Page 59 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 59
iMBĂTĂ, 16 FEBRUARIE 1985 Pag, 3
Direcţiile dezvoltării economico-sociafe Atribuţiile comisiilor electorale
l\SE în baza prevederilor' le zentate toate organizaţiile — rezolvă contestaţiile
a ţării adoptate de Congresul al XilMea gii, în vederea bunei des Ce atribuţii au aceste co cu privire la» operaţiunile
componente ale F.DTJ.S,
comisiilor
făşurări a campaniei elec
eţeefora'fe
de
torale, atît la nivel cen misii ? circumscripţie şi întîmpi-
al partiduiui
iăplil- tral cit şi la nivelul jude — Urmăresc aplicarea nările date în competenţa
cil ţelor, municipiilor,, oraşe dispoziţiilor legale privi lor .
— verifică şi înregistrea
toare la alegeri şi dau în-
lor şi comunelor se consti
ramu- Dezbă-tiînd activitatea — reintroducerea în cir economici naţionale, ale tuie comisii electorale. ză- rezultatul alegerilor pe
1
partidului pentru înfăptui cuitul eronomic a materia judeţului ; Membrii' lor sî-n-t desemnaţi circumscripţii electorale;'
al co- în adunări ale alegătorilor. AGEMDĂ — se îngrijesc de- tipă
1
rea obieetivel'ov stabilite de lelor refolosrbrîe şi extin - aplicaCea fermă a
Congresul al Xff-fon, cel derea utilizării pieselor' şi p rine i'p'i i for mec an ismul ui în- judeţul nostru au, a» ELECTORALĂ rirea buletinelor de vot,
ălilor de-al XII Mea Congres a snbansambîefor recondi econom ico-finaneiar, întă vut loc 178 de adunări ca a imprimatelor şi ştampi
•ol cu re au desemnat pe eci 404 lelor du P« iwxlew-âie date.
adoptat direcţiile dezvoltă ţionate, care trebuie să rirea' şi afirmarea eficien drumări asupra tuturor
intea" rii României în cincinalul ocupe' o pondere de 50' ia tă a autoeond'uc'ei'îi munci membri ai Comisiei electo problemelor referitoare la In rfirica comisii’or elec
cţic a 1986—1990 şi' orientările sută In necesarul consu toreşti si autogestiunii. rale judeţene şi ai comi aplicarea for, potrivit com torale teritoriale', rrr fie
Cinci care circumscripţie func
pînă ia anul 2000. mului ; Pe baza transformărilor siilor electorale' municipa petenţei teritoriale ;
ţionează şi câte o comisie
• lor) In dezbaterile ce au loc — modernizarea' mijloa adinei ce Vor avea loc. le; orăşeneşti şi comunale, — se' îngrijesc ca listele elector. lâ de circumscrip
1
lai co- în toate cercurile învăţă- celor de muncă şi a struc România anului 2000 se va fn total, în judeţ funcţio de alegători să fie întoc ţie pentru Marea Adunare
mi n tutui [Joii tic-o-ideologic turii producţiei-,, ridicarea înfăţişa ca o ţară- socia nează 70 de comisii plecto mite fa termen şi aduse fa
dc partid trebuie să- se nivelului tehn'îc-calitatîv aî listă multilateral dezvolta rate' — una judeţeană; 3 cunoştinţa generală; pre Naţionalăi- pentru fiecare
releve cu pregnanţă- direc produselor, generalizarea tă, atît. din punctul de ve municipale, P ..orăşeneşti şi cum şî de stabilirea şi a- circumscripţie judeţeană,
ţiile principale ale aceste’ tehnologiilor avansate, ex dere al producţiei indus 57 comunale. în compo menajarea fa timp a secţii in u aici pată; orăşenească-
dezvoltări. în primul rînJ, tinderea mecanizării com triale şi agricole; ui Învă nenţa comisiilor sînt repre lor efe votări’ ; ştiu comunală.
este necesar să- se sublime plexe, a automatizării şi ţământului, ştiinţei şi cul In atribuţiile' acestor co
1
ze că cel de al XfH-lea robotizării- ; turii, cit şi in ce priveşte misii inl"ă :
— aplicarea dispoziţiilor
Congres inaugurează trece calitatea vieţii întregului legale privitoare ta alegeri;
30 Ra rea României în cea de a în sprijinul celor nostru popor.
ţii; 6,45 treia etapă a înfăptuirii Incfieindu-se o întreagă — înregistrarea candida
gricul- Programului partidului, in care studiază turilor depuse':
al; 7,30 în învăfămîntul etapă revoluţionară de'
riguros care obiectivul fundamen dezvoltare sc realizează în — redactarea. multipli
ndepli- tal îf reprezintă dezvolta polifrco-ideologic fapt condiţiile trecerii la' carea şi afişarea publica
ii; 8,00 rea puternică, în continua afirmarea tot mai largă ia ţiilor date în atribuţia lor
Curic- prin lege:
Bulctin re, a forţelor de produc — îmbunătăţirea în con societatea noastră a prin
nţa ra- ţie, a bazei telinieo-mate- cipiilor comuniste de pro — rezolvarea în tî-m-pi nă
; ştiri ; rfale, încheierea unor pro tinuare a- raportului din ducţie, repartiţie şi s-himb. rilor cu privire la candi
radio; tre industrie şi- agricultură,
muzică cese econom ico-prod ucti’ve Asemenea obiective ge daţi şi la operaţiunile’ co
" din şi sociale de prim ordin cadru în care' se desfăşoa neroase presupun efortul misiilor sec ţii! or de vo
îtin dc pentru- realizarea noii ca ră noua revoluţie agrară, tare :■
crs în- sporirea substanţială a pro susţinut al tuturor colecti
,35 Pu- lităţi, exprimarea sub for ducţiei agricole,, creşterea velor de oameni ai muncii — distribuirea bufetine-
etin dc ma unei înalte ofi âent-e şi din judeţul nostru pentru lor de vot la comisiile e-
iltural ; economice a acumulărilor pînă ia 46—48 la sută a
folclo- ponderii zootehniei în transpunerea neabătută în leetorafe al'e secţiilor de
1 la 3 ; cantitative obţinute de-a viaţă a sarcinilor economi- votare-:
• ; i6,oo lungul a şapte cinsi'naie. ansamblul producţiei agri 1
16,03 Pe baza orientărilor fun cole ; co-sociale din cel de-al — totaliza'rea rezultate
cetate- Vll-lea cincinal,, de finele lor alegerilor de fa' secţiile
in damentate de sccretarifi — intensificarea cercetă căruia ne apropiem,, cît şi de votare din circumscrip
generai al partiduiui, to rii ştiinţifice; dezvoltării ţie, -constatarea rezultatului
varăşul Nieolae Ceadşescu, tehnologice şi introducerii a celor adoptate de Con
0 Ort* gresul al XllI-lea al parti alegeri ior şi elibera tea cer
1
* Săp- una din orientările centra progresului tehnic. tificatului doveditor al ca
ternă si le date de Congresul- al- O însemnătate cu totul dului. rităţii de- deputat:
Muzică, XllI-lea o reprezintă dez
t Sport; deosebită capătă şi în — înaintarea către comi
*■ Scară voltarea' puternică » for viitorul cincinal alţi fac MPţrSmîcii Duntrfftt Floare
sugestia ţelor de producţie, perfec tori majori : şi loaTl Stanciu, lui-rîrKî la siile electorate' teritoriale a
>jurnal ; Rezultatele — meritul proceselor verbale cu re
• dans ; ţionarea relaţiilor de pro — amplificarea relaţiilor postul batoză, efectuează zultatul alegerilor. întînff-
de ştiri. ducţie şi sociale pe o bază economice internaţionale, a reparaţii ile bună calitate pinăriîe şi procese'e' verba
nouă, continuarea proce cooperării în producţie, la combinele C. 12, aflate le p-imite de la comisiile
sului de transformare' re ştiinţă- şi- tehnică, partici întregului colectiv în dotarea S.îW.A. Deva. electorale ale' secţiilor de
voluţionară a societăţii. parea tot nta-i activă a (Urmare din pag. 1) sută. Sînt rezultate care Foto N. GHEORGHIU votare.
Creşterea economică inten României fa schimbul mon lac cinste unei staţii frun
sivă va constitui coloana dial de Valori materiale şi — Sune, la toţi indicato taşe pe ţară in întrecerea
vertebrală a dezvoltării în*
Popescu spirituale, în condiţii cit rii - ne-a spus ing. Cezar socialistă,
Jra i.Ar- tregufui sistem aî forţelor mai avantajoase'; Vlad Micu. Cu toate pro Şeful coordonator al sta R edresarea producţiei
: Horea de producţie. blemele care au fost, in ţiei, lacob Dimulete, a
: Cîopo- Pornind de ta dimensiu — creşterea eficienţei e-
riile l-Il conomiee, creşterea mai perioada trecută din acesl completat : de cărbune
; Mitica nile dezvoltării actuale şi an,- la tone expediate şi - Vom acţiona cu toate
; Sala* de perspectivă, amplifica accentuată a productivităţii
PETRO- rea creşterii economice se muncii, reducerea costuri cală tari ne-am depăşit forţele, in spiritul sarcinilor (Urmdre din pag. 1) lă să trecem la realizarea
(Paring); sarcinile de plan cu 6 ia ce ne revin din documen producţiilor din viitoarea
[m puşcă- întemeiază — sintetic ex lor de producţie, îmbună sută, încărcătura statică tele
v
toare (7 primat — pt : tăţirea substanţială a cali Congresului al XllI-lea general al partidului, tova etapă de dezvoltare a ţârii.
:NI : Le- pe osie cu 7,4 la sută, al partidului, pentru a ne răşul Nieolae C'eattşescu, Un singur exemplu: în
singur a- — lărgirea bazei naţio tăţii producţiei, folosirea la recentul forum al de
»H,CAN : nale de materii prime şi intensivă a •fondurilor fixe Staţionarea la încărcare - face datoria, a ne menţine mocraţiei şi unităţii noas 1985 productivitatea mun
energetice, perimetru care şi valorificarea superioară descărcare a vagoanelor a din prima lună a anului in cii in subteran va spori cU
A tre socialiste, - în- 1985 co 6 la sulă. fapt care se va
■i • însuirienză «i înlăturarea a materiilor prime ; iost redusă cu 4,4 la sută, fruntea ‘întrecerii socialiste lectivul nostru va acţiona
.-ici- contradicţiilor dintre dez — formarea' şi perfecţio permanent pentru sporirea reflecta direct in rezulta
orile staţionarea in tranzit cu între staţiile de categoria tele fizice. Consid- răm că
i fil- voltarea mai rapidă n in narea cadrelor, perfecţio manevră a vagoanelor de intri. Angajamentul Sta producţiei de cărbune. Sîn--
RAŞ- dustriei prelucrătoare faţă tem hotărîţi nu numai să neajunsurile de icum sînt
nţuri narea şi ridicarea continuă marlă cu 26,2 la sută, iar ţiei C.F.R. Simeria pentru
de cea extractivă, limita ne depăşim pianul anual, „de moment". De vom în
fulgc- rea importurilor, precum a nivelului generat al în- tonajul brut pe tren mar 1985 este mobilizator, dar lătura şi ne vom înde
(EOA- dar să obţinem şi pe între
asa dc şi câştigarea independenţei văţămîntului de toate gra lă mai mult cu 61,2 la el va ii îndeplinit exemplar. gul cincinal un spor de plini eu cinste sarcinile ce
socia- în acest domeniu ; dele, în raport cu nevoile producţie care să ne permi- ne revin !
Lişca;
— se- r iun»» * w—— * «no o mmnm. , o...mr # jtmmar
.i cul
mii rgul întocmit dosare de cerce- I
; ILIA:
•u (Lu- §8 pregătesc teze trainice producţiei de legume şi fructe m m m tare penală.
® îndrăgeau specula. E- I
Muncind cti dăruire şi co-mu te riale; precum şi a- 1 s-au pus cartofii la — în frecare fermă am festei lemer S-iiciu, muncitor la „
răspundere- pentru onora plicarea cu rigurozitate a preîneolţire. reuşit să formăm şi să C.S.H. şr Efelcd Amilat, ne- t
rea sarcinilor ee le-au re tehnologiilor stabilite pen — Referitor ia produce specializăm echipe stabile O Ca lupii la oi. Cioba încadrată în muncă, se în- *
:
venit, lucrătorii din fer tru fiecare cultură. Sarci rea răsadurilor, ce ne de lucrători, precum şi for nii Gheorgtie Ursu şi Va- deletniceau, în paţa Hu- J
ger ii din mele Asociaţiei horticole nile economieo-f i naneiare puteţi spune ? maţii de muncitori sezo siie Jia au dat iama, pe nedoarei, cu specula cu !
Deva au obţinut şi livrat, sînt cunoscute de lucrăto nieri. în perioadele de timp de noapte, în gospo seminţe. S-au lecuit de a- *
: — Da ferma de solarii
în anul trecut,- o produc rii fermelor şi, în raport Cărf, la recoltări, un ajutor dăria unui cetăţean din Ceasta meteahnă'.
73, 84, 21, ţie suplimentară de peste de structura culturilor, s-a avem destinată o suprafaţă deosebit primim din par Nâdăştie, de unde au „ră
1 500 tone legume, ceea ce trecut la acţiuni concrete de 3 hectare în acest scop. tea unităţilor economice şi pit" două oi. Pentru că au © Trimişi la... odihnă. I
26, 17, 10, a asigurat depăşirea valo şi hotărîte privind fertiliza de aici asigurând şi circa elevilor. împrumutat ceva din năra „Uitind" că trebuie să J
;
rică a pianului ctf 4 mi rea terenului, aproviziona fi milioane de fire pentru Retribuirea muncii în vul lupilor, cei în cauză meargă la servicu, Ion |
lioane Ici şi înregistrarea rea cu seminţe, s-au făcut alţi producători de legume acord global a stimulat vor da socoteală pentru Stoica, lăcătuş, Alexandru I
unui Însemnat beneficiu. interesul şi răspunderea fapta comisă. Stanis'av, muncitor şi Ion ?
Pornind de ia aceste re tuturor lucrătorilor faţă Alb, impiegat de mişcare I
zultate, cum se acţionea LA ASOCIAŢIA HORTICOLĂ DEVA dc Soarta recoltei. Ca do • Casierul... plăteşte, lo- la staţia C.F.R; Iscroni, au J
ză în seopul pregătirii u- vadă, primele de producţie sif Incze, casier la Asocia fost găsiţi sub influenţa j
nor baze temeinice recol obţinute de asociaţie dato ţia de locatari nr. 18 Lu- alcoolului în timp ce vo- »
>il pentru tei de legume şi fructe reparaţiile şi reviziile la din judeţ — C.A.P. şi gos rită depăşirii producţiei peni a delapidat peste iau să-şi ia posturile în |
1985; Vre- din acest an ? utilajele agricole. podăriile populaţiei. în 10 000 lei din banii asocia
■, cu cerul — în ee stadiu se gă vederea acoperirii întregu planificate şi a livrărilor ţiei. Pentru „acoperirea" primire. Au fost luate însă »
rit în pri- — I-’ermclc pentru pro au fost de peste două mi măsuri să fie înlocuiţi, fiind I
îtervalului, ducerea legumelor în eimp sesc aceste lucrări ? lui necesar, vom mai pro lioane lei. în raport de golului produs-, a întocmii trimişi să se... odihnească. J
însori mo- şi în solarii au prevăzut — Din toamnă avem a- duce răsaduri în straturi acte fictive, fiind sprijinii
ou dc ză- să realizeze o producţie de rată şi fertilizată cu în reci la fiecare fermă, contribuţia adusă la rea de Ion Szabo, preşedintele
unge pînă lizarea producţiei, perso ® Certat cu legalitatea. I
cursul zilei aproape 8 000 tone legume, grăşăminte chimice pe ba — Ce alte obiective mai nalul muncitor din ferme asociaţiei şi de încasatoa- Ghoorgho Serbau din Va- J
i variabil, iar ferma pomicolă, care ză de fosfor întreaga su aveţi pe agenda de lucru? rea Rodica Szabo. Acum
du-sc. Vîn- deţine' 65 de hectare pe' prafaţă, iar pe 80 de hec — Vom extinde cu două a beneficiat de câştiguri casierul est-e bun de plată. lea Mândrului foVica ra- |
oderat cu su pi i men ta rc corcspu nză- chiu fără autorizaţie, îşi J
iporare de rod, va obţine peste 200 tare s-au aplicat îngră hectare suprafaţa de sola toa rc. Avem’ certitudinea eres oliisuri în gestiune şi |
î sectorul tone fructe. înfăptuirea a- şăminte Organice. De ase rii acoperite cu sticlă, ® Preocupări asemănă
pc alocuri cestor sarcini, a contribu menea, pe cele peste 60 de precum şi amenajarea că şi în acest an asociaţia toare. Deşi nu' se cunoş îşi crs ■■-aderi nemnalife cu »
alurile mi- locală de irigaţii la ferma noastră îşi va onora exem teau, Gbizeia Bende a'in o-i.' ' hz. Din tonte aces- |
> rin sc între ţiei ce trebuie s-o aducem hectare ocupate eu legu
nus 8 gra- la fondul dc stal şi | ;• fon me—verdeţuri s-a făcut •nr. 2. asigurarea cantită plar sarcinile ee-i revin, Lupeni, Silvia Bursuc si ten v -n»utto ceva care *
.xime între dul dc autonprovizionare — fertilizarea suplimentată cu ţii necesare de folie de va contribui la o tot mai Ana Coţolan din Deva a- s i-l • — -nn'îtate. |
us 5 grade. bună aprovizionare a pie
nc-n precizat direclo-ul azot. în livadă s-au efec polietilenă, a îngrăşămin veau preocunări asemănă «f
mo favora- A.R.S.C’.If., ing. Radu Bo- tuat primul tratament fito- telor, pesticidelor şi insta ţelor judeţului cu legume toare: provocarea (îe avor "ubrico realizată I
V întul va log —, Implică o bună or sanitar şi tăierile in măr laţiilor pentru udare. şi fructe. turi. Cum asemenea prac Cu sPrîjinuf
fi dări din ganizare a întregii activ'- pe 2’(i de ha din 42. în — Asigurarea şi pregă tici controvn oreveden'or vi tul ui
, viscolind Convorbire consemnată de
tuţi în ferme,, o pregătire acelaşi timp s-au procurat- tirea forţei de muncă ri legale, sus-nuiîifteior li s-au ’ • '*rm rie interne t
i reproşul zi lă a bazei tehni seminţele, iar la ferma nr. dică probleme ? NICGLAE TÎRCOB
