maşinilor agricole ce de deciziile, tneepînd din ia bile pe străzile cu locuin
pale şi anume : fertilizarea C . A . P . B Î R S Ă U servesc unităţile de pe raza nuarie, când se adoptă in ţe individuale. Am discu
suplimentară a culturilor comunei Hărău, acţiune sesiune planul de dezvol tat cu cetăţenii fiecărei
de cereale păioase, adminis care se apropie de sfîrşit. tare econom ico-soci ala în străzi deoarece se punea
problema ca ei să contri
trarea de îngrăşăminte na Pasc Ber îndoi şi Tian Pă- I.C.I.T.P.L.C.I.M., unitatea De asemenea, sămînţa de profil teritorial pe anul în buie cu bani şi muncă. Am
turale pe terenurile ce vor dureanu, oameni pricepuţi, patronatoare, şi cu cinci cartofi este asigurată in curs. tot ceea ce ne preve
care au realizat o fertili cupluri de remorci ale dem a înfăptui se bazează putut afla astfel care străzi
fi cultivate în primăvară, zare uniformă, de bună S.M.A. Deva. în această întregime şi, în urma mă pe consultarea largă a de întruneau posibilităţi mai
asigurarea tuturor condiţii calitate. acţiune s-au distins meca surilor luate în zilele ge putaţilor şi cetăţenilor, pe mari de a susţine aseme
lor pentru buna desfăşura — Deci mai aveţi de nizatorii Gavrilă Cajvan, roase, s-au evitat pierderi studiile făcute de către co nea acţiune şi cu acelea
re a pregătirii terenului şi fertilizat chimic o mare Tian. Pădureanu, Ioan Şo- le. Unitatea a predat în misiile permanente pe do am început. Totodată, au
insămînţării culturilor pră suprafaţă. Cind o veţi face? felonnu. Cornel Magda şi întregimet .cantitatea de. menii. fost introduse în plan şi
sitoare. Referindu-se la — Intenţionăm să admi alţii. Gunqiul este depus porumb, în schimbul că Cind trecem la înfăptui lucrările de modernizare a
primul aspect, Lenghel To- nistrăm în continuare în in grămezi mici pe terenul reia va primi sămînţă. în re;! prevederilor unei hotă- străzilor respective. Un alt
ma, inginerul şef al uni grăşăminte complexe. Co respectiv, iar Petru Dalie, prezent se depun strădanii rîi i sau decizii, repartizăm studiu pe care l-am finali
tăţii, sublinia : manda pentru cantităţile preşedintele cooperativei, pentru procurarea atît a pe fiecare membru al bi zat a fost cel privind am
— Avem însămînţată cu de care avem nevoie este ne spunea că în zilele ur îngrăşămintelor chimice, roului executiv pe grupuri plasarea în oraş a locu-
cereale păioase o suprafaţă depusă şi aşteptăm să le mătoare se va trece la cît şi a erbicidelor ne de circumscripţii. Tot in
de 156 ha. în toamnă au primim, după care vom împrăştierea lui, fiind mo cesare. tr-o asemenea cuprindere ÎON CIOCLE!
fost fertilizate cu îngră trece la împrăştierea lor. bilizaţi un mare număr de se organizează periodic
şăminte chimice pe bază La unitatea agricolă din cooperatori la această lu TRAIAN BONDOR discuţii cu deputaţii şi ce (Conlinuare in pag. a 3-a)
