Page 53 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 53
Tovarăşul licolae Ceauşescu
s-a futilul! cu Arat» Papandreu,
primul miniştrii al Republicii Elene
Preşedintele Republicii a se reîntîlni cu preşedin acestora la nivelul celor
Socialiste România, tova tele Nieolae Ceauşescu, de politice.
răşul Nieolae Ceauşescu, a discuta şi cu acest prilej A avut loc un schimb
s-a întîlnit, joi, cu primul probleme privind dezvol de vederi privind probleme
ministru al Republicii Ele tarea în continuare a rela actuale ale vieţii interna
ne, Andreas Papandreu, ţiilor prieteneşti dintre ţionale.
care, în drum spre patrie, România şi Grecia şi de
a făcut o escală la Bucu a dezbate împreună aspec *
reşti. te importante ale actuali După încheierea convor
T o v a r ă ş u l Nieolae tăţii politice mondiale. ' birilor, tovarăşul Nieolae
Ceauşescu a salutat cu căl Preşedintele Nieolae Ceauşescu, preşedintele Re
dură pe primul ministru Ceauşescu şi primul mi publicii Socialiste Româ
Papandreu, exprimînd con nistru Andreas Papandreu nia şi-a luat de la primul
vingerea că această nouă au subliniat cu satisfacţie ministru al Republicii E-
întîlnire va contribui la lene, Andreas Papandreu,
ALEGERILE DE DEPUTAŢI PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ dezvoltarea în continuare evoluţia raporturilor tradi la plecarea acestuia, pe
a conlucrării pe multiple ţionale i'omâno-elene şi au aeroportul Otopeni, un cor
Şl CONSILIILE POPULARE planuri între România şi convenit să se acţioneze dial rămas bun.
La scara avionului, pre
Grecia, la întărirea bune pentru amplificarea şi di şedintele Nieolae Ceauşescu
namizarea in continuare a
Moment de însemnătate deosebită lor relaţii statornicite între relaţiilor bilaterale şi în şi premierul Andreas Pa
cele două ţări.
mod deosebit, a relaţiilor
Premierul elen a expri
pandreu şi-au strîns cu
mat deosebita bucurie de economice pentru ridicarea căldură mîinile.
în afirmarea deplină
a democraţiei noastre socialiste
„Să facem astfel încît alegerile de la 17 martie să constituie o
mărturie puternică a unităţii întregului nostru popor, în cadrul Frontului
Democraţiei şi Unităţii Socialiste, în jurul Partidului Comunist Român —
forţă politică conducătoare a întregii naţiuni, care nu are şi nu va
avea nimic mai presus decît interesele poporului, cauza socialismului
şi comunismului, pacea, libertatea şi suveranitatea României, bunăsta
rea şi fericirea întregii naţiuni !"
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul acesta, la 17 mar se numără deschiderea şi
tie, vor avea loc alegeri de punerea în valoare a zăcă
deputaţi pentru Marea Adu mintelor de minereuri de la E. M. Ghelari. Tfmplarii Aurel Cosman şi Radu Apostol, exccutînd ramele necesare
nare Naţională şi în consi Coranda-Hondol şi Valea armării în lemn a puţului 1, de la mina centrală. Foto GELU IZBAŞA
liile populare judeţene, mu Morii-Brad, laminorul de se
nicipale, orăşeneşti şi comu mifabricate nr. 2 de la C.S.
nale. Hunedoara, obiectivele de Sporirea producţiei apicole-cerinţă esenţială
Moment de însemnătate pe platforma siderurgică de
deosebită în afirmarea de la Călan, Ţesătoria de mă pentru ridicarea eficienţei activităţii C.A.P.
plină a democraţiei noastre tase Lupeni şi multe aitele,
socialiste, alegerile de depu care au dus la sporrea lo
r
taţi de la 17 rna tie au loc curilor de muncă şi a veni La Consfătuirea de lucru şi eficienţa întregii activi s-a înregistrat o „econo
în atmosfera de puternică turilor populaţiei. Realizările pe problemele agriculturii tăţi ? mie" de peste 3 000 de nor
emulaţie politică şi patrio p plan economic se regă din luna decembrie a anu Analizînd modul de rea me faţă de cele planifi
e
tică, generată de cel de-al sesc şi în creşterea nivelului lui trecut, secretarul gene lizare a producţiei planifi cate, culturile de păioase
XIII - lea Congres al partidu de trai al populaţiei. Pen^ ral al partidului, tovară cate la hectar, rezultă că nu au fost plivite, buruie
lui, de recentul Congres al tru nevoile sociale ale ju şul Nieolae Ceauşescu, a aceasta s-a situat sub pre nile dijmuind serios recol
Frontului Democraţiei şi U- deţului, statul a construit şi subliniat necesitatea ridi vederi cu 467 kg la griu, ta. De asemenea, semăna
nitâţii Socialiste. dat în folosinţă 15 500 de cării eficienţei economice cu peste 1 100 kg la po tul prăsitoarelor s-a făcut
gram fundamentat cu clar
La alegerile de la 17 mar viziune de Congresul al apartamente, 153 săli de cla în fiecare unitate agricolă, rumb şi 11 500 kg la car cu întîrziere, pe unele
tie — in care vor fi reprezen X111 - lea al partidului. să, 2 spitale, 10 dispensare împlinirea acestui dezide tofi. Pe de o pag-te. di suprafeţe chiar de o lună
tate toate organizaţiile care şi multe altele. rat este condiţionată ne minuarea recoltelor se da- de zile faţă, de epoca op
compun Frontul Democraţiei In acest bogat tablou do Şi în perspectiva viitorului mijlocit de obţinerea unor toreşle neajunsurilor mani timă, ceea ce a determinat
şi Unităţii Socialiste - între realizări îşi găseşte un bine cincinal, pentru dezvoltarea randamente superioare la festate la fertilizarea .te ca porumbul să nu ajungă
gul popor se prezintă cu un meritat loc şi judeţul Hune- economico-socială a judeţu hectar şi Ln sectorul zoo renurilor, folosindu-se abia în totalitate în faza de
tablou măreţ de realizări doara. In cincinalul 1981 — lui Hunedoara vor fi alocate tehnic, de folosirea judi 30 kg substanţă activă la
obţinute în dezvoltarea eco- 1985 s-au investit pentru investiţii în valoare de peste cioasă a bazei tehnico- hectar, iar pe de alta, ne- IOSIF POP,
nomico-sociplă în cel de-al dezvoltarea economico-socia- 38 miliarde lei, destinate cu materiale şi livrarea la respectă r ii teii n ol og i i 1 or N. TÎRCOB
VII -1 ea cincinal, cu un im lă a judeţului aproape 40 precădere realizării unor noi fondul de stat a unor can stabilite pentru fiecare
presionant program de dez miliarde lei, în cei patru ani obiective industriale, agrico tităţi sporite de produse. cultură. Astfel, în timp ce (Continuare in pag. a 3-a)
voltare a patriei noastre pînă trecuţi din actualul cincinal le şi social-culturale. Cum s-a acţionat în anul
n anul 1990 şi în perspec- punindu-se în funcţiune 588 trecut la' C.Â.P. Riu Alb
ivă pînă în anul 2000, pro- de obiective. Intre acestea (Continuare în pag. a 3-a) pentru a spori producţia
Lecţie vie a solidarităţii muncitoreşti
însufleţiji de îndem- j
nurile şi chemările >
I o v a r ă ş u 1 u i Ni colac I
Desfăşurate sub conduce mii de oameni care au al muncii asidue desfăşu
Ceauşescu, secretarul ■ rea Partidului Comunist ocupat pentru o perioadă rate de comunişti în rînduî
general al partidului, | Român, eroicele bătălii oraşul Ploieşti şi au impus ceferiştilor de la mişcare şi
formulate în cuvântarea ' din ianuarie—februarie 1933 eliberarea muncitorilor a- tracţiune, din cadrul Ate
rostită la Congresul al I au înscris o pagină de restaţi. Puterea unităţii lierelor C.F.R. Simeria, Ia
neuitat în glorioasa istorie muncitoreşti s-a relevat 17 februarie 1933 situaţia
III-lea al F.D.U.S., mi- [ a luptei clasei muncitoa cu deosebită tărie şi în era aici atît de încordată
nerii de la Bărbăteni ' re, a poporului nostru cursul luptelor ceferiştilor încît în orice moment putea
----------- i pentru eliberarea socială-şi izbucni greva. Muncitorii
naţională. „Luptele de cla
de nici au refuzat să pri
să din perioada crizei e- 52 de ani de la mească salariul redus, a-
CREŞTE PRODUCŢIA | conomice şi mai ales lup memorabilele meninţînd conducerea ate
tele din ianuarie—februarie lierelor cu declararea gre
ZILNICĂ 1933 — aprecia tovarăşul lupte ale vei.
Nieolae Ccauşescu — nu muncitorimii române Influenţa luptelor fero
------------------------ ------ | constituit un moment de din ianuarie — viarilor, s-a resimţit şi în
S o deosebită importanţă în februarie 1933 rîndul minerilor din Valea
sporesc zilnic producţia I istoria mişcării noastre Jiului, ale celor din zona
de cărbune extras. De ' muncitoreşti, au avut o Bradului şi al muncitorilor
profundă inrîurire asupra de la Uzinele de fier din
la începutul acestei luni | vieţii politice şi sociale din din •marile centre ale ţării,
cele mai bune realizări ' dar mai ales de la Atelie I runedoara.
România. Ele au dat o rele „Griviţa" din Bucu Mizeria în care se zbă-
le înregistrează sectorul ( puternică lovitură claselor teau minerii era o reali
I-A, condus de inginc- - exploatatoare, au înfrînt reşti. Puternic sprijiniţi tate crudă pe care nici
rul Grigore Popescu, cu | ofensiva capitalului împo de muncitorimea Capitalei rapoartele ministe; ului
şi din alte centre ale ţăi ii,
Peste 150 tone cărbune - triva drepturilor economice muncitorii „Griviţei" au muncii nu o mai puteau
în plus. şi politice ale oamenilor reuşit să obţină recunoaş ascunde. Intr-un asemenea
Minerii din sectoarele - muncii". terea revendicărilor de la raport, adresat la 24 fe
1-B şi III dovedesc de | La chemarea Partidului 2 februarie 1933, stînd apoi bruarie 1931L de către a-
asemenea multă destoi- , Comunist Român, în ianu neînfricaţi în faţa mitralie cest minister Consiliului
nicie în muncă, avînd j arie—februarie 1933 s-a relor îndreptate spre piep de Miniştri, descriindu-se
ridicat uriaş valul luptelor turile lor în zilele de 15 situaţia jalnică a mineri-
la începutul acestei -
luni mai mult de 120 | revoluţionare în întreaga şi 16 februarie 1933.
ţară. O deosebită amploa Influenţa acestor puterni Prof. ION FRÂŢILĂ
tone cărbune extras * re au avut luptele petro ce bătălii de clasă s-a re directorul Filialei
peste plan. I liştilor, care au îmbrăcat simţit în toate straturile Arhivelor Statului Deva
lăcătuşi
condusă
un larg caracter de masă maselor muncitoare de la cută Formaţia tle unui preincăl zitor <le de Petrişor Suiaga exe la
joasă
reparaţia
presiune
prin participarea a mii şi oraşe şi sate. Ca rezultat (Continuare in pag. a 3-a) T.A.G. de la termocentrala Mintia.
