Page 58 - Drumul_socialismului_1985_02

Pt>q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

16 F E B R U A R I E Un cînfec răzbate în Valea senină
bfînd creşte dorrnţa-mplinirii sub zări.
Eu vin să m-alătur în dragostea pfrnă
Timpul păstrează spre-aducere-aniinte cu toţi fiii ţării crescuţi în lumină
să fie trăirea-n astrale chemări.
o zi Ca un rug încrustafă-n orar,
Trăiesc în chemarea strigată fierbinte VASILE COJOCARU 13.00 TO/ex
părinţii cu ochii-n aprins februar. 13,05 La sf
7 WîAiA/^ mînă
I N S C R I P Ţ I E 14,45 Săptăn
Ei vii se înalţă în crinul de gheaţă (color)
15.00 închid
Iui.
tăiat peste trupu-n tăcere rasfrînf, îşi spală pămîntul 19.00 Tclcjui
ochii de vise
lor)
iubirea să fie şi muncă şi viaţa — Prin ferestre transilvane 19,20 Telcen
„In artă să-ţi găseşti drumul nimic să nu crească nedemn pe pămînt. îşi duce văzul 19.50 Carava
(color)
public
E-o linişte caldă aicea la noi — ca pe un ortac 20,40 Film a
(color)
aducîndu-1 în lumină
înainte de asfinţitul Soarelui" trăim reculegerea visului lor. cu braţele pline Casei
(partea
Ei veşnic urea-vor pe-un drum de eroi de rnscrîpţîî pe rut. 21,30 IVIondo
21.50 Telejui
iubiţi în credinţa din liberul zbor. CONSTANTfN MENAGACHE lor)
Aşa după cum informam reuşit, aer proaspăt, rege­ mai ca punct de plecare 22.00 închide
cititorii, cunoscuta sală nerator, cu Unire dulci ale ai Unor temut ici generoa­ lui.
„Eforie" din Capitală găz­ dealurilor din Pă'dureninn? se, al unui comentariu ce
duieşte înce'prnd din data şi 'l’ara Moţilor, Un sîm- dezvăluie' o implicaţie po­
de 6 februarie a.c., expozi­ bure ‘ de inginerie ţără­ litică {ucidă". Titus Popovici - „JUDECATA“
ţia de pictură a artistului nească în construcţii, cu Colecţionar
plastic hu'nedorean. Ion acoperişuri ţuguiate, iar, MăfîUa Preutu : „Decu­
Cărţoi. Acest evenim'e'nf in unturile statice, simţul pajul perfect-, acurateţea Autorul „Străinului" şi al nizate atent în discursul de artă
BUCUREŞ'
artistic ne-n făoflft să re­ de ordine şi estetică pre­ amănuntelor intr-o lucrare „Setei", studiat în şcoli la romanului, se subordonea­ dioprogramu
1
venim asupra sa solicitînd, luat de mine de la ţăranul ca .vlaUla pictată" de Ion o vîrstă cînd alţii încă îşi ză în fond unei legitime La ordinea ;
după vernisaj. un interviu român şi transfigurat ar­ Cârjoî aminteşte de ase­ mai fac ordine. în lecturi, nevoi de obiectivitate a populară tură ; 7,00 R
semnatarului lucrărilor. tistic, precum şi o baie' de menea tradiţiile folclorice cel care ceva mai tîrziu prozatorului care înregis­ Zi de zi,
organizată,
— Cum a fost primită albastru. ale regiunii. îndelung chib­ va îmbogăţi literatura con­ nit la toţi i
expoziţia de Specialişti Şl — Credeţi că o expoziţie zuite, compoziţiile semnate trează aparent neutru sce­ Maria Hord, născută Revista preş
ne dar care, în felul în
public ? personală în ('ăfrUata ne de acest pictor (.„Pasăre de temporană cu excelenta care sînt potrivite, devin Gîrbea, din Bafu, este de­ rul melodiih
nuvelă ,,Moartea lui Ipu"
de ştiri ; 9,0
— Personala mea era un caracter stimulator asu­ fier", „Sentirtvent patern") despre care critica literară semnele unei epoei. Moda­ ţinătoarea unei bogate co­ dio ; 10,00 B
demult aşteptată. Atît pu­ pra creaţiei proprii ca şi a sînt construite din planuri se pare că a spus totul şi litatea îi permite lui Titus lecţii de piese de tirtă 10,05 Revista
10,40 Orches
blici! bucui-eşfean, cît şi celor din filială 7 mari de culoare subtil mo­ în acelaşi timp aproape Popovici şi perspectiva din populară, sfrînse cu trudă populară ,
specialiştii mă cunoşteau — O expoziţie personală, dulată. fiecare fprmă fiind nimic, în orice caz rămî- care poarte contura fizio­ timp de şapte ani. Sînt Oradea; 11,
din lucrări izolate în ex­ eu o oorîTpnr eu vest Uf nîndu-i încă datoare, Titus nomia unei perioade'. Pro­ costume,- piese de port lu­ ştiri ; 11,05 \
tr-un
ghioze:
poziţii republicane sau de plugarului careţ după o’ gândită atât în funcţie de Popovici, scenaristul de zatorul este mai puţin crate cu pasiune şi migală blicitate ; 12
grup. lucru pozitiv, desi­ bună vreme de muncă, structura ei subiacentă, c-ît excepţie, care a contribuit preocupat de individuali­ de propriile miini sau pe ştiri ; 12,05 j
gur, dar care nu oferea opreşte vitele, pune palma si în funcţie de contextul care le-a adunat de la 12,35 Din c«
de forme în care se află".
imaginea exactă, co’nrtpfetă. streaşină la ochi şi prb rului ; 13,00
15.00 Meridia
asupra personalităţii Crea­ veste atent înapoi. DUpU Elftomu-a Cost eseu: ..Ion CRONICA LITERARA cunoscuţi din satele comu­ Buletin de
torului precum o expoziţie asta ştie cît şi ctiin a lu­ Cârjoî, o personalitate din nei şr cale apropiate. Se Caleidoscop
personală. In Bucureşti In crat şi cît mai are de fă­ cele mai frămîntate, nu adaugă obiecte de cerami­ ncsc Vw *7
•Ştiri
ora actuală sîfit U mulţime cut pînă la sfinţitul soa­ hotărîtor la asigurarea suc­ tăţi urmărind atmosfera că utilitară, din lemn,, fie'r. sa dv
de expoziţii personale de relui. Şi-n artă e multă numai de problemele pe cesului Uiiof filme datorită unei perioade spre contu­ alamă ş.a. irrtîlnîte în gos­ ascu!.-./ori lor
mare interes. In acest an- sudoare. Brârteuşi spunea: care i Ie pune arta, dar simbol Uri fOC şi deschiderii' rarea căreia converg. în­ podăria ţărănească. serii ★ Radio
tămîna
poli
srfmbla, publicul şi soecia- „tu artă, talentul e 1 >la şi de altele cu conţinut apte posibilităţile fllfti'îce tâmplări şi gesturi, cuvin­ Impresionante' rărfiîn cos­ internaţionali
liştii au apreciat că eu am sută, restul. Of» la sută e moral şi spiritual, proble­ ale textelor sale (am amin­ te' sau expresii ale gale­ tumele' populare de' bărbaţi informaţii, m
adus „Un stiflu nou. prime­ transpiraţie''. me a! căror răspuns ei îl ti doar „Atunci i-am con­ riei umane a cărţii. Aş şi femei, specifice vetrei 20.00 Uadioju *
culturală
nitor" O expoziţie personală în caută adesea în imensul damnat pe toţi la moarte")', aminti aici „spectacolul" folclorice, a căror autenti­ dv. ; 22,00
— CC lucrări prezentaţi? Bucureşti, cu toate riscu­ rezervor al unei spirituali­ este prezent, iată, în libră­ grotesc, petrecerea de la citate este hărăzită de ve­ 22,20 ' Muzie
23,25—23,30 Bl
— în superba sală, cu rile are' tm .caracter stimu­ tăţi ancestrale',, cea a' Ol­ rii, cti romanul „judecata'' castelul Danffy, rezultat al chime, model, culoare, mo­
spaţiul de siiUe/ă de un lator. Artistul îşi dă seama teniei sale natale, dar şi a care, propus ca un „roman exteriorizării fricii Unei tive, pinză sau pănură.
alb imaculat, cu lumină cît mai are de mers. dacă acelei vetre de străveche cinematografic", îşi plasea­ lumi şubrede al Cărei de- Datele cînd au fost con­
optimă de zi şt artificială, acesta e drumul bun. cultură, în care şi-a durat ză acţiunea în timpul răs­ elin este sugerat cu fineţe. fecţionate fac trimitere la
expun o selecţie de 30 lu­ grăbeşte p'asul şi ra'eă mai o familie. Hunedoara". coalei lui Horea. Romanul „Judecata", a- sfîrşitul secolului XIX şi
crări rodul muncii ultimi­ sigur. Soarele asfinţeşte' Un roman, oricât de in­ părut cam în acelaşi timp începutul secolului al XX-
lor 7 ani. Sînt de fapt repede. Adrian-Silvan fcmesctl : teresant, nu poate asigura cu oîteva excelente romane lea. DEVA : 5
Sal
(Patria);
metafore plastice desprin­ ★ „Pictura lui Ion Cârjoi autenticitate Unui film dedicate perioadei lui Un costum de cioban din ta); IIUNED<
se din spiritualitatea ţă­ exaltă multă linişte specifi­ decât în măsura în cârd Horea, nu este o reconsti­ MeYişor a fo'st realizat în (Modern, sal
rănească, şi peisajul tran­ Păreri ale specialiştilor că unui exersat naturmor- literarul se subordonează tuire a răscoalei şi nici o anul 1894, fiind alcătuit din tcle roşii -
(Modern,
silvănean. în speţă. ce! despre pictura iui ion tist. Chiar atunci cînd lu­ limbajului artistic af fil­ carte despre ornul Horea. pălărie, cămaşă, pieptar, Popescu sal.
(Fia
huncdore'an. Cărţoi crează un frînar ră- mului. Şi invers, fehr.iei Titus Popovici oferă prin şerpar, izmene, obiele', mandra (Art.
— In ce a constat spe­ mîne constant în vi­ ale' cinematografiei sînt ŞANI: Tâur
cificitatea ei ? Dan Grigofescu : „O va­ ziunea sa apropiată, in­ gîndite de Titus Popovici „Judecata" cartea unui opinci. Alături este prezen­ Galax (Unire
tat un costum de ciobărfiţă
spirit Horea rare a cuprins
turi sub spi
— Le-am dăruit bueureş- lorificare inteligentă a su­ timistă. „Pledoarie pentru în perspectiva Unei finali­ din satul Petros, datat din Noiembrie);
tenilor. iubitori de frumos, gestiilor folclorice se des­ pace" este subordonată sti­ tăţi literare. Autorul rtU-şi epoca, idee care se des­ anul 1891. îmbrăcămintea gen da călare
listic aceluiaşi procedeu de
1
d aici din această vatră coperă în pictura lui Ion autohtonizare ce-i este pro­ scrie cartea povestind un prinde din sinteza secven­ poartă dmprenta ocaziilor lic (Cultural]
Drcr; te
milenară de istorie şi cul­ Cărţoi, dar artistul foloseş­ prie artistului, dînd o mai film imaginar vizionat ci ţelor romanului. pentru cate ti fast cusută cea Ax* v *
tură românească, pe cît am te caligrafia decorativă nu- are limpede conştiinţa că Mircea Zaciu scria unde­ fu ra;* ix .
mare elocvenţa gestului ceea ce face ţine de lite­ va că Titus Popovici i-a (mire, mireasă, copil, pă­ SA* * Li*
prin umanizarea iui, prin rar, care îşi subordonea­ citit oîteva subiecte de puşă ş.a.) sau a anotimpu­ i
(
aducerea lui la un nivel ză şi metamorfozează în nuvele cu mult superioare lui în care se poartă (vară, iî.
CROMICA FILMULUI popular de înţelegere a spiritul discursului acestuia „Morţii lui Ipu". Aşadar, toamnă, iarnă). Ea Se con­ Tr
gravităţii situaţiei"... modalităţi specifice altei să le aşteptăm ! stituie aStfel în certa docu­ (p
arte, respectiv filmului. mente etnografice a»e unei rât.
Acordaţi circumstanţe atenuante MINEL BODEA Secvenţele vizuale, orgn- MIRCEA MOŢ zorte situate la limita ţinu­ GHţ
n cult
tului momîrlanilor. tul
Realizatorul unor opere scos din culpă, eroul par­ Tot acest adevărat te­ CAU
de referinţă ale cinemato­ curge, eu oarecare nonşa­ zaur, Maria Hord-Gărbea riile ’■
tură)*
grafului nostru („Tudor" — lanţă, un proces de con­ lin microroman epistolar doreşte să-l constituie in­ fin tini
1964, „Un film cu o fată ştiinţă în urma căruia îşi tr-o expoziţie permanentă Ba Ion A
fermecătoare" — 1066 şi declară public vinovăţia, La Editura Fminescu e prietenie exemplară, de iez meritul cu totul aparte mina).
..Mireasa din tren" — 1080. plus hotărârea de a supor­ ctpârut o cdrte inedantă, rară spiritualitate, dintre al distinsului poet Liviu Că­ de etnografie, căreia să i
al unor nuanţate şi realis­ ta nemijlocit toate conse­ ,,Corespondenţa lui Al. Ro- Al. Rosetti şi G. Călinescu, lin, ca editor al acestei se găsească condiţii de
te portrete contemporane — cinţele atitudinii sale. Fră­ setti şi C. Călinescu", pre­ a debutat in clipa în ccirc cărţi. Liviu Călin a avui prezentare care să ofere
„Drum în penumbră" — mântările sufleteşti ale zentată de Liviu Călin. In­ ilustrul critic a trimis edi­ privilegiul rarisim de a trăi accesul de vizitare pentru
1972 s;:u „Angela merge eroului se enunţă des, dar teresul sste revsrbeianl torului, pe atunci director in anturajul unor mdri per­ marefe public.
mai departe" — 1082). numai prin întrebările ce­ pentru o gamă largă, de la ,,Cultura Naţională", ma­ sonalităţi ale vieţii de cul­ Rezultate
Lucian Brâtu propune în lor din jurul său, doritori la elevul studios la citilo- nuscrisul devenit celebru tură. Editorul, deci, ne m- B. CĂTĂLIN 15 februar,
actualul f i l m o dezbatere să afle ce-1 „apasă în ul­ rul deschis spre cunoaşterea prin apariţie — ,,Viaţa lui troduce, prin publicarea ti- Extr.
morală grefată pe o sub­ tima vreme" astfel îneît fenomenului de istorie lite­ cestei ,,Corespondenţe", în I : , 3-
stanţă oprea specifică mai mărturisirea finală a pro­ rară. Cdrtea cuprinde 61 de Eminescu". Rosetti a intuit lumea intimă a două ilus­ G0, 4G, 77,.. 29.
degrabă soUrt-metrajelor de tagonistului despre ■ ,,coş­ scrisori trimise de Al. Ro- tre „ personaje". Profilul Extr. a Il-a
protecţia muncii. marul clipei în care, dato­ setti şi G. Călinescu in pe­ lor spiritual, concepţiile, Poşta 50, 85, 28, 20.
Mecanismul d ra m a tu rg i c rită laşităţii sale, a murit rioada 1932-1964. NOTE DE CITITOR reitecţiile Iar asupra feno­
— , destul de inconsistent — un om" are alura unei Rostirea şi alăturarea a- menului politic, social, de
folosit de scenariştii Simion neaşteptate lovituri de tea­ cestor două nume sînt de artă, sirii astfel dezvăluite redacţiei
Gali si Radu Gurău por­ natură ,,să provoace" o in­ exact vocaţia quasigeniaiâ spre satisfacţia citilorului.
tru. In fapt, el răttiîne
neşte de la un accident străin.de lupta lăuntrică vincibilă curiozitate. Cores­ a lui Călinescu şi i-a pro­ Ptiu „Notele" pertinente M6şttţ Iulian Ţărânii — Zanrf.
mortal de muncă. Urmă-, invocată în pledoaria apă­ pondenţa la care ne refe­ pus acestuia să scrie o care insoţesc scrisorile, Li­ Sen t i m en tel e d am neavoast ru Timpul pro
rind ancheta întreprinsă rării. rim este o „replică" la ,,istorie a Uter 'rit româ­ viu Călin expUcitează dife­ sincere de dragoste pentru azi, io februa:
pentru elucidarea cauzelor în revelarea principalelor aceea dintre G. Călinescu ne", in momentul in care ritele referiri literare şi po­ propriul copil sînt profund mc schimbăto
aco
mai mult
care 1-nif provocat — a- mesaje ale filmului său — si Al. Rosetti, publicată în Călinescu nu o gindea şi litice din texte, acestea umane. Aceleaşi sentimente ma parte a
1912.
d optând formula filmului chiar dacă, uneori, spuse deci nu intenţiona să o fiind informaţii primite la le nutriţi pentru ţară şi oa­ cînd vor căde;
stratul
proces —. autorul întreprin­ didacticist — Lucian Bratu Cartea se constituie intr-o scrie, după cum avea să „prima mină", recte de la menii el. fcle vă onorează. derate, puţind
padâ
de pe parcursul unei ac­ a izbutit colaborarea ones­ valoare pe cît de diversi- mărturisească. cei doi corespondenţi. Al. Cu timpul Veţi mai adăuga la 5—10 cm. Ii
ţiuni punctate cu câteva tă — sub aspectul acu-a- licatâ pe atît de inestima­ Rosetti, devenit între Rosetti şi G. Călinescu. A- şi alte calităţi creaţiei poe­ cerul va dev
rediu
spori cUioase răsturnă: i ele teţei profesionale, cu un bilă, prin ••interesul docu­ timp directorul ,,Editurii şi cesfe ,,Note" sînt comenta­ tice. ninsorile sufla
tul
va
situaţie, o interesantă a- mănunchi de creatori şi in­ mentar (reflectarea directă Fundaţiilor Regale" a ,/tre­ rii nu numai veridice, dai intensificări t
nafizâ psihologică a' per- terpreţi de valoare : opera­ a unor momente semnifica­ cut" in programul instituţiei şi utile care completează ffceriiits FUirlea — LU perii. 40—50 km/h <
son iţelor. Mai concret : torul Li viu Pojoni (pelicu­ tive din istoria ţării noastre, aceasta istorie, fără a avea realitatea vremii prin amă­ Exprimaţi aceleaşi puternice nordic, viscoli
Temp
zăpada.
o nefastă înlănţuire de lă alb-negrU), actorii ; cu ecouri politice şi so­ promisiunile ferme aie nunte şi mărturii (conlesii) sentimente de dragoste pen­ nime vor fi c
neglijenţe provoacă moar­ Ohcorghe Dăjttilă. Murîoa- ciale), prin detaşarea da­ criticului. ru caracter revelator iăcu- tru omul cel mai apropiat — minus 13 şi i
tea unui muncitor, iar an- ra Sterinn, Ton Fiseuteanu, ră a portretelor interioor- „Corespondenţa" reflec­ tc de Al. Rosetti lui Liviu îlinrfia. La forţa pe care însă de, iar cele i
minus 10 şi m
che-.i care urmează stabi- Dorina Lazăr, Valentin ale celor două elevate per Călin. o încercaţi, dumneavoastră, e t
sonalităţi dir. cultura ro­ tă in bună măsură avata­ O lectură captivantă şi mai bine să le interiorizaţi, La munte, v
les vinovăţiile, minus pe Uritescu, Cornel Revent, mână. rurile uriaşei lucrări a Iul necesară. bilă ninsoriloi
le
ce eroului principal al Tudor Filimon. Relaţia care avea să se G. Călinescu. să nu că mărturisiţi nimănui prezenta inter
Pentru
receptarea
fl
rf-âr
sectorul
filmului, tînărul inginer. metamorfozeze curind in'.r-o Mă si’ ’ "'tor să relic Iv MARTiNOVICI pe măsura sensibilităţii dv. şi zăpada. nord
Bănuit la început, apoi VERON1CA PALADE
realmente v-ar deranja.