Page 50 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 50
P-ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Adunările generale ale oamen tfXSiUWBlSBBS “"îMl
• >.
v
*ss.<nnnKittAxv\t rEi
a democraţiei, a autoconducem muncitoreşti 20.00 Teleju
lor)
20,15 A* _/«a!
mie
20,25 Studio
(parţhi
Sarcini mobilizatoare, angajare plenară pentru îndeplinirea lor Analiză temeinică, hotărîre ştiinţif
în Un
Deţinînd ponderea în laminate finite pline, naf palelor direcţii de acţiune ţie, dacă factorii responsa pentru sporirea recoltelor U
producţia industrială a ju talină, zgură expandată, a chiar din aceste zile, avînd bili din cadrul ministeru 21,50 Teleju
deţului, ca si în activitatea altor sortimente). Intre lip în vedere şi faptul că rigo lui de resort şi al unor or — Am auzit cu toţii din tuturor celorlalţi facţpri lor)
de export, Combinatul si surile proprii ale colective rile iernii au făcut ca luna gane centrale de sinteză darea de seamă — sublinia, din unitate, producţiile pot 22.00 Închid,
derurgic Hunedoara s-a si lor de muncă au fost enu ianuarie să fie încheiată cu vor sprijini în mai mare în cadrul adunării generale să sporească. Trebuie însă lui.
tuat şi în 1984 printre uni merate abaterile de la dis planul neîndeplinit, „în măsură C.S. Hunedoara în de la C.A.P. Ribiţa, coo ca de acum să se treacă
tăţile economice cu cele ciplina tehnologică şi a primul rînd este necesar, rezolvarea unor probleme peratorul Ioan Vlad — re la transportul îngrăşămin
mai bune realizări. Side- muncii — care au dus la sublinia vorbitorul, să or care-i depăşesc competen zultatele cu care am în telor organice cu atelajele,
rurgiştii au realizat peste calitatea slabă şi declasa ganizăm riguros lucrul în ţa. „Cocsarii solicită apro cheiat anul 1984. Nici cele la curăţarea şanţurilor şi
prevederile anuale de plan rea unor produse (oţel, socţ'i şi ateliere, să asigu vizionarea corespunzătoare din sectorul vegetal — ex efectuarea altor lucrări pen
O producţie marfă de 658 fontă, laminate), implicit răm funcţionarea raţională, eu cărbune si executarea cepţie făcînd realizările tru ridicarea potenţialului BUCUREŞ
milioane lei, au depăşit la refuzarea mărfurilor de la parametri optimi a tu în termen a reparaţiilor la obţinute la cultura orzu productiv al pămîntului. dioprogrann
productivitatea muncii cu unii beneficiari —, slaba turor capacităţilor de pro agregate" (Cornel Gher- lui — nici cele din zooteh S-a arătat că deşi, faţă Ea orclinca
cultură; 7,(
86 800 lei pe lucrător, au întreţinere şi exploatare a ducţie, să urmărim cu ma ghel) ; „Oamenii muncii nie, nu ne dau motive de de anii trecuţi, rezultatele 7.20 Zi de a
livrat suplimentar la ex agregatelor şi instalaţiilor ximă atenţie aproviziona din cadrul uzinei furnale- mîndrie. Dimpotrivă, ele in zootehnie s-au îmbună ros organiz.
port produse însumînd mai — ceea ce a determinat o rea tehnico-materială şi li aglomerare doresc să li se nu se ridică la nivelul po tăţit simţitor, totuşi în dcplinit la
8.00
Revista
mult de 12 milioane lei. De serie de defecţiuni meca vrarea operativă a produ asigure cantităţile necesare sibilităţilor noastre. Consi acest sector mai sînt mul Curierul r
asemenea, au dat în plus : nice şi electrice, opriri ac selor către beneficiari, să de calcar şi să se facă re liul de conducere nu s-a te de pus la punct — în- Buletin de
>14 000 tone cocs metalurgic, paraţiile capitale la agre implicat întotdeauna cu eepînd cu asigurarea unor Răspundem
10.00 Buletin
aproape 158 000 tone aglo gatele de bază, aşa cum răspundere în organizarea îngrijitori harnici şi-price Moment foi
merat feros, peste 98 000 LA C. S. HUNEDOARA sînt planificate" (Anton Fi- temeinică a activităţii şi puţi, cu întărirea ordinii de laureaţi
tone fontă, 1 284 tone oţel, lipeseu) ; „Oţelarii propun mobilizarea oamenilor pen şi disciplinei şi cu creşte naţional ,,C
niei“; 10,20
2 000 tone utilaje tehnolo cidentale, soldate cu pier nu mai facem nici un rabat să se ia toate măsurile pen tru executarea la timp a rea preocupării pentru a- le ; 11,00 Bi
gice, 493 tone sulf, 11000 deri de producţie —, de de la calitatea produselor". tru asigurarea cu materii lucrărilor din campanii. sigurarea necesarului do 11,05 Sin tem
tone zgură granulată, alte păşirea unor norme de prime şi materiale la timp De la înalta tribună a furaje la nivelul balanţei. lui ; 11,25 Pi
Buletin de t
produse siderurgice. „Un capitol determinant şi de calitate: încărcătură Congresului al XIII-lea, în Abordînd în cuvântul său comoara foi
consum şi gospodărirea de al muncii noastre prezente metalică, refractare, elec numeroase alte rînduri, to
Dar, aşa cum este nor fectuoasă a combustibilu şi viitoare, arăta pe bună trozi, feroaliaje" (Ioan Cio- multe dintre aceste aspec Magazin tel
De la
mal să se procedeze în ca lui şi energiilor — cu re dreptate Remus Pâţan, con roianu) ; „Luminătorii pro varăşul Nicolae Ceauşescu, te, Ioan Avram, şeful fer 13.00 univers
Club
drul forumului autoeondu- percusiuni directe asupra tabilul şef al combinatului, pun o mai bună corelare a secretarul general al parti mei zootehnice, a insistat letin de ştii
eerii muncitoreşti, relevîn- existenţei în uzine şi secţii îl constituie gospodărirea planului la produsele fini dului, a subliniat sarcinile mai ales asupra asigurării că uşoară
16,25 Radiog
du-se astfel înaltul demo te, asigurarea formatelor ce ne revin nouă, oameni în cantităţi , îndestulătoare că; 16,55 Sfa
cratism al societăţii noas a necesarului de materii cu cea mai mare exigenţă lor muncii de la sate, pen a furajelor. ..Pentru aceasta, 17.00 Buletin
tre socialiste, darea de sea prime şi materiale la ni a materiilor prime, mate de cărămidă şi a repara tru înfăptuirea prevederilor cerea el, trebuie să fim Politica n oa
ţiilor în termen a agrega
mă prezentată de tovarăşul velul sarcinilor de plan. rialelor, combustibililor şi telor şi se angajează să-şi noii revoluţii agrare. Or mai mult sprijiniţi de con apăr şi te ci
Program
m
facob Toplieean, preşedin S-au adus în dezbatere şi energiilor, încadrarea seve îndeplinească planul" (To acestea nu se pot realiza siliul de conducere in mo Orele serii
tele consiliului oamenilor abaterile disciplinare în ră în normele de consum, nei Cîndea şi Dumitru Or- fără o muncă responsabi bilizarea oamenilor la ac ■k Revista
muncii, participanţii la activitatea concretă de pro valorificarea deplina şi su van). lă, susţinută, în tot timpul ţiunile de curăţare si ferti radio : 19,30
21.20 Marato
dezbateri — intre care ducţie şi de la normele de perioară a resurselor se Intr-o unanimitate de anului. lizare a păşunilor şi fîne- 22,0f
Ionii Drăgan — de la O.S.M. securitate a muncii, s-a cundare diii combinat, asi- gînduri .şi plenară angaja Referindu-se la producţii ţelor, la recoltarea în timp Rad .Val
T, Candin Marincescu — criticat insuficienta impli gurîndu-ne, pe această ca re muncitorească, siderur- le de cereale obţinute în optim şi transportul din rii muzicale
Buletin de
de la uzina 5, Cavrilă Să- care a compartimentelor le, unele materiale şi re giştii hunedoreni, în tripla anul trecut, Ioan Oprea, câmp al furajelor fără nici
lătioan — de la uzina 6 au de cercetare, proiectare şi surse energetice". calitate de producători, Ioan Manase şi alţi vorbi o pierdere".
tori au subliniat in cuvân
relevat şi alte aspecte po inginerie .tehnologică în Şi ceilalţi participanţi la proprietari şi beneficiari ai tul lor că rezultatele obţi Din intervenţiile partici
zitive din activitatea des producţia efectivă. dezbateri — Emil Petruş, tuturor valorilor materiale nute ia cultura orzului panţilor, din măsurile a- C I N I
făşurată în anul 1984, dar Referindu-se la sarcinile Marcel Păcurarii, .Floarea pe care le înfăptuiesc, au (4376 kg la ha), unde s-au doptate în adunare s-a
•— în mod deosebit — au deosebit de mobilizatoare Miţaru, Sebastian Popeseu aprobat un cuprinzător depăşit sarcinile planifica desprins hotărîrea coo
pus accentul pe greutăţile din acest an, care înscriu — au considerat că sarci program de măsuri, a că te şi la grîu, unde, deşi nu peratorilor de la Ribiţa DEVA :
şi neajunsurile care au mai creşteri apreciabile la pro nile din acest an, deşi rui materializare va asigu s-a realizat planul, totuşi de a depune eforturi pen (Patria); S,
existat şi care au grevat ducţiile netă si globală, la mult sporite faţă de anul ra îndeplinirea integrală a s-au obţinut cele mai bune tru obţinerea unor rezul ta); HUNEI
asupra obţinerii unor spo productivitatea .muncii şi trecut, pot fi îndeplinite, sarcinilor de plan pe acest producţii din istoria coope tate cât mai bune în anul (Modern, s;
ruri de producţie mai mari, la export, ca şi la princi dacă se va munci mai ho- an şi pe întregul cincinal. rativei, demonstrează că 1985. lele roşii
au determinat neîndepiini- palele produse fizice, Sabin tărît şi mai ordonat, dacă printr-o muncă mai susţi (Modern, s<
rea producţiei nete şi a Faur, directorul general al fiecare membru al colecti DUMITRU GHEONEA nută a mecanizatorilor, a MIRCEA LEPADATU Popeseu (F
beneficiilor, a planului de Centralei industriale side vului se va strădui să în mandra (Aj
investiţii, a unor produse rurgice şi al combinatului, lăture operativ neregulile ŞANl: Tăi
fizice (calcar metalurgic, a accentuat asupra princi- care mai apar în produc- Ga lax (Unii
Calitatea acţiunilor - dominantă a muncii cu cartea turi sub sj
Noiembrie);
Biblioteca judeţeană des
Feroviarii acţionează pentru realizarea unui transport făşoară o complexă acti au fost obţinute realizări discuţii —■ Lucia Jarnea, genda (Cultura
călăi
importante, care au con
Oliv ia Molodeţ, Marin Pur-
tic
tribuit la satisfacerea in
sigur, tot mai eficient vitate cu cartea, fapt teresului de lectură şi cileanu, Anamaria Mărilă, Dreptate î
Marin Razba, Ana Popa,
relevat şi de participanţii
în anul 1984, oamenii făcut propuneri menite să ţoiu — au subliniat im la adunarea generală a educarea multilaterală a Mihaela Tarnovschi. ceafărul); I
misterioasă
muncii de la Depoul C.F.R. înlăture unele neajunsuri portanţa folosirii la capa oamenilor muncii. Coor oamenilor muncii. Dovezi S-a evidenţiat însă, în TRIL A : M
;
Simeria, sub conducerea care mai persistă. Mecani citate a trenurilor, necesi donatele acestei munci vi în acest sens sînt comple acelaşi timp, şi existenţa (Munc *v&c
Organizaţiilor de partid, au cii de locomotivă Izidor tatea reducerii, în conti zează îndrumarea la ni tarea fondului de carie, unor neajunsuri. Acestea Nava <&
Sl
Obţinut rezultate bune in Dumitreseu. Ion Mînja, nuare, a consumurilor de velul întregii reţele de îmbunătăţirea numerică şi vizează în principal o in BRAD: (Si
rriandă
activitatea de producţie. Aurel Carola, Gheorghe energie electrică şi com biblioteci din mediul rural a structurii tematice o suficientă atenţie în munca
Spre exemplu, la tone bru Susan, Rusalin Dărău au bustibili, a aprovizionării şi urban, îmbogăţirea fon colecţiilor în raport ru de îndrumare la nivelul GURABARZ
(Minerul) ; C
ţi; echivalente sarcinile de arătat că trebuie acordată ritmice cu piesele de dului de carte, iniţierea de compoziţia socioprofosio- bibliotecilor din mediul ta te în lan
plan ău fost îndeplinite în o atenţie sporită utilizării schimb, sculele şi materia acţiuni cultural-educative. nală a oamenilor muncii rural, datorate pe de o Lovitură ful
proporţie de 102,6 la sută, parcului de locomotive, lele solicitate, efectuării La sediu se relevă în pri hunedoreni. A crescut nu parte întreruperii organiză căra) ; GEOi
productivitatea muncii ■— îndeosebi a celor folosite unor revizii şi reparaţii de mul rînd o muncă de cer mărul cititorilor ca şi al rii „Zilei bibliotecarului" genda (Casf
ţl0,3 la sută, parcursul la serviciile auxiliare, la bună calitate. cetare şi catalogare a fon cărţilor difuzate. O cifră — util schimb de expe HAŢEG: Ba
mediu zilnic (P.M.Z.) tren multiplă tracţiune, mane Adunarea generală a oa dului de carte şi publica este revelatoare — in ca rienţă, de ridicare a nive Ivahoe (Da
zul Bibliotecii judeţene, un
Călători şi tonajul mediu vră specială şi T. M., eli menilor muncii de la De ţiilor, alcătuirea de biblio lului de pregătire profe Dragostea ş
lan : Omu
pe tren marfă •— .190,41 minarea aşteptărilor în poul C.ţj’.R. Simeria s-a grafii şi studii, buletine singur om din cadrul ser sională, iar pe de altă oraşul (Cas
parte scăderii eficienţei în
viciului relaţii cu publicul
la sută, productivitatea pe capul trenurilor, opririlor soldat cu propuneri valo informative. Toate acestea a înscris într-un an l 119 SIMERIA :
locomotive —- 100,89 la la semnale pe diferite mo roase, cuprinse într-un au loc pe fondul sursei de cititori şi a difuzat 30 823 drumării directe în teren apă (Mureş 1
si receptivităţii scăzute a
sută, depăşiri obţinute în tive sau staţionării în triaj, cuprinzător plan de mă informare pe care îl con Ioane de ■
condiţiile reducerii' consu ore în şir, a locomotivelor suri care, transpuse în ţin sutele de mii de volu volume. Pentru valorifi unora dintre bibliotecari, mina); GH
murilor specifice de moto sub tensiune, funcţionării practică, vor conduce la me difuzate prin secţiile carea fondului de carte au mai cu seamă clin mediul (Minerul).
rină şi energie electrică, necorespunzătoare a- staţii creşterea realizărilor la de împrumut pentru adulţi fost organizate acţiuni de rural (Beriu, Luncoiu de
Jos, Orăştioara de Sus,
popularizare a cărţii soc ia l-
realizării unor economii la lor de radio emisie-recep- toţi indicatorii de plan, la şi copii, şi prin sala de poiitice, tehnico-economice, Pestişu Mic, Rom os Sarmi-
costurile totale în valoare ţie ş.a. Propuneri intere situarea acestei unităţi pe lectură. beletristice prin interme zegetusa, Teliuc, Toplita
de peste 1,5 milioane lei. sante au făcut şi mecani un loc fruntaş în întrece în toate aceste sectoare diul dezbaterilor, consfă ş.a.).
Din darea de seamă cul ajutor A'vrnm Stuparu, rea socialistă pe ţară. tuirilor, medalioanelor, pro- Conştienţi de necesitatea
prezentată de Eugen Ivo- electricienii Ioan Igreţ şi LIVIU BRAICA zentărilor de carte, întîl» depăşirii acestor neajun După cun
niciu, şeful coordonator al Traian Crăeiuneng, intere nirilor cu scriitorii, cu suri, participanţii la discu Institutul c
depoului, în cadrul adună saţi, în mod responsabil, editori, oameni de ştiinţă ţii, in frunte cu comuniş şi hidrologi
rii generale a oamenilor de bunul, mers al activită rele 24 de
fi
deosebit
muncii pe unitate, a reieşit ţii depoului. De asemenea, şi cultură. S-a urmărit cu tii, au făcut propuneri ales in cur
noaşterea de către marea
de amplificare a rezultate
dă in anul 1984 un singur s-a arătat că eliminarea masă a locuitorilor jude lor pozitive. Pentru spori ci i m inc'*" (
indicator n-a fost îndepli defecţiunilor la locomotive, ţului a documentelor Con rea indicelui de atragere a riabil, 'mai
e;
noaptea,
nit : P.M.Z. pe tren de a întîrzierilor de trenuri gresului al XIII-lea al populaţiei la lectură, de nile estice,
marfă. Nereal i/area aces sint direct condiţionată de partidului, a operei secre mare utilitate se dovedeşte ri ie vor fi
tui indicator — temeinic nivelul pregătirii mecanici tarului general, tovarăşul extinderea sondajelor prin vor cădea
cale sub fo
analizat de materialul pre lor şi ajutorilor de meca Nicolae Ceauşescu, a ce care se urmăreşte cunoaş re. Ninsori
zentat şi participanţii la nici, care trebuie conti lorlalte documente de terea preferinţelor de carte mai semna
centrul
ţâr
dezbateri -— s-a datorat nuu ridicat, împrospătat cu partid şi de stat, a Unor ale populaţiei active, or sufla slab
depăşirii duratei' de par noi cunoştinţe. De altfel, evenimente deosebite din ganizarea unor decade în rat, cu un
curs faţă de grafice pe sec toţi cei care au participat v iaţa partidului şi poporu care publicul să aibă acces in Moldovs
ţia Petroşani — Simeria, la’ dezbateri au arătat lui nostru. la fondul de curte din de Dobrogea, (
die, cu vil
din cauza neprimirii tre deschis că se puteau ob 55 km/oră,
nurilor de staţiile Petroşani, ţine rezultate şi mai hune. Dintre acţiunile care s-au pozite. interes s-ar pu pada.
De
Simeria-triaj,. Peştiş, folo Pentru a face faţă cu bucurat de interes au fost tea bucura manifestările Tem pe ral
sirii mai multor locomotive succes sarcinilor mari din Atelie rul de creaţie „Rit- dedicate seraliştilor din vor fi euj:
decît cele necesare, depă acest ultim an al actualu muri" si ,Trofeul micului licee, întîlnirile cu mem nus 25 şi
izolat mai
şirii staţionării altor tre lui cincinal, abordat într-o cititor". A fost iniţiat sim- brii cenaclurilor literare maximele
nuri de marfă în staţiile puternică mobilizare de pozionul „Carte, lectură, ş.a. Şi, toate acestea, pe .şi minus 5
control
din
staţia
intermediare. întregul colectiv al depou gaţii în de cabina de Mircea Spineanu şi Simeria-călători, impie informare" cu participare fondul unei calităţi sporite curi se va
cu depiimei
Matei
mişcare
diri
Nicolae
Vorbitorii nu abordat în lui, vdrbitorii —- între jează circulaţia şi manevra trenurilor în toată statia. naţională, Sînt rezultate a muncii cu cartea.
mod critic şi autocritic care Gheorghe Pavelescu, Foto N. GHEORGHIU evidenţiate de darea de
activitatea desfăşurată, au Petru Pienar si Ioan Călu- seamă, de participanţii la MINEL BODEA