Page 50 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 50

P-ag. 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI NR




                              Adunările generale ale oamen                                                                                       tfXSiUWBlSBBS                   “"îMl
              •  >.
               v
                                                                                                                              *ss.<nnnKittAxv\t                                 rEi

                                        a democraţiei, a autoconducem muncitoreşti                                                                                          20.00  Teleju
                                                                                                                                                                                lor)
                                                                                                                                                                            20,15 A* _/«a!
                                                                                                                                                                                mie
                                                                                                                                                                            20,25  Studio
                                                                                                                                                                                (parţhi
                        Sarcini mobilizatoare, angajare plenară pentru îndeplinirea lor                                        Analiză    temeinică,     hotărîre               ştiinţif
                                                                                                                                                                                în  Un
             Deţinînd   ponderea   în   laminate  finite  pline,  naf­  palelor  direcţii  de  acţiune   ţie,  dacă  factorii  responsa­  pentru sporirea recoltelor            U
           producţia  industrială  a  ju­  talină,  zgură  expandată,  a   chiar  din  aceste  zile,  avînd   bili  din  cadrul  ministeru­                                 21,50  Teleju
           deţului,  ca  si  în  activitatea   altor  sortimente).  Intre  lip­  în  vedere  şi  faptul  că  rigo­  lui  de  resort  şi  al  unor  or­  —  Am  auzit  cu  toţii  din   tuturor   celorlalţi   facţpri   lor)
           de  export,  Combinatul  si­  surile  proprii  ale  colective­  rile  iernii  au  făcut  ca  luna   gane  centrale  de  sinteză   darea de seamă — sublinia,   din  unitate,  producţiile  pot   22.00  Închid,
           derurgic  Hunedoara  s-a  si­  lor  de  muncă  au  fost  enu­  ianuarie  să  fie  încheiată  cu   vor  sprijini  în  mai  mare   în  cadrul  adunării  generale   să  sporească.  Trebuie  însă   lui.
           tuat şi în 1984 printre uni­  merate  abaterile  de  la  dis­  planul   neîndeplinit,   „în   măsură  C.S.  Hunedoara  în   de  la  C.A.P.  Ribiţa,  coo­  ca  de  acum  să  se  treacă
           tăţile  economice  cu  cele   ciplina  tehnologică  şi  a   primul  rînd  este  necesar,   rezolvarea  unor  probleme   peratorul  Ioan  Vlad  —  re­  la  transportul  îngrăşămin­
           mai  bune  realizări.  Side-   muncii  —  care  au  dus  la   sublinia  vorbitorul,  să  or­  care-i  depăşesc  competen­  zultatele  cu  care  am  în­  telor  organice  cu  atelajele,
           rurgiştii  au  realizat  peste   calitatea  slabă  şi  declasa­  ganizăm  riguros  lucrul  în   ţa.  „Cocsarii  solicită  apro­  cheiat  anul  1984.  Nici  cele   la  curăţarea  şanţurilor  şi
           prevederile  anuale  de  plan   rea  unor  produse  (oţel,   socţ'i  şi  ateliere,  să  asigu­  vizionarea  corespunzătoare   din  sectorul  vegetal  —  ex­  efectuarea  altor  lucrări  pen­
           O  producţie  marfă  de  658   fontă,   laminate),   implicit   răm  funcţionarea  raţională,   eu  cărbune  si  executarea   cepţie   făcînd   realizările   tru  ridicarea  potenţialului   BUCUREŞ
           milioane  lei,  au  depăşit   la  refuzarea  mărfurilor  de   la  parametri  optimi  a  tu­  în  termen  a  reparaţiilor  la   obţinute  la  cultura  orzu­  productiv al pămîntului.  dioprogrann
           productivitatea  muncii  cu   unii  beneficiari  —,  slaba   turor  capacităţilor  de  pro­  agregate"   (Cornel   Gher-   lui  —  nici  cele  din  zooteh­  S-a  arătat  că  deşi,  faţă   Ea orclinca
                                                                                                                                                                            cultură; 7,(
           86  800  lei  pe  lucrător,  au   întreţinere  şi  exploatare  a   ducţie,  să  urmărim  cu  ma­  ghel)  ;  „Oamenii  muncii   nie,  nu  ne  dau  motive  de   de  anii  trecuţi,  rezultatele   7.20  Zi  de  a
           livrat  suplimentar  la  ex­  agregatelor  şi  instalaţiilor   ximă  atenţie  aproviziona­  din  cadrul  uzinei  furnale-   mîndrie.   Dimpotrivă,   ele   in  zootehnie  s-au  îmbună­  ros   organiz.
           port  produse  însumînd  mai   —  ceea  ce  a  determinat  o   rea  tehnico-materială  şi  li­  aglomerare  doresc  să  li  se   nu  se  ridică  la  nivelul  po­  tăţit   simţitor,   totuşi   în   dcplinit la
                                                                                                                                                                            8.00
                                                                                                                                                                                 Revista
           mult  de  12  milioane  lei.  De   serie  de  defecţiuni  meca­  vrarea  operativă  a  produ­  asigure  cantităţile  necesare   sibilităţilor  noastre.  Consi­  acest  sector  mai  sînt  mul­  Curierul   r
           asemenea,  au  dat  în  plus  :   nice  şi  electrice,  opriri  ac­  selor  către  beneficiari,  să  de  calcar  şi  să  se  facă  re­  liul  de  conducere  nu  s-a   te  de  pus  la  punct  —  în-   Buletin   de
           >14 000 tone cocs metalurgic,                                                    paraţiile  capitale  la  agre­  implicat   întotdeauna   cu   eepînd  cu  asigurarea  unor   Răspundem
                                                                                                                                                                            10.00 Buletin
           aproape 158 000 tone aglo­                                                       gatele  de  bază,  aşa  cum   răspundere  în  organizarea   îngrijitori  harnici  şi-price­  Moment foi
           merat  feros,  peste  98  000           LA C. S. HUNEDOARA                       sînt  planificate"  (Anton  Fi-   temeinică  a  activităţii  şi   puţi,  cu  întărirea  ordinii   de laureaţi
           tone  fontă,  1  284  tone  oţel,                                                lipeseu)  ;  „Oţelarii  propun   mobilizarea  oamenilor  pen­  şi  disciplinei  şi  cu  creşte­  naţional ,,C
                                                                                                                                                                            niei“; 10,20
           2  000  tone  utilaje  tehnolo­  cidentale,  soldate  cu  pier­  nu mai facem nici un rabat   să se ia toate măsurile pen­  tru  executarea  la  timp  a   rea  preocupării  pentru  a-   le  ;  11,00  Bi
           gice,  493  tone  sulf,  11000   deri  de  producţie  —,  de­  de la calitatea produselor".  tru  asigurarea  cu  materii   lucrărilor din campanii.  sigurarea   necesarului   do   11,05  Sin  tem
           tone  zgură  granulată,  alte   păşirea  unor  norme  de                         prime  şi  materiale  la  timp   De  la  înalta  tribună  a   furaje  la  nivelul  balanţei.   lui  ;  11,25  Pi
                                                                                                                                                                            Buletin  de  t
           produse siderurgice.                                   „Un  capitol  determinant   şi  de  calitate:  încărcătură   Congresului  al  XIII-lea,  în   Abordînd  în  cuvântul  său   comoara   foi
                                      consum şi gospodărirea de­  al  muncii  noastre  prezente   metalică,  refractare,  elec­  numeroase  alte  rînduri,  to­
             Dar,  aşa  cum  este  nor­  fectuoasă  a  combustibilu­  şi  viitoare,  arăta  pe  bună   trozi,  feroaliaje"  (Ioan  Cio-           multe  dintre  aceste  aspec­  Magazin tel
                                                                                                                                                                                 De  la
           mal  să  se  procedeze  în  ca­  lui  şi  energiilor  —  cu  re­  dreptate Remus Pâţan, con­  roianu)  ;  „Luminătorii  pro­  varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   te,  Ioan  Avram,  şeful  fer­  13.00   univers
                                                                                                                                                                            Club
           drul  forumului  autoeondu-   percusiuni  directe  asupra   tabilul  şef  al  combinatului,   pun  o  mai  bună  corelare  a   secretarul  general  al  parti­  mei  zootehnice,  a  insistat   letin  de  ştii
           eerii  muncitoreşti,  relevîn-   existenţei  în  uzine  şi  secţii   îl  constituie  gospodărirea   planului  la  produsele  fini­  dului,  a  subliniat  sarcinile   mai  ales  asupra  asigurării   că   uşoară
                                                                                                                                                                            16,25  Radiog
           du-se  astfel  înaltul  demo­                                                    te,  asigurarea  formatelor   ce  ne  revin  nouă,  oameni­  în  cantităţi  ,  îndestulătoare   că; 16,55 Sfa
           cratism  al  societăţii  noas­  a  necesarului  de  materii   cu  cea  mai  mare  exigenţă                  lor  muncii  de  la  sate,  pen­  a furajelor. ..Pentru aceasta,   17.00  Buletin
           tre socialiste, darea de sea­  prime  şi  materiale  la  ni­  a  materiilor  prime,  mate­  de  cărămidă  şi  a  repara­  tru  înfăptuirea  prevederilor   cerea  el,  trebuie  să  fim   Politica  n  oa
                                                                                            ţiilor  în  termen  a  agrega­
           mă  prezentată  de  tovarăşul   velul  sarcinilor  de  plan.   rialelor,  combustibililor  şi   telor  şi  se  angajează  să-şi   noii  revoluţii  agrare.  Or   mai  mult  sprijiniţi  de  con­  apăr  şi  te  ci
                                                                                                                                                                            Program
                                                                                                                                                                                    m
           facob  Toplieean,  preşedin­  S-au  adus  în  dezbatere  şi   energiilor,  încadrarea  seve­  îndeplinească  planul"  (To­  acestea  nu  se  pot  realiza   siliul  de  conducere  in  mo­  Orele serii
           tele  consiliului  oamenilor   abaterile   disciplinare   în   ră  în  normele  de  consum,   nei  Cîndea  şi  Dumitru  Or-   fără  o  muncă  responsabi­  bilizarea  oamenilor  la  ac­  ■k Revista
           muncii,   participanţii   la   activitatea  concretă  de  pro­  valorificarea  deplina  şi  su­  van).      lă,  susţinută,  în  tot  timpul   ţiunile  de  curăţare  si  ferti­  radio : 19,30
                                                                                                                                                                            21.20  Marato
           dezbateri   —   intre   care   ducţie  şi  de  la  normele  de   perioară  a  resurselor  se­  Intr-o   unanimitate   de   anului.     lizare  a  păşunilor  şi  fîne-  22,0f
           Ionii Drăgan — de la O.S.M.   securitate  a  muncii,  s-a   cundare  diii  combinat,  asi-   gînduri  .şi  plenară  angaja­  Referindu-se  la  producţii­  ţelor,  la  recoltarea  în  timp   Rad .Val
           T,  Candin  Marincescu  —   criticat  insuficienta  impli­  gurîndu-ne,  pe  această  ca­  re  muncitorească,  siderur-   le  de  cereale  obţinute  în   optim  şi  transportul  din   rii muzicale
                                                                                                                                                                            Buletin de
           de  la  uzina  5,  Cavrilă  Să-   care   a   compartimentelor   le,  unele  materiale  şi  re­  giştii  hunedoreni,  în  tripla   anul  trecut,  Ioan  Oprea,   câmp  al  furajelor  fără  nici
           lătioan  —  de  la  uzina  6  au   de  cercetare,  proiectare  şi   surse energetice".  calitate   de   producători,   Ioan  Manase  şi  alţi  vorbi­  o pierdere".
                                                                                                                       tori  au  subliniat  in  cuvân­
           relevat  şi  alte  aspecte  po­  inginerie   .tehnologică   în   Şi  ceilalţi  participanţi  la   proprietari  şi  beneficiari  ai   tul  lor  că  rezultatele  obţi­  Din  intervenţiile  partici­
           zitive  din  activitatea  des­  producţia efectivă.   dezbateri  —  Emil  Petruş,   tuturor  valorilor  materiale   nute  ia  cultura  orzului   panţilor,  din  măsurile  a-   C  I N  I
           făşurată  în  anul  1984,  dar   Referindu-se  la  sarcinile   Marcel  Păcurarii,  .Floarea   pe  care  le  înfăptuiesc,  au   (4376  kg  la  ha),  unde  s-au   doptate  în  adunare  s-a
           •—  în  mod  deosebit  —  au   deosebit  de  mobilizatoare   Miţaru,  Sebastian  Popeseu   aprobat   un   cuprinzător   depăşit  sarcinile  planifica­  desprins   hotărîrea   coo­
           pus  accentul  pe  greutăţile   din  acest  an,  care  înscriu   —  au  considerat  că  sarci­  program  de  măsuri,  a  că­  te  şi  la  grîu,  unde,  deşi  nu   peratorilor   de   la   Ribiţa   DEVA :
           şi neajunsurile care au mai   creşteri  apreciabile  la  pro­  nile  din  acest  an,  deşi   rui  materializare  va  asigu­  s-a  realizat  planul,  totuşi   de  a  depune  eforturi  pen­  (Patria); S,
           existat  şi  care  au  grevat   ducţiile  netă  si  globală,  la   mult  sporite  faţă  de  anul   ra  îndeplinirea  integrală  a   s-au  obţinut  cele  mai  bune   tru  obţinerea  unor  rezul­  ta); HUNEI
           asupra  obţinerii  unor  spo­  productivitatea  .muncii  şi   trecut,  pot  fi  îndeplinite,   sarcinilor  de  plan  pe  acest   producţii  din  istoria  coope­  tate  cât  mai  bune  în  anul   (Modern, s;
           ruri  de  producţie  mai  mari,   la  export,  ca  şi  la  princi­  dacă  se  va  munci  mai  ho-   an şi pe întregul cincinal.  rativei,   demonstrează   că   1985.  lele roşii
           au  determinat  neîndepiini-   palele  produse  fizice,  Sabin   tărît  şi  mai  ordonat,  dacă             printr-o  muncă  mai  susţi­                         (Modern, s<
           rea  producţiei  nete  şi  a   Faur,  directorul  general  al   fiecare  membru  al  colecti­  DUMITRU GHEONEA  nută  a  mecanizatorilor,  a  MIRCEA LEPADATU    Popeseu (F
           beneficiilor,  a  planului  de   Centralei  industriale  side­  vului  se  va  strădui  să  în­                                                                  mandra (Aj
           investiţii,  a  unor  produse   rurgice  şi  al  combinatului,   lăture  operativ  neregulile                                                                    ŞANl:   Tăi
           fizice (calcar metalurgic,  a  accentuat  asupra  princi-  care  mai  apar  în  produc-                                                                          Ga  lax  (Unii
                                                                                                 Calitatea acţiunilor - dominantă a muncii cu cartea                        turi  sub  sj
                                                                                                                                                                            Noiembrie);
                                                                                              Biblioteca  judeţeană  des­
                      Feroviarii acţionează pentru realizarea unui transport                făşoară  o  complexă  acti­  au  fost  obţinute  realizări   discuţii  —■  Lucia  Jarnea,   genda  (Cultura
                                                                                                                                                                                  călăi
                                                                                                                       importante,  care  au  con­
                                                                                                                                                  Oliv  ia  Molodeţ,  Marin  Pur-
                                                                                                                                                                            tic
                                                                                                                       tribuit  la  satisfacerea  in­
                                       sigur, tot mai eficient                              vitate   cu   cartea,   fapt   teresului   de   lectură   şi   cileanu,  Anamaria  Mărilă,   Dreptate   î
                                                                                                                                                  Marin  Razba,  Ana  Popa,
                                                                                            relevat  şi  de  participanţii
             în  anul  1984,  oamenii   făcut  propuneri  menite  să   ţoiu  —  au  subliniat  im­  la  adunarea  generală  a   educarea   multilaterală   a   Mihaela Tarnovschi.  ceafărul);   I
                                                                                                                                                                            misterioasă
           muncii  de  la  Depoul  C.F.R.   înlăture  unele  neajunsuri   portanţa  folosirii  la  capa­  oamenilor   muncii.  Coor­  oamenilor  muncii.  Dovezi   S-a  evidenţiat  însă,  în   TRIL  A  :  M
                                                                                                                                                                                 ;
           Simeria,  sub  conducerea   care  mai  persistă.  Mecani­  citate  a  trenurilor,  necesi­  donatele  acestei  munci  vi­  în  acest  sens  sînt  comple­  acelaşi  timp,  şi  existenţa   (Munc  *v&c
           Organizaţiilor  de  partid,  au   cii  de  locomotivă  Izidor   tatea  reducerii,  în  conti­  zează  îndrumarea  la  ni­  tarea  fondului  de  carie,   unor  neajunsuri.  Acestea   Nava   <&
                                                                                                                                                                                    Sl
           Obţinut  rezultate  bune  in   Dumitreseu.   Ion   Mînja,   nuare,  a  consumurilor  de   velul   întregii   reţele   de   îmbunătăţirea  numerică  şi   vizează  în  principal  o  in­  BRAD:   (Si
                                                                                                                                                                            rriandă
           activitatea   de   producţie.   Aurel   Carola,   Gheorghe   energie  electrică  şi  com­  biblioteci  din  mediul  rural   a   structurii   tematice   o   suficientă  atenţie  în  munca
           Spre  exemplu,  la  tone  bru­  Susan,  Rusalin  Dărău  au   bustibili,  a  aprovizionării   şi  urban,  îmbogăţirea  fon­  colecţiilor   în   raport   ru   de  îndrumare  la  nivelul   GURABARZ
                                                                                                                                                                            (Minerul)  ;  C
           ţi;  echivalente  sarcinile  de   arătat  că  trebuie  acordată   ritmice   cu   piesele   de   dului  de  carte,  iniţierea  de   compoziţia   socioprofosio-   bibliotecilor   din   mediul   ta  te  în  lan
           plan  ău  fost  îndeplinite  în   o  atenţie  sporită  utilizării   schimb,  sculele  şi  materia­  acţiuni   cultural-educative.   nală  a  oamenilor  muncii   rural,  datorate  pe  de  o   Lovitură   ful
           proporţie  de  102,6  la  sută,   parcului   de   locomotive,   lele   solicitate,   efectuării   La  sediu  se  relevă  în  pri­  hunedoreni.  A  crescut  nu­  parte  întreruperii  organiză­  căra)  ;  GEOi
           productivitatea  muncii  ■—   îndeosebi  a  celor  folosite   unor  revizii  şi  reparaţii  de   mul  rînd  o  muncă  de  cer­  mărul  cititorilor  ca  şi  al   rii   „Zilei   bibliotecarului"   genda   (Casf
           ţl0,3  la  sută,  parcursul   la  serviciile  auxiliare,  la   bună calitate.    cetare  şi  catalogare  a  fon­  cărţilor  difuzate.  O  cifră   —  util  schimb  de  expe­  HAŢEG:   Ba
           mediu  zilnic  (P.M.Z.)  tren   multiplă  tracţiune,  mane­  Adunarea  generală  a  oa­  dului  de  carte  şi  publica­  este  revelatoare  —  in  ca­  rienţă,  de  ridicare  a  nive­  Ivahoe   (Da
                                                                                                                       zul  Bibliotecii  judeţene,  un
           Călători  şi  tonajul  mediu   vră  specială  şi  T.  M.,  eli­  menilor  muncii  de  la  De­  ţiilor,  alcătuirea  de  biblio­        lului  de  pregătire  profe­  Dragostea   ş
                                                                                                                                                                            lan  :  Omu
           pe  tren  marfă  •—  .190,41   minarea   aşteptărilor   în   poul  C.ţj’.R.  Simeria  s-a   grafii  şi  studii,  buletine   singur  om  din  cadrul  ser­  sională,  iar  pe  de  altă   oraşul   (Cas
                                                                                                                                                  parte  scăderii  eficienţei  în­
                                                                                                                       viciului  relaţii  cu  publicul
           la  sută,  productivitatea  pe   capul  trenurilor,  opririlor   soldat  cu  propuneri  valo­  informative.  Toate  acestea   a  înscris  într-un  an  l  119    SIMERIA   :
           locomotive  —-  100,89  la   la  semnale  pe  diferite  mo­  roase,   cuprinse   într-un   au  loc  pe  fondul  sursei  de   cititori  şi  a  difuzat  30  823   drumării  directe  în  teren   apă   (Mureş 1
                                                                                                                                                  si  receptivităţii  scăzute  a
           sută,  depăşiri  obţinute  în   tive  sau  staţionării  în  triaj,   cuprinzător  plan  de  mă­  informare  pe  care  îl  con­                                   Ioane   de   ■
           condiţiile  reducerii'  consu­  ore  în  şir,  a  locomotivelor   suri  care,  transpuse  în   ţin  sutele  de  mii  de  volu­  volume.   Pentru   valorifi­  unora  dintre  bibliotecari,   mina);   GH
           murilor  specifice  de  moto­  sub  tensiune,  funcţionării   practică,  vor  conduce  la   me  difuzate  prin  secţiile   carea  fondului  de  carte  au   mai  cu  seamă  clin  mediul   (Minerul).
           rină  şi  energie  electrică,   necorespunzătoare a- staţii­  creşterea   realizărilor   la   de  împrumut  pentru  adulţi   fost  organizate  acţiuni  de   rural  (Beriu,  Luncoiu  de
                                                                                                                                                  Jos,  Orăştioara  de  Sus,
                                                                                                                       popularizare a cărţii soc ia l-
           realizării  unor  economii  la   lor  de  radio  emisie-recep-   toţi  indicatorii  de  plan,  la   şi  copii,  şi  prin  sala  de   poiitice,  tehnico-economice,   Pestişu  Mic,  Rom  os  Sarmi-
           costurile  totale  în  valoare   ţie  ş.a.  Propuneri  intere­  situarea  acestei  unităţi  pe   lectură.   beletristice  prin  interme­  zegetusa,   Teliuc,   Toplita
           de peste 1,5 milioane lei.  sante  au  făcut  şi  mecani­  un  loc  fruntaş  în  întrece­  în toate aceste sectoare  diul  dezbaterilor,  consfă­  ş.a.).
             Din   darea   de   seamă   cul  ajutor  A'vrnm  Stuparu,   rea socialistă pe ţară.                        tuirilor,  medalioanelor,  pro-   Conştienţi  de  necesitatea
           prezentată  de  Eugen  Ivo-   electricienii  Ioan  Igreţ  şi      LIVIU BRAICA                              zentărilor  de  carte,  întîl»   depăşirii  acestor  neajun­  După  cun
           niciu,  şeful  coordonator  al   Traian  Crăeiuneng,  intere­                                               nirilor   cu   scriitorii,   cu   suri,  participanţii  la  discu­  Institutul   c
           depoului,  în  cadrul  adună­  saţi,  în  mod  responsabil,                                                 editori,  oameni  de  ştiinţă   ţii,  in  frunte  cu  comuniş­  şi   hidrologi
           rii  generale  a  oamenilor   de  bunul,  mers  al  activită­                                                                                                    rele  24  de
                                                                                                                                                                            fi
                                                                                                                                                                               deosebit
           muncii  pe  unitate,  a  reieşit   ţii  depoului.  De  asemenea,                                            şi  cultură.  S-a  urmărit  cu­  tii,   au   făcut   propuneri   ales  in  cur
                                                                                                                       noaşterea  de  către  marea
                                                                                                                                                  de  amplificare  a  rezultate­
           dă  in  anul  1984  un  singur   s-a  arătat  că  eliminarea                                                masă  a  locuitorilor  jude­  lor  pozitive.  Pentru  spori­  ci  i  m inc'*"  (
           indicator  n-a  fost  îndepli­  defecţiunilor  la  locomotive,                                              ţului  a  documentelor  Con­  rea  indicelui  de  atragere  a   riabil,   'mai
                                                                                                                                                                                    e;
                                                                                                                                                                            noaptea,
           nit  :  P.M.Z.  pe  tren  de   a  întîrzierilor  de  trenuri                                                gresului   al   XIII-lea   al   populaţiei  la  lectură,  de   nile   estice,
           marfă.  Nereal  i/area  aces­  sint  direct  condiţionată  de                                               partidului,  a  operei  secre­  mare  utilitate  se  dovedeşte   ri  ie  vor  fi
           tui  indicator  —  temeinic   nivelul  pregătirii  mecanici­                                                tarului  general,  tovarăşul   extinderea  sondajelor  prin   vor   cădea
                                                                                                                                                                            cale  sub  fo
           analizat  de  materialul  pre­  lor  şi  ajutorilor  de  meca­                                              Nicolae  Ceauşescu,  a  ce­  care  se  urmăreşte  cunoaş­  re.   Ninsori
           zentat  şi  participanţii  la   nici,  care  trebuie  conti­                                                lorlalte   documente   de   terea  preferinţelor  de  carte   mai   semna
                                                                                                                                                                            centrul
                                                                                                                                                                                   ţâr
           dezbateri  -—  s-a  datorat   nuu  ridicat,  împrospătat  cu                                                partid  şi  de  stat,  a  Unor   ale  populaţiei  active,  or­  sufla   slab
           depăşirii  duratei'  de  par­  noi  cunoştinţe.  De  altfel,                                                evenimente  deosebite  din   ganizarea  unor  decade  în   rat,  cu  un
            curs  faţă de  grafice  pe sec­  toţi  cei  care  au  participat                                           v iaţa partidului şi poporu­  care  publicul  să  aibă  acces   in   Moldovs
            ţia  Petroşani  —  Simeria,   la’   dezbateri   au   arătat                                                lui nostru.                la  fondul  de  curte  din  de­  Dobrogea,   (
                                                                                                                                                                            die,  cu  vil
            din  cauza  neprimirii  tre­  deschis  că  se  puteau  ob­                                                                                                      55  km/oră,
           nurilor  de  staţiile  Petroşani,   ţine rezultate şi mai hune.                                               Dintre  acţiunile  care  s-au   pozite.  interes   s-ar   pu­  pada.
                                                                                                                                                   De
            Simeria-triaj,.  Peştiş,  folo­  Pentru  a  face  faţă  cu                                                 bucurat  de  interes  au  fost  tea   bucura   manifestările   Tem pe ral
            sirii  mai  multor  locomotive   succes  sarcinilor  mari  din                                             Atelie  rul  de  creaţie  „Rit-   dedicate   seraliştilor   din   vor fi euj:
            decît  cele  necesare,  depă­  acest  ultim  an  al  actualu­                                              muri"   si  ,Trofeul  micului   licee,  întîlnirile  cu  mem­  nus 25 şi
                                                                                                                                                                            izolat mai
            şirii  staţionării  altor  tre­  lui  cincinal,  abordat  într-o                                           cititor". A   fost  iniţiat  sim-   brii   cenaclurilor   literare   maximele
            nuri  de  marfă  în  staţiile   puternică   mobilizare   de                                                pozionul   „Carte,  lectură,   ş.a.  Şi,  toate  acestea,  pe   .şi minus 5
                                                                                  control
                                                                                        din
                                                                                            staţia
           intermediare.              întregul  colectiv  al  depou­  gaţii  în   de  cabina   de   Mircea   Spineanu   şi  Simeria-călători,   impie­  informare"   cu  participare   fondul  unei  calităţi  sporite   curi se va
                                                                                                                                                                            cu depiimei
                                                                                                          Matei
                                                                           mişcare
                                                                                                                diri­
                                                                                                   Nicolae
             Vorbitorii  nu  abordat  în   lui,   vdrbitorii   —-   între   jează circulaţia şi manevra trenurilor în toată statia.  naţională,  Sînt   rezultate   a muncii cu cartea.
            mod   critic   şi   autocritic   care  Gheorghe  Pavelescu,                       Foto N. GHEORGHIU        evidenţiate   de  darea  de
           activitatea  desfăşurată,  au  Petru  Pienar  si  Ioan  Călu-                                               seamă, de  participanţii  la       MINEL BODEA
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55