Page 57 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 57
Tovarăşul licolae Ceauşescu s-a
întllnit cu tovarăşul Yasser Arafat
T o v a r ă ş u l Nicolae în interesul reciproc, al ţionarea justă a conflictu
Ccauşescu, secretar general cauzei securităţi, şi păcii, lui din Orientul Mijlociu.
al Partidului Comunist colaborării şi progresului
Român, preşedintele Repu în lume. 'k
blicii Socialiste România, în timpul întîlnii'ii s-a
s-a întîlnit, în cursul zilei subliniat necesitatea inten în aceeaşi zi, în cursul
de joi, cu tovarăşul Yasser sificării activităţii politice după amiezii tovarăşul
Arafat, preşedintele Comi Nicolae Ceauşescu, secre
şi diplomatice pentru a se tar general al Partidului
tetului Executiv al Orga
nizaţiei pentru Eliberarea ajunge la o soluţie pe Comunist Român, preşe
Palestinei, care a efectuat, cale politică, la o pace jus dintele Republicii Socialiste
în zilele de 14 şi 15 fe tă şi durabilă în Orientul România, s-a reîntîlnit cu
bruarie, o vizită în ţara Mijlociu care să garante tovarăşul Yasser Arafat,
Anul XXXVII, nr. 8 479 SiMBĂTĂ, 16 FEBRUARIE 1985 4 pagini — 50 bani noastră. ze respectarea drepturilor preşedintele Comitetului
Secretarul general al inalienabile ale poporului Executiv al Organizaţiei
Partidului Comunist Român pentru Eliberarea Palesti
şi preşedintele Comitetu palestinian, inclusiv drep nei.
Şedinţa Comitetului Politic lui Executiv al Organiza tul la autodeterminare şi dialitate ce caracteri
In atmosfera de cor
la crearea unui stat pro
ţiei pentru Eliberarea Pa
lestinei şi-au manifestat priu, independent. zează relaţiile de prie
Executiv csS C.C. al P.C=H. satisfacţia pentru noua în- tă preţuire activităţi, sta tenie si solidaritate mi
Oaspetele a dat o înal
tîlnire, pentru posibilitatea
litantă dintre Partidul Co
de a continua dialogul la
nivel înalt asupra relaţii tornice şi sprijinului per munist Român şi Organi
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae că aplicarea indicaţiilor secretarului ge lor bilaterale şi în legătu manent pe care tovarăşul zaţia pentru Eliberarea Pa
Ccauşescu, secretar general al Partidului neral al partidului, tovarăşul Nicolae ră cu situaţia din Orientul Nicolae Ceauşescu le a- lestinei, dintre cele două
Comunist Român, a avut loc, vineri, 15 Ccauşescu, în domeniul activităţii de exa cordă luptei poporului pa popoare, a continuat schim
februarie, şedinţa Comitetului Politic E- minare şi rezolvare a propunerilor şi se Mijlociu şi alte aspecte bul de vederi privind
actuale ale vieţii interna
xecutiv al C.C. al P.C.R. sizărilor celor ce muncesc, a măsurilor ţionale, lestinian pentru cucerirea
Comitetul Politic Executiv a examinat adoptate în acest sens de Plenara C.C. al drepturilor sale inaliena aspecte, ale vieţii inter
şi aprobat Raportul privind evoluţia popu P.C.R. din 21—22 martie 1984, a deter în cursul convorbirilor bile. naţionale, îndeosebi cu
laţiei şi a principalelor fenomene demo minat ridicarea nivelului calitativ al mun s-a dat o înaltă apreciere T o v a r ă ş u l Nicolae privire la soluţionarea
grafice în anul 1981 şi dinamica faţă de cii cu scrisorile şi de organizare a au relaţiilor de strînsă prie
anul 1983. Potrivit datelor statistice, popu dienţelor, sporirea preocupării organelor tenie, solidaritate şi cola Ceauşescu a reafirmat şi problemelor poporului pa
laţia Republicii Socialiste România era, de partid şi de stal, a conducerilor orga borare statornicite între cu acest prilej hotărîrea lestinian prin exercita
la 1 ianuarie 1985, de 22 687 374 locuitori. nizaţiilor de masă şi obşteşti pentru va Partidul Comunist Român, Partidului Comunist Ro rea dreptului său la au
Sporul natural al populaţiei a fost, în anul lorificarea contribuţiei pe care o aduc oa România socialistă şi Or mân, a guvernului şi po todeterminare şi la crearea
1984, de 5,2 persoane la 1 000 de locuitori, menii muncii — şi pe această cale — la ganizaţia pentru Eliberarea
faţă de 3,9 în anul 1983. perfecţionarea activităţii economico-so- Palestinei, dintre popoare porului român de a. spri unui stat propriu, indepen-
Evidenţiind însemnătatea deosebită a ciale. le român şi palestinian şi jini în continuare cauza denţ, la modalităţile şi căi
creşterii demografice în ansamblul dez S-a stabilit ca Raportul privind activi s-a manifestat dorinţa co dreaptă a poporului pales le de realizare a unei păci
voltării multilaterale a societăţii româ tatea de rezolvare a propunerilor, sesiză mună de a dezvolta şi a- tinian, de a-şi aduce în drepte şi .durabile în O-
neşti, Comitetul Politic Executiv a cerut rilor, rcclamaţiilor şi cererilor oamenilor profunda aceste raporturi treaga contribuţie la solu rientul Mijlociu.
organelor sanitare, consiliilor populare, muncii să fie supus dezbaterii Plenarei
tuturor factorilor cu răspunderi în acest Comitetului Central al partidului.
domeniu să se preocupe în continuare cu In continuare, Comitetul Politic Exe
cea mai marc atenţie de problemele care cutiv a dezbătut şi adoptat proiectul llo-
privesc întărirea familiei şi sporirea nata tărîrii privind aniversarea a 40 de ani
lităţii. In acest cadru, s-a cerut să fie per de la victoria asupra fascismului şi săr
fecţionată activitatea unităţilor din siste bătorirea „Zilei independenţei României".
mul medico-sanitar, să se întărească şi Comitetul Politic Executiv a relevat că
mai mult răspunderea tuturor cadrelor » poporul român va cinsti aceste evenimen
din acest sector, în scopul măririi conti te ca două momente hotărîloare pentru
nue a sporului natural al populaţiei, în destinele sale, pentru afirmarea sa liberă,
principal pe calea creşterii natalităţii, independentă şi demnă în rîndul naţiu
pentru ridicarea stării de sănătate a în nilor lumii.
tregului popor. S-a indicat, în acelaşi S-a hotărî! ca, în întîmpinarea zilei
timp, să se ia măsuri ferme pentru ex de 9 Mai, organele şi organizaţiile de
tinderea şi întărirea muncii de educaţie partid, organizaţiile de masă şi obşteşti
în acest domeniu, pentru dezbaterea largă, să desfăşoare în întreprinderi, instituţii,
în fiecare judeţ — îndeosebi în judeţele şcoli şi facultăţi, unităţi militare, la oraşe
unde se înregistrează un nivel mai scăzut şi sate o intensă muncă politico-idcologică
al sporului natural al populaţiei — a pro şi cullural-educativă, ample acţiuni con
blemelor legate de creşterea natalităţii şi sacrate evidenţierii semnificaţiei istorice
de reducerea în continuare a întrerupe a victoriei asupra fascismului, relevării
rilor de sarcină. Va trebui ca, pe baza contribuţiei importante aduse de poporul
acestor măsuri, să se ajungă, în cel mai român care, după înfăptuirea revoluţiei
scurt timp, Ia o dublare a sporului natu de eliberare socială şi naţională, antifas
ral al populaţiei înregistrat în anul 1984.
cistă şi anliimperialistă de la 23 August
Comitetul Politic Executiv a aprobat, 1944, s-a angajat, cu toate forţele sale,
ap,,., Raportul privind activitatea de re alături de Uniunea Sovietică şi celelalte
zolvare a propunerilor, sesizărilor, recla- ţări ale Naţiunilor Unite, în războiul an
maţiilor şi cererilor oamenilor muncii tifascist, într-itn moment eînd soarta aces
adresate conducerii partidului, organelor tuia nu era încă decisă, ceea ce a des
locale de partid şi organelor de stat, or chis larg calea înaintării rapide a arma
ganizaţiilor de masă şi obşteşti, presei şi telor sovietice şi zdrobirii dispozitivului
radioteleviziunii în anul 1984.
Comitetul Politic Executiv a apreciat (Continuare în pag. a 4-a)
Redresarea producţiei de cărbune, recuperarea tu întîmpinarea „Zilei ceferiştilor"
restanţelor — obiective prioritare pentru minerii petriieni Rezultatele — meritul
Acţionînd intr-un spirit nerilor. Rapoartele arată plimentară, dar la abata ing. Viorica Jilip din ca
de înalt angajament, de că pe ianuarie s-a acoimu jul nostru 657 au apărut drul sectorului. Producţia întregului colectiv
hărnicie şi responsabilita lat un minus de 8 397 tone nişte neregularităţi ale sectorului va reveni însă,
te, colectivul Întreprinde de cărbune, iar pe 11 zile stratului 5, care ne-au obli cit de curînd, la normal”. Stafia C.F.R. Simeria. din tura condusă de loan
rii miniere Petrila a reu din februarie încă 3 188 gat să executăm mai multe Afirmaţiile sc bazează şi Scurt popas printre lucră Morariu, dintre care se re
şit să obţină în 1984 cea tone. Analizînd — şi sub amenajări şi, efectiv, am pe rezultatele obţinute, re torii ieroviari simerieni, cu marcă loan Vinţonescu,
mai mare producţie de căr alt aspect — aceste cifre, pierdut din timpul nece cent, de brigada de la pre puţin timp Înainte de săr Dumitru Cosma, Lazăr Bor-
bune din istoria unităţii. rezultă că „minusul mediu sar pentru producţie. A- gătiri condusă de Fran- bătorirea ,,Zilei ceferiştilor". lea, Fanase Toma, Elena
Şi nu este vorba de o is pe o decadă" a crescut de cum am înlăturat aceste cisc Kovacs, care, practic, Instructorul Ion Munteanu, Nan (secretarul comitetului
torie scurtă: anul trecut, la 2 799 tone în ianuarie, neajunsuri şi pină la sfîr- prin executarea galeriei di preşedintele comitetului de U.T.C. al staţiei), Elena
mina Petrila a împlinit ve la peste 3 000 tone în fe- şilul lunii februarie ne recţionale de la orizontul sindicat al stafiei, ne vor Nicula, Troian Boca şi
nerabila vîrstă de 125 ani. „-ţ-50" a creat drumul că beşteţ cu mindrie despre mulţi alţii. Repet, insă, re
„Am extras în 1984 — tre partea estică a zăcă- oameni, despre realizările zultatele noastre sint meri
ne-a . declarat ing. Aurel mîntului de cărbune. Aici anului trecut, despre cele tul Întregului colectiv.
Marhan, directorul între vor fi deschise, în primul din perioada ce a trecut Un colectiv care, la lei
prinderii —■ 1 255 241) tone trimestru, trei abataje. Din din acest an. ca multe altele din jude
cărbune brut, depăşind prima zi a lui februarie, — Am încheiat anul 1984 ţul nostru, în cursul lunii
productivitatea muncii pla vom depăşi sarcinile de ortacii lui Francisc Kovacs cu rezultate bune — ne ianuarie şi februarie a loSt
nificate cu 1,958 kg căr xemplu: sectorul VI, care plan. au început executarea unei spune interlocutorul. Spe greu Încercat, obligat să
bune pe post. Aceste rea aven pe ianuarie un plus Tot în stratul 5, la aba- galerii transversale spre răm să ocupăm un loc lupte din răsputeri pentru
lizări au fost posibile prin de 117 tone, a rămas sub tajul-cameră nr. 656, mun abatajul 653, fapt ce va fruntaş în întrecerea socia a Învinge rigorile iernii,
atenţia pe care am acor plan, pc etapa amintită din ceşte brigada condusă de determina redresarea ra listă pe ţară. Ar li pe să asigure minut de minut
dat-o pregătirii noilor fron februarie, cu 931 tone. Ce Virgil Dumitraşcu, fratele pidă a producţiei de căr merit... o circulaţie in deplină si
turi de lucru, folosirii la s-a întîmplat ? primului interlocutor. Vi- bune! Este concluzia pe — Şi o răsplată bineve guranţă a trenurilor de că
întreaga Capacitate a com — în prima lună din col Busureă, Mihni Bor- care a formulat-o şi secre nită pentru oameni, aceşti lători şi marlă. Şi a reuşit
plexelor mecanizate, îmbu 1985 — arăta comunistul deanu, Octavian Miclea şi tarul comitetului de partid harnici oameni... Notăm şi acest lucru. N-a lost uşor,
nătăţirii transportului de Constantin Dumitraşcu, mi ceilalţi membri ai acestei al întreprinderii, Marcu citeva nume ? nu este uşor.
cărbune în subteran şi „la ner şef de brigadă — am brigăzi au raportat, pe ia Boantă : — Dintre cei aproape 400 — Cu ce rezultate intim-
ziuă", găsirii unor soluţii obţinut împreună cu or nuarie 1985, un plus de —• în conformitate cu de Ieroviari, din care mai pină colectivul s t a ţ i e i
optime de organizare a tacii mei, Pav.el Buhuşi, 100 tone cărbune. „Dar, cele arătate de secretarul mult de jumătate sint co ,,Ziua ceferiştilor" ?
muncii ş.a.". Vasile Timoftc, Iordan Voi- falicrele stratului 5 şi o munişti, merită evidenţiaţi
Activitatea pc 1985 nu a nea şi ceilalţi, un plus de apofiză neprevăzută apăru MARIN NEGOIŢÂ pentru hărnicie, corectitu LIVIU BRAICA
debutat însă în mod co 294 tone cărbune peste tă la abataj i-au împiedi dine, dăruire şi responsab’-.
respunzător, cu toate stră prevederi. Am fi sporit, cat pe minori să-şi spo litate in muncă, lucrătorii (Continuare in pag. a 3-a)
daniile şi preocupările mi cu siguranţă, producţia su rească plusurile— sublinia (Continuare in pag. a 3-a)