Page 54 - Drumul_socialismului_1985_02

Poq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 478 $

fWELEVIZI

20,00 Telejurnal (pa
îor)
20,15 Actualitatea ;n
mie
20,25 Laureaţi ai F<
Iui naţirnal ..
României" (co
( 20,45 Pe coordonate
A colo unde rezultatele vor — de la ei înşişi ! — voltării. Loci
muncii sînt edifica­ Patriei, mai multe minereuri! mal mult, mai bine. Fie­ lupt A şi de i
toare, unde oricare care dintre vorbitori a socialiste
acţiune vizează eficienţa, făcut şi analiza, cel puţin, 21,00 Lumea contor
şi con Trunlâ r
în fine, unde hărnicia este Nicolae Ceauşescu. Cum a raţiilor de încărcare la lu­ Vadu Dobrii şi au fost a- Cerişor (talc) şi a fost pre­ a unui „dacă". Dacă asis­ idei. Miturile
o unitate de măsură con­ reieşit şi din dezbateri, crările miniere a fost de­ tacate zonele de perspecti­ dat beneficiarului, pentru tenţa tehnică pe linie geo­ oraţiei burghez
glinda
stantă a colectivului, acolo geologii, hunedoreni nu au păşită cu 6 la sută. vă : Dealul Muntean, Vadu exploatare, perimetrul Le- logică ar fi fost suficientă, 21,15 Antologia adevărit
tcat
şi analizele desfăşurate Uitat nici o clipă cuvinte­ Mult mai expresive sînt Dobrii — adiacente şi Alun lese-Vest. dacă s-ar fi asigurat la Patriotismul —
sînt mai penetrante, iar do­ le conducătorului iubit al însă noile rezerve de sub­ — Ghelari — Valea Streiu- Acestea sînt doar o, parte timp proiectele de execuţie, nenţă a dram
româneşti
rinţa de autodepăşire mai partidului şi statului nos­ stanţe minerale utile puse lui. S-au obţinut bune re­ a rezultatelor pozitive re­ dacă s-ar fi asigurat toate 21,50 Telejurnal (pai
puternică. Aşa se explică tru, rostite la Consfătuirea în evidenţă prin munca de zultate şi în căutarea mine­ ieşite din dezbaterile care condiţiile tehnice, dacă lor)
aria largă de preocupări, de lucru cu activul din cercetare geologică, precum reurilor neferoase la Vor- au avut loc în adunarea fondul de timp s-ar fi uti­ 22,00 închiderea pn
criticile şi autocriticile, pro­ domeniul geologiei : „Fău­ şi noile zone de perspecti­ ţa, Căzăneşti, Bolcana — generală, la care au parti­ lizat optim la lucrările mi­ lui.
rirea societăţii socialiste vă identificate prin lu­ Troiţa, Rîu Mic, Boiţa —
punerile multe şi alte as­ multilateral dezvoltate pre­ crările desfăşurate pe aria Haţeg, Iianeş superior ş.a. cipat tehnicianul Pantelie niere şi în special la fora­
pecte esenţiale ce au ca­ supune să facem totul pen­ celor patru judeţe în care S-au finalizat, de pildă, Mondea (Valea Jiului), je, dacă aprovizionarea,
racterizat, de la un capăt tru a asigura. Intr-o mă­ maistrul minier Petru Ce- dacă folosirea utilajelor...
la altul, adunarea genera­ sură cit -mai mare, din nar (Zlatna), electricianul O concluzie sigură : in
lă a oamenilor muncii din resursele interne, energia I.P.E.G. Iosif Cîrje (Veţel), maistrul astfel de cazuri, rezultate­ BUCUREŞTI I: G
întreprinderea de pros­ şi materiile prime de care D E V A de foraj Ionel Barbu (Is­ le ar fi fost şi mai fruc­ dioprogramul Uimim
pecţiuni şi explorări geolo­ avem nevoie". croni), Remus Roba (Ilon- tuoase ! La ordinea zilei i
gice Hunedoara—Deva. (U- acţionează c o l e c t i v u l lucrările de cercetare cu dol), maistrul de foraj Iosif Dorinţa Unanimă ca în cultură; 7,00 Radio
7,30 zi de zi, nume
nitate care, se ştie, a lan­ F.stc firesc, deci, ca ac- I.P.E.G. Astfel, pentru galerii şi foraje subterane Miclea (Troiţa), ing. Nicolae 1985, ultimul an al actua­ ros organizată, pla
sat, în domeniul geologiei, ţionînd sub astfel de impe­ huilă cocsificabilă şi ener­ la Haneş superior, precum Ţăndrău (Abrud), ing. Lu­ lului cincinal, să fie des­ tleplinit la toţi incli
chemarea la întrecerea rative majore, şi realizările getică, au fost intensifica­ şi cercetarea mineralizaţiei cian Marinescu (de la se- coperite şi puse în valoa­ 8.00 Revista presei
Curierul
mclodiilo
socialistă pe anul 1935). să fie pe măsură. Fizic, diur întreprinderii), ing. re noi comori ale pămîn- Buletin de ştiri
pe anul 1984 s-au obţinut te lucrările în perimetrele de zinc şi sulf din peri­ Petrache Dănilă (director tului, s-a sintetizat în che­
Temeiurile acestui înalt următoarele plusuri : la prioritare Dîlja şi Lupeni, metrul Melteş (Boiţa — Ha­ în Ministerul Geologiei) şi Răspundem ascultă
10.00 Buletin de ştir
spirit de exigenţă şi res­ galerii 290 m, suitori 86 m, şi acolo unde sînt posibi­ ţeg). Pentru minereuri cu­ marea „Patriei, mai multe Ştiinţa şi viaţa; 10,î
minereuri !". înfăptuirea şi
ponsabilitate patriotică, în puţuri de cercetare 490 m, lităţi pentru exploatarea prifere sărace s-a finalizat alţii. Deşi nici vorbitorii depăşirea obiectivelor anu­ folcloric ; 10,50 I 3
11,00
care s-a analizat munca foraj 497 m. Au fost redu­ cărbunelui prin mieroearie- cercetarea pe corpul prin­ nu au amintit toate suc­ lui 1985 va asigura — aşa inima ţării ; 11,05 Vr
de ştiri ;
pe 1984, l-au constituit, in se consumurile normate re (Uricani Sud — Oraşul cipal, în perimetrul Bu- cesele obţinute, ci te au fost ştiu ; 11,35 Publicitat
primul rînd, realizările cureşci — Rovina şi au spuse ar fi constituit mo­ cum a cerut geologilor se­ Buletin de ştiri ; 12
şi s-au economisit 7,2 tone nou şi Lupeni — Victoria). tive sigure pentru suficien­ cretarul general al partidu­ teze social-politice
deosebite înregistrate in metal, 46,4 tone laminate, Au fost predate spre va­ fost extinse lucrările din­ ţă şi mulţumire. Dar, aşa lui, tovarăşul Nicolae Din comoara folcJ
activitate, ca urmare a ma­ 20,4 tone combustibil con­ lorificare rezervele din pe­ colo de zăcămîntul predat cum arătam, acolo unde Ceauşescu — un demaraj 13.00 De la 1 la 3
terializării, cu dinamism venţional şi 1 174,9 MWh rimetrele Iscroni şi Lonea la exploatare, pentru spo­ colectivul de muncă îşi optim în realizarea sarci­ Student club ; 16,00
de ştiri ; 16,05 Tril
şi consecvenţă, a tezauru­ energie electrică. Viteza de — Defor, s-au finalizat lu­ rirea acestuia, la Bucium face din hărnicie un mod nilor din etapa viitoare, lcctorală; ic,40 Coc
lui de idei şi căi de acţiune lucru la forajul cu sondeze crările pentru cărbune brun — Tarniţa. Pentru mine­ propriu de a fi, automulţu- sporirea continuă a bazei economice ; 17,00
pus la dispoziţia geologilor a crescut cu 6,1 la sută de la Ţebea. Pentru mine­ reuri nemetalifere şi roci mirea nu îşi găseşte spa­ de materii prime a ţării. dc ştiri ; 17,05 Pen
trie ; 17,45 Noi înn
de secretarul general al faţă de prevederi, iar sar­ reuri de fier au continuat utile s-au continuat cer­ ţiu, nu se poate cuibări de muzică pd w, *lar
partidului, t o v a r ă ş u l cina de mecanizare a ope­ lucrările de cercetare la cetările în zona Lelese — în nici un chip. Oamenii MARIN NEGOIŢÂ Orele scrii * 'io
* Revista i*n
radio ; * Muz; > i
I n Raportul prezentat economisi orice gram de ţii, muzică; 20,uo R
* Scară eu!
nai ;
la Congresul al XIII- Transportul auto—-de mărfuri şi călători — o.,, rotiţă-cheie combustibil, extinderea * La sugestia dv..
lea al partidului, to­ transportului cu una-două O zi intr-o oră * R;
varăşul Nicolae Ceauşescu remorci, în vederea reali­ nai; 23,00 Rezultat.
Scrii Loto ;
23,05 l
sublinia însemnătatea deo­ In angrenajul realizării planului de producţie al judeţului zării zilnice a sarcinilor muzicale ; 23,25—23,:
sebită pe care o are de transport ce revin în­ tin dc ştiri.
transportul îh sistemul uni­ treprinderii.
tar al economiei noastre tării permanente a bazei pte şi de bună calitate, îndeplinirea xâtmică a sar­ implicarea directă a noas­ Aprobînd în unanimitate
naţionale, în realizarea rit­ energetice şi de materii dacă peste tot s-ar fi res­ cinilor de plan în multe tră, a tuturor pentru fina­ angajamentul de a trans­ 1 CINEMA;
mică, integrală a indica­ prime a ţării, a agricul­ pectat normele disciplinei sectoare de activitate din lizarea lor. porta suplimentar în acest
torilor planului de pro­ turii, a tuturor sectoare­ în muncă. economia judeţului. Critici, propuneri, idei, an cel puţin 50 000 tone
ducţie. în lumina acestor lor de activitate, şoferii, In privinţa transportului în Valea Jiului — spunea angajamente nu formulat mărfuri, în condiţiile re­ DEVA : Mitică
(Patria);
Salamam
cerinţe, adunarea generală mecanicii, inginerii şi teh­ de călători a fost aspru în cuvîntul său Mircea în luările lor de cuvînt ducerii costurilor cu 300 000 ta); HUNEDOARA
a oamenilor muncii de la nicienii repartizaţi să criticat faptul că, deşi s-a Băgăianu, director adjunct Ioan Şufană — autobaza lei şi a încadrării stricte (Modern, sala A) ;
I.T.A. Deva a analizat în muncească Ia carierele de asigurat combustibil la ni­ cu producţia — aVem de Hunedoara, Silviu Muntea- în consumurile planificate lele roşii — sci
(Modern, sala 13) ;
spirit critic şi autocritic cărbune Rovinari şi Cîmpu velul necesarului, publicul transportat Un volum foar­ nU — autobaza Orăştie, de combustibili, energie Popescu (Flacăra)
rezultatele dobîndite în lui Neag, la cariera de Ionel Oprişa — autobaza electrică, piese de schimb mandra (Arta) ;
anul 1984, a stabilit măsuri calcar Crăeiuneşti, pe ame­ II Deva, Vaier Merian şi materiale, adunarea ge­ ŞvANI: Tăunul (
pentru ca în acest an de­ najarea hidroenergetică — autobaza Haţeg, Ioan nerală a oamenilor mun­ Galax (Unirea); I
turi sub spinzurăt
cisiv pentru îndeplinirea Rîu Mare-Rete-zat, pe şan­ IJ.A. D E V A Costescu — autobaza Brad, cii s-a angajat să acţio­ Noiembrie); LUPE]
sarcinilor întregului cinci­ tierele de construcţii, la Marcel Părăianu — auto­ neze în lumina indicaţii­ genda călăreţului
nal să obţină realizări şi balastiere şi la transportul călător nu a fost servit baza Petroşani, Ioan Mo- lor şi orientărilor formu­ tic (Cultural); VI
te mare de produse. Toate
mai însemnate. S-a subli­ în toate cazurile corespun­ autobazele noastre vor par­ raru — autobaza II Peva, late de tovarăşul Nicolae Dreptate In lan(i
eeafărul); LONEA
niat pe bună dreptate fap­ de mărfuri alimentare şi zător, regularitatea curse­ Aurel Grancea — A.R.A. Ceauşescu, în cuvântarea furată (Minerul); A
tul că, deşi s-an confruntat industriale, precum şi în lor nu s-a respectat pre­ ticipa cu forţe aici, pen­ rostită la Congresul al SA : Lupii ci 'lor
cu o seamă de greutăţi, campaniile agricole şi-au tutindeni, iar o parte a tru îndeplinirea acestei Brad, Romulus Munteanu, lîl-lea al F.D.U.S., contri­ torcsc); URI
făcut cu prisosinţă dato­
(Retezat); Oi yTII
sarcini puse în faţa noas­
inspectoratului
şeful
de
lipsuri şi neajunsuri, oa­ ria. Dar, aşa cum s-a ară­ personalului de bord şi a tră de conducerea partidu­ control auto, alţi vorbitori. buind în acest fel la înde­ late In lanţuri t
menii muncii din unităţile tat în darea de seamă pre­ celui din autogări n-a în­ lui şi statului. Alte puncte Cu deosebire ei s-au re­ plinirea în cele mai bune ■Lovitură fulgeră toi
aparţinătoare întreprinde­ zentată de Iosif Bulea, ţeles pc deplin cerinţa de fierbinţi pentru transpor­ ferit la necesitatea întări­ condiţiuni a planului pe căra) ; GEOAGJ
Ringul (Casa de
rii, sub îndrumarea şi con­ directorul întreprinderii, şi a fi Ia dispoziţia călători­ acest an şi pc întregul HAŢEG: Asociatu
ducerea permanentă a or­ lor cu toată atenţia si soli­ tul auto rămîn cariera de rii ordinii şi disciplinei cincinal, la înfăptuirea BRAZI: Lişca ;
ganelor şi organizaţiilor de in cuvînlul participanţilor citudinea. calcar Crăeiuneşti, şantie­ in muncă în colectivele pe hotărârilor şi obiectivelor Amurgul f inlînij
şui); ILIA : ţ
partid, au desfăşurat o ac­ la dezbateri, rezultatele rele de construcţii, trans­ care le reprezintă. mai de dezvoltare economico- curcubeu (Lumi
tivitate intensă, responsa­ puteau fi mai bune dacă Anul 3 985 aduce şi în portul de călători, aprovi­ buna instruire a oameni­ socială a ţării stabilite de LARI: Izvorul
bilă, pentru îndeplinirea' se punea un accent mai faţa lucrătorilor din trans­ zionarea populaţiei, cam­ lor în vederea prevenirii Congresul al XIII-lea al
l
sarcinilor din transportul mare pe folosirea la capa­ portul auto al judeţului paniile agricole. Sînt sar­ accidentelor, intensificarea Partidului Comunist Ro­ ias» ^!Răi>flag,xa«ii;.ui<
de mărfuri şi călători. în- citate a întregului parc nostru multe probleme prio­ cini deosebite care solici­ activităţii de recondiţio- mân. iVREMEA
ţelcgînd cum se cuvine ne­ auto, întreţinerea şi revi­ ritare, puncte fierbinţi de tă mobilizarea tuturor for­ nare a pieselor de schimb, BBbMrfSSa8BBBR3Qfl9S
cesitatea întăririi şi dezvol- ziile ar fi fost mai prom- acţiune- de care depinde ţelor de care dispunem, înţelegerea necesităţii de a GH. I. NEGREA
Timpul probab
azi, 15 februarie
sc
P rozentînd darea de prezenta cu fruntea sus la mea rece, menţine
geroast’
de
seamă în faţa adună­ Mobilizarea întregului colectiv — garanţia data termenelor de pre­ cu cerul variabil,
rii generale a oame­ dare a obiectivelor ce senin noaptea,
nilor muncii, Florian La- ne-au fost încredinţate spre sufla moderat C
zea, şeful Brigăzii nr. 2 a îndeplinirii eiemplare a sarcinilor execuţie. rul nordic. Ten-
minime vor fi cu
T.A.G.C.M. Deva, arăta : în cuvîntul său, Gheor­ Ire minus 20 şi
„Colectivul brigăzii noastre multc, de mare însemnă­ rile, ceea ce, altfel spus, timpul de lucru". găzii. După cum bine ştiţi, ghe Cărăbaş, director ad­ grade, cele local mai
iar
maxime
— muncitori, maiştri, ingi­ tate : 375 de apartamente înseamnă să ne facem bine Problemele legate de dis­ comuniştii au fost întot­ junct al T.A.G.C.M. Deva, nus 12 şi minus
neri — a acţionat cu răs­ în Deva, Simeria, Certeju datoria fiecare la locurile ciplina muncii, creşterea deauna în fruntea bătăliei a spus : Local so va pro
pundere, cu exigenţă spo­ de Sus, Ilia, Călan, Petro­ noastre de muncă. exigenţei faţă de calitatea pentru scurtarea termene­ — îmbunătăţirea stării lă, cu depunere
rită pentru realizarea pla­ şani, Bâcia ; alimentarea — Fierari-betoniştii, ca lucrărilor, implicarea mai lor de construcţie, au făcut de disciplină, buna organi­ ciură.
La
nului de construcţii ce ne-a cu apă din acumularea întotdeauna, îşi vor face puternică a şefilor de for­ lucru de cea mai bună ca­ zare a lucrului la fiecare rece, munte, vreme;
noap
geroasă
revenit şi a angajamente­ Rîu Mare-Retezat ; o bază datoria. Din cauza noas­ maţii, maiştrilor, cadrelor litate, au acţionat pentru obiectiv, supravegherea şi cerul variabil. Iz
lor asumate în întrecerea de producţie, hală agroali- tră nu vor fi nici stag­ de conducere în soluţio­ prevenirea risipei mate­ asistenţa tehnică, aportul ninge. Vînlul viJ su
socialistă, într-un cuvînt, mentară şi moara de grîu nări, nici lucru dc calitate narea problemelor de la rialelor de construcţie. mai pronunţat în muncă derat, cu intensific
S0—60
km/li din i
pentru transpunerea în de la Lupeni ; patru noi Pe frontul muncii, al cali­ al tehnicienilor, maiştrilor, nordic, spulberînd
viaţă a politicii partidului ferme pentru „Avicola" tăţii şi disciplinei îh pro­ inginerilor, gospodărirea cu Temporar se va ]
în domeniul investiţiilor. BRIGADA NR. 2 A T.A.G.C.M. DEVA ducţie, sînt prezenţi mereu cea mai mare grijă a ma­ ceaţă, cu depunere
ciură.
Astăzi, cînd facem bilanţul, Deva ; depozite şi spaţii Ioan Furdui, Ioan Mora, terialelor de construcţie — Pentru următoare
la
comerciale
Petroşani,
no putem mîndri cu rezul­ Deva, Certeju de Sus, alte Ilie Ciungu, Vasile Răduc, iată problemele asupra că­ zile : După o încăl
tatele muncii noastre. Dar şoară a vremii, de
obiective. slabă. Ne dăm silinţa să fiecare obiectiv aflat în Dumitru Matei, Ştefan Dia- rora conducerea brigăzii cepului inlervalulu
cum acest ultim an al cin­ — Sîntcm pe deplin ne depăşim zi de zi sar­ lucru au fost abordate în conu, Ilie Crihan, Ştefan va trebui să fie mai aten­ mea se va răci di
cinalului aduce şi în faţa conştienţi că pentru con­ cinile — spunea şeful de spirit critic şi autocritic Brăiloiu, Ioan Raţ, Petru tă, să le rezolve la faţa Cerul va fi noros.
precipita
constructorilor sarcini spo­ struirea şi predai’ea la ter­ echipă Vasile Răduc. de maistrul Nicolae Delu, Pop, Ioan Botezatu, Ilie locului, atunci cînd situaţia vor cădea ninsoare,
formă
de
rite, în vederea încheierii men şi de cea mai bună în numele dulgherilor Ileana Dlaconu — mozai­ Anton, Mihai Solomon, o va cere. în acest sens, va sufla moderat, c;
actualului cincinal cu rea­ calitate a acestor obiective din brigadă a vorbit şeful car, Nicolae Marcu — Gheorghe Simina, Ionel conducerea trustului va fi intensificări izolate
lizări cît mai însemnate, — spunea în cuvîntul său de echipă Ioan Mora, din şeful compartimentului pro­ Gheorghe, Gelu Anton, întotdeauna receptivă, va nă la 45 km/h la i
va trebui să ne mobilizăm inginerul Marcel Rinder, cuvîntul căruia am reţi­ ducţie, de alţi participanţi Petru Furdeanu, Ioan Ifi- veni in întîmpinarea solu­ intervalului. Tempo
între
minime
minu
tonte forţele • şi energiile va trebui să ne concentrăm nut : „Dacă am fost lăudaţi la dezbateri. mie, Ioan Vidroiu, Dumi­ ţionării problemelor de la minus 13 grade, i
în vederea finalizării şi eforturile la obiectivele pentru rezultatele muncii — Noi ne cunoaştem bine tru Cruceru. Ce avem do brigada nr. 2, colectiv de maxime intre minu
predării la termen a obiec­ cele mai urgente, să cola­ din anul trecut, aceasta de mulţi ani. Colectivul, înfăptuit anul acesta ştim muncă apreciat pentru minus a 5 grade. In
parte
intervalului
tivelor din plan". borăm bine între formaţiile trebuie să ne îndemne ca nostru a fost mereu fruntaş bine cu toţii. Dar tot aşa strădaniile şi reuşitele semnala ceată, cu i
Tn planul de construcţii de meseriaşi, ■ într-un cu­ în acest an să muncim pe trust — sublinia Florea de bine ştim că numai ac- sale. re de chiciură. (M
de
log
serviciu:
A.
al brigăzii nr. 2 pe acest vînt, toţi membrii brigă­ mai bine, să folosim gos­ Bărbulescu, secretarul co­ ţionînd cu dăruire şi de­ cenco).
an sînt cuprinse obiective zii să ne strîngem rîndu- podăreşte materialele şi mitetului de partid al bri- votament ne vom putea G. IGNAT