Page 56 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 478 © VINERI, 15 FEBRUARIE 1985
I
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ANINOASA 1
Î N C A D R E A Z Ă i
Schimb de mesaje între
oreşedintele Nicoiae Ceauşescu HlElMiS direct sau prin transfer, J DUMINICĂ, i
şi preşedintele Kenan Evren © 3 PAZNICI, bărbaţi, autorizaţi port-armă. PE TERENURILE i
Eă BERLIN, - Agenţia încadrarea conform Decretului 477/1983 şi ! DE FOTBAL
ANKARA 14 (Agerpres). vorbirile la nivel înalt care ADN informează că la i
— Din partea tovarăşului au avut loc la Bucureşti Dresda a avut loc un mi retribuirea conform Legii 57/1974. Ea Hunedoara,
Nicoiae Ceauşescu, pre şi Ankara, preşedintele ting, la care au participat meci internaţional i
şedintele Republicii Socia Kenan Evren a exprimat peste 100 000 de persoane, Informaţii suplimentare la biroul retribuire. i
liste România, au fost dorinţa continuării acestui consacrat împlinirii a 40 * I ! F.C. CORVINUL —
transmise preşedintelui Re dialog hotărîtor pentru dez de ani de la bombardarea TZ-TJ TRINEC i
voltarea fructuoasă a ra
publicii Turcia, Kenan oraşului, in timpul celui J (Cehoslovacia)
porturilor bilaterale pe
Evreu, un mesaj de prie multiple planuri dintre de-al doilea război mon J La Hunedoara, stadio- i
dial, soldată cu 35 000 de
tenie şi cele mai bune u- România şi Turcia, a con victime. | nul „Corvinul" va găz-
rări de sănătate şi fericire, lucrării dintre cele două Luînd cuvîntul, Erich Ho- s dui, duminică, meciul i
de bunăstare poporului state pentru promovarea necker, secretar general al | amical internaţional i
turc. păcii, dezarmării şi înţele C.C. al P.S.U.G., preşedin •> dintre F.C. Corvinul şi
tele Consiliului de Stat al
Mulţumind pentru mesaj, gerii internaţionale. | formaţia cehoslovacă
R.D. Germane, a evocat e- i
preşedintele Kenan Evren Schimbul de mesaje a a- venimentele tragice petre j TZ-TJ Trincc, fruntaşă
a rugat să se transmită tova vut loc cu prilejul primi cute cu' patru decenii în | a diviziei secunde. în- i
răşului Nicoiae Ceauşescu rii de către preşedintele urmă şi a subliniat că în j tîlnirea va începe la
momentul de faţă nimic nu
un cordial salut şi cele Republicii Turcia, Kenan este de mai mare actuali I orele 11.
mai bune urări de sănă Evren, a tovarăşului Aurel tate decît asigurarea păcii.
tate şi fericire, de prospe Duma, ministru secretar Ei BUEN05 AIRES. - s ----------------------
ritate- poporului român. de stat în Ministerul Afa Preşedintele ales al Uru- I. M . C . DEVA J Interesant triunghiular
guayului, Julio Maria San-
Evocînd cu plăcere con cerilor Externe. desface către populaţie prin magazinul propriu la Deva
guinetti, a reafirmat nece
sitatea întăririi unităţii şi | II1NAMO VICTORIA
Rezultatele vizitei de prietenie efectuate cooperării între ţările Ame- © materiale de zidărie din b.c.a. BUCUREŞTI — i
ricii Latine, subliniind că © vată minerală pentru izolaţii
în România de tovarăşul Veselin Giuranovici procesele democratice din CARPAŢI MÎRŞA — i
regiune nu au fost nicioda © cahle teracotă j MUREŞUL E. DEVA
prezentate în şedinţa Prezidiului i
tă mai puternice. I
1
R.S.F. Iugoslavia în cadiu unei conferin © p! ăci azbociment i Duminică, începînd cu
ţe de presă organizate la J orele 11, la stadionul
Buenos Aires, după con ® parchet de stejar şi fag j „Cetate" din Deva se
BELGRAD 14 (Ager a diferitelor forme de co
pres); — în cadrul şedin laborare economică reci vorbirile avute cu şeful sta © obiecte sanitare — piese separate sau în , va desfăşura un atrac-
ţei Prezidiului Republicii procă şi s-a subliniat ne tului argentinian, Râul Al- garnituri Olivia albe şi colorate. I tiv triunghiular de fot-
Socialiste Federative Iugo cesitatea luării unor mă fonsin, preşedintele ales al | bal, cu participarea e-
slavia, care a avut loc suri corespunzătoare pen Uruguayului a subliniat pe Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon > chipelor Dinarno Victo-
e
miercuri, tovarăşul Veselin tru realizarea lor. ricolele P care criza eco « ria Bucureşti — lidera
Giuranovici, preşedintele nomică — ale cărei efecte 13930, interior 118. J seriei I a diviziei B,
Apreciind convorbirile cu
Prezidiului, a prezentat re privire la actuala situaţie „nu au fost nic'odatâ mai 1 ambiţioasa Carpnţi Mîr-
zultatele vizitei de priete grave ca acum" — le re - şa şi Mureşul Explorări.
internaţională, îndeosebi prezintă pentru dezvolta-ea
nie efectuate în România din Europa — în lumina statelor din regiune.
şi ale convorbirilor purtate
cu t o v a r ă ş u l Nicoiae recentelor acorduri dintre OB MOSCOVA. - în zo rrrcnnm
Ceauşescu, secretar gene U.R.S.S. şi S.U.A. cu pri nele de sud şi de vest ale I
ral al Partidului Comunist vire la începerea tratati bazinului carbonifer Doneţlt,
Român, preşedintele Repu velor pentru dezarmare — unde extracţia de cărbune
blicii Socialiste România. Prezidiul R.S.F. Iugoslavia se face de peste 200 de
ani, au fost descoperite re
Prezidiul Republicii So a subliniat necesitatea an zerve carbonifere impor VINZARE
cialiste Federative Iugosla trenării unei comunităţi in tante, ce oferă posibilita
VlND
o
urgent
via — informează agenţia ternaţionale largi la găsirea tea deschiderii a noi mine pendinţe (grădină, pomi, de
casă,
viţă
(Taniug — a apreciat că vi de soluţii pentru oprirea cu o capacitate mult mai de vie), satul Hărţăgani. In
zita care se înscrie în cursei înarmărilor şi în mare decit a celor existen formaţii, Deva, strada Mine
tradiţia întîlnirilor iugosla- făptuirea destinderii. te, informează agenţia rului, bloc 21, telefon 28279.
(122)
Familia Rad.
vo-române la nivel înalt Prezidiul a apreciat, tot TASS. Numai resursele i-
— £f dat un nou impuls dentificate intr-un singur
odată, pozitiv hotărîrea ce PIERDERE
consolidării relaţiilor de lor două ţări de a acţiona sector sînt suficiente pen I.A.S. M I N T I A
bună vecinătate şi extin în direcţia extinderii co tru a asigura o extracţie o PIERDUT legitimaţie de
derii' colaborării dintre cele continuă timp de 60-70 de ÎNCADREAZĂ serviciu, nr. Gî) G3S, pe numele
de
Aruştci
eliberată
Costel,
două ţări. Au fost apre laborării bilaterale şi mul ani în cazul unei mine cu C. S. Hunedoara. O declar
ciate pozitiv acordurile tilaterale a ţărilor balca capacitatea de aroducţie nulă. (c. 4)
convenite în legătură cu nice în toate domeniile de de şase milioane tone de Prin concurs
promovarea în continuare interes coinun. antracit pe an. DIVERSE
® responsabil economic (bărbat), pentru
© COLECTIVUL Oficiului
ferma 6 Lăpuşnic. judeţean de difuzare a pre
„Bombele nucleare în paratlis“ I Condiţiile de încadrare şi retribuire con sei, din cadrul D.J.P.Tc. Hu-
nedoara-Dcva, urează colegei
de muncă
form Legii 1/1970 şi 74/1977. MARIŞ EDITA-EVELIN-IVET,
In apele îndepărtatului tului american Hawaii, a lauani au ajuns la un Relaţii la telefon 15999. cu ocazia pensionării şi a ce
si paşnicului arhipelag încercat, fără succes, în tîi-g cu Washingtonul : lor 3G ani de activitate, multă
sănătate şi fericire.
Palau urmează să anco aprilie, anul trecut, să Palau să primească serni-
reze epoca nucleară — interzică accesul navelor independenţă şi menţine
musafir nedorit, însă unul nucleare ale S.U.A. în a- rea sprijinului financiar
pe care prietenoşii locui pele sale. Maui, Palau şi — 1 miliard de dolari pc MĂRŢIŞOR - SIMBOL Şl CADOU
tori ai insulei par nepu alte insule fac parte din- 50 de ani, după calcule DE PRIMĂVARĂ
tincioşi să-l respingă. tr-o mişcare în continuă le Washingtonului. în
De şase ani, populaţia creştere ţintind să facă schiipb, Pentagonului să
din Insulele Palau, aflate din Pacific o zonă denu- i se acorde, pe 50 de ani, Mărţişorul prevesteşte primăvara,
sub tutela S.U.A., doreşte clearizată. concesia de a utiliza ae^ iar primăvara... moda de sezon.
menţinerea ajutorului e- Noua Zeelandă şi Va- raporturile, portul şi te
conomie american, însă ar nuatu (fostă Noile I lebri- ritoriul din Palau şi să Oferiţi celor dragi un mărţişor în ton
prefera să nu plătească de) au interzis vizitele trimită nave militare nu cu moda acestei primăveri :
cleare în apele insulei.
Dar acest „compact de © impermeabile şi pardesie cu aman-
Din presa străină liberă asociere" avea în şuri profunde, gulere şi buzunare
faţă un obstacol major.
Cu trei ani mai înainte, mari ;
preţul cerut pentru aceas navelor nucleare. Austra palauanii votaseră cu o
ta — acela de a permite lia refuză să. coopereze majoritate covârşitoare o ® pantaloni cu pense şi falduri în talie;
accesul navelor nucleare cu S.U.A. la testarea ra Constituţie ce interzice
americane în apele mi chetelor nucleare MX, iar armele şl materialele nu © taioare din stofă, jachete, bluze,
nusculei lor ţărişoare. Forum-ul Pacificului de cleare. Prevederea nu fuste cu linie modernă ;
„Dacă Palau ar reuşi să Sud (14 state), discută in poate fi schimbată decît
O J
impună interdicţia acce staurarea unei zone denu- într-un referendum, cu 75 - \ © tricotaje : jachete, pulovere, veste,
sului armelor nucleare, elearizate. la sută din voturi. S.U.A. sarafane, rochii, complcuri din tri
aceasta ar deschide calea Palau, un şirag de 400 au obiectat, dar palauanii coturi uşoare, lejere ;
pentru tot felul de posi insuliţe, cu o vegetaţie au trecut peste obiecţie
bile rezistenţe", declară o luxuriantă, este unul din si ap mai votat de două o poşete, mănuşi, cordoane asortate;
oficialitate de la Penta tre cele mai minunate oid aceeaşi Constituţie
gon, cu condiţia să nu i puncte ale vastului Pa antinucleară. „Lumea nu © baticuri, pălării, umbrele ;
se dea numele. „Să vezi cific. Lagune şi 'canale, vrea militarizare aici",
atunci ce s-ar întîmpla în limpezi ca cristalul, îm spune Bernie Keldermans, ® încălţăminte flexibilă, uşoară, co
Japonia şi în alte părţi ! brăţişează insuliţele ca învăţătoare şi militantă modă.
înohipuie-ţi că guvernato nişte grădini, carp adă antinucleară din Palau.
rul Californiei decide eă postesc una dintre cele „Au trăit un război şi nu Magazinele comerţului de stat din
lui nu-i trebuie arme nu mai bogate faune marine vor să mai vadă aşa ceva întreaga ţară vă reamintesc:
cleare !". Presupunerea - din lume, făcînd din ele niciodată". („Associated
nu este exagerată. Insula nişte , locuri de vis. Press"). MĂRŢIŞORUL ESTE SIMBOLUL
Maui, componentă a sta- în 1902, negociatorii pn- (AGERPRES) DAR Şl CADOUL PRIMĂVERII !
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicoiae Tircob. IIS
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.
