Page 6 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 6
Pt?g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
B C
sar^rasa
a 20,00 Telc.jur
lor)
20.15 Acid iii
Cercetarea ştiinţifică şi unitatea de biomasă foto- introducerea ureii şi a cr- mic*.
experienţa de producţie a sintetizată. De aceea, apli bicidelor în rezervorul de 20,25 I.aurea'
unor unităţi agricole au carea pe plante a ureii di preparare sau de aplicare, Iui nai
Români
demonstrat importanţa deo zolvate în soluţia de erbi se adaugă volumul necesar 20,45 Report;
sebita a fertilizării de sti cidare are un pronunţat de apă şi se pune în func Cu avizul setului R.C.M. menii,
mulare a cerealelor păioa- efect de stimulare, materia- ţiune sistemul de agitare Petroşani, ing. Victor lloiu, în iutii
do-al I
se cu uree prin aplicarea iizîndu-se prin sporuri al acestora, obţinîndu-se urcăm in, cabina 1 unei silen al F.I).
acesteia primăvara, o dată semnificative de producţie, solubilizarea completă a ţioase locomotive electrice de a
pc* ţar;
cu erbicidarca. concomitent eu creşterea ■ureii după 8—5 minute de — ,,ECO 19" —, care trac *21,00 C adran
Fertilizarea de stimulare eficacităţii de combatere a agitare energică. tează vagoane de marfă pe lor). R
a cerealelor păioase cu buruienilor din lan. Prezenţa ureii în soluţia segmentele de cale ferată bl om ele
poraiu»
uree dizolvată în soluţia Ureea este un îngrăşămînt erbicidului nu implică, la Petroşani — Baniţa şi Petro 21.15 Anlolo;
de erbicidare se aplică ce solubilizează în soluţia aplicare, luarea unor pre şani - Iscroni. La bord — Eroi ai
odată cu erbicidarca, în pe erbicidului Icedin sau sa cauţii speciale în afara mecanicul loan Herbei, aju cialislc
mân osc
rioada dintre înfrăţire şi celor obişnuite pentru er- tat de llie Rusalin. Seara 21,50 Telc.jur
împăiere, în momentul cînd rea de amină, în concen biridaren cerealelor păioa s-a lăsat de mult, alară e lor)
se întrunesc condiţiile de traţii care să excludă vă se, urmărindu-se respecta întuneric beznă şi un ger 2:2,00 închide
maximă eficienţă a erbici- tămarea osmotică a plan- rea concentraţiei, a distri care taie obrajii, dar in Iui.
delor. Perioada de după buţiei uniforme a soluţii cabina lui ,,ECO 19" este
înfrăţit şi pînă la împăiere lor, a perioadelor de apli lumină, cald şi plăcut, loan
(ultimele două decade ale O măsură importantă care, a dozelor stabilite etc. Herbei discută cu coordo
lunii aprilie şi prima deca pentru sporirea Ureea impurific-ată eu natorii mişcării din gară,
dă a lunii mai) reprezintă producţiei de cereale azotat de amoniu şi cu i se dau toate coordona BUCURE*
pentru cerealele de toam sare potasică, ca şi îngră- tele ca unui pilot care dioprogranu
ştiri * La 1
nă intervalul' critic din şămintele lichide cu azot urmează să decoleze pes agricultură ;
punct de vedere al nutri telor. Concentraţiile tole nu pot fi utilizate pentru te mări şi ţări şi abia apoi nai ; 7,30
ţiei cu azot. rabile ale ureii în soluţia fertilizarea de stimulare a dă Iriu liber cailor putere. 8.00 Revista
Curierul
m
Această perioadă cores erbicidelor diferă într-o cerealelor păioase o dată cu Locomotiva lunecă uşor Buletin de
punde cu începerea creşte oarecare măsură cu tempe erbicidarca, deoarece plan pe şine. Din timp in timp pundem asci
rii intensive a plantelor şi ratura la care se face tra tele nu tolerează pe frunze este verificată de „turnul" Buletin de ş
coincide cu cel mai mare tamentul de erbicidare şi ionii de nitrat, clor, pota de control. Apoi semafoa ţa şi viaţa ;
inima
ţârii,
consum specific de azot pe anume : siu, amoniu şi amoniacul, re roşii ne opresc la sem versuri ; j
decât în concentraţii foar nal. Observăm că se abu Ştiri ; 11,05
te mici. reşte uşor parbrizul, ,,Da, 11,35 Publ
t ’onrentraţia tolerabilă Aplicarea pe plante a Buletin d<
Temperatura °C a ureii în soluţia erbicidului soluţiilor de uree o dată pentru că sintem mai mult Sinteze soci;
Din comoai
(kg/uree/100 1 soluţie) de două persoane în ca 13.00 De la
cu erbicidarca la o concen bină", spune Herbei. Apoi
traţie a ureii de 0—!! la ne dezvăluie şi alte taine Student club
sub 10° 8 sută, io soluţia erbicidelor electorală; ]
economice;
1U°—15° 7 si la un consum de soluţie ale frumoasei lui meserii Ştiri; 17,00
peste 15” (j de 850—500 I'ha, determină pe locomotiva electrică. 17,15 IVI uzi (
Dacă in 30 de secunde el
formţp' c
creşterea cu 5—10 la sută nu-şi anunţă prezenţa la rasch
în raport de temperatu dizolvate în soluţia erbi a recoltei la cereale pă bord printr-un scurt sem serii ,
ra Ia care se face erbiei- cidelor se pot lua fie prin ioase de toamnă, sporul nal sonor, atunci locomoti vista intern;
* IM uz-că, i
cântărire. fie prin măsura recoltei putînd ajunge pînă
darea, într-o sută de litri va il avertizează ea şi in zică ; 20,00
rea volumului de substan la 000—700 kg/ha boabe. secundele următoare Iri- * Seară ci
de soluţie de erbicid se ţă granulată, cunoscând că Sporurile mai mari în cazul nează singură. Dar aceste sugestia dv.
într-o oră 1
pot dizolva 8 kg, 7 kg sau greutatea volumetrică a aplicării ureii în soluţie reflexe lac parte de acum 23.00 Rozul
3 kg de uree. Cantităţile acesteia este de 0,7 kg/ o dată cu erbicidarca cerea din fiinţa mecanicului şi a Loto ; 23,05 :
de uree ce urmează a fi litru : lelor păioase se explică ajutorului său. în Sol majoj
prin efectul de stimulare ,,Alo, turnul ! Sintem •Tos cp li II a.vi
turo
Toscani
fiziologică a plantelor şi „ECO 19", pe dublă T spre Buletin de
prin sporirea eficienţei de Iscroni...". ,,Bine, liber...". motive, deşi am şi eu 21 unor beneficiari, in condi
combatere a buruienilor din „Din 21 de ani la C.F.R., de ani la calea ferată. ţiile vitrege ale acestei
lan. La un leu cheltuit cu 16 ii am ca mecanic, spu Intr-adevăr, pe LE este ierni aspre.
procurarea ureii aplicate ne loan Herbei. Pe locomo splendid. Chiar şi in aceas Iar Victor lloiu ne-a spus
o dată. cu erbicidarca re tive cu abur, apoi pe Die tă iarnă grea cum n-am că merită scris frumos des DEVA : S
vine un venit net de mi sel, iar de un an — după mai prea intilnit eu de cind pre loan Herbei şi llie Ru verii (Pairi
nimum 8 Iei, ceea ce si o specializare de trei luni sint ceferist' 1 . salin, pentru priceperea şi microfon (
Ivg. uree 1. urce tuează acest sistem de fer — pe „electrice". Este o Fotoreporterul şi-a fixat conştiinciozitatea lor in DOARA :
reţului sii
tilizare de stimulare printre muncă. dorn, sala
8 48 (><) reală plăcere. Nu m-am trepiedul şi i-a surprins pe C rişti na (M
F.Fl’-OOO (>00 7 42 ()U cele mai eficiente măsuri gindit ciţi călători sau cite cei doi la bordul frumoa Nu ştim dacă am reuşit. Moara lui
ti :i<; 52 tehnologice. mărfuri am transportat în sei lor LE, cu care au mai ra); Seopu
(Arta) ; PE l
8 0(> 127 Ţinind seama de aceste aceşti 16 ani. Tu ştii, llie ?". încheiat o misiune in apro DUMITRU GHEONEA ra lui Că
M17 r- 12D0 1 200 7 84 120 considerente, specialiştii din „Eu sint mai nou pe loco vizionarea cu mărfuri a Foto N. GHEORGHIU Tinereţea p
(> 72 108 unităţile agricole care au noastră (Ui
8 200 286 în stoc sau vor primi uree In Valea Jiului montul (7 p
PENI: Sun
M17 r-2500 2 500 7 175 v 250 în această primăvară, tre VULO • •
6 150 214 buie să aibă in' vedere a- NOI OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE (LU
plicarea acestei tehnologii, Vre* .a ş
să organizeze în cele mai Pe harta localităţilor Văii borator pentru alimentaţia importante. De asemenea, aripi (Mine
Reducerea concentraţiei Ureea poate fi introdusă bune condiţii fertilizarea Jiului se află in diferite publică la Petroşani, com reţeaua de termoficare va SA : prinei
erbicidului ca Urmare ;i şi simultan cu erbicidele de stimulare a cerealelor stadii de .construcţie o se plex de alimentaţie publi fi extinsă cu 5,2 km, iar (Munoilores
De 4 ori
dizolvării ureii la aceste în instalaţiile speciale pen păioase cu uree. rie de obiective social-cul- că la Vulcan, depozite ale cea de apă potabilă de la BRAD : ‘
nivele de concentraţie este tru prepararea soluţiilor lurale d'e mare însemnăta .I.C.R.M. şi I.C.R.T. I. la sursa Jiei cu 8 km. în pe roşie) ; OR,
neglijabilă, fiind compen acestora, caz în care canti Ing. MIRCEA SILVESTRU, te care vor întregi peisa Petroşani, hotel în Petro rioada următoare se are în ele la Ag
Secretul ei
sată de efectul ureii de tăţile de uree se stabilesc director general al jul edilitar-urbanistic al şani, magazin comercial la vedere construirea unei gră GEOACIU
stimulare a acţiunii erbi ţinîndu-se seama de capaci Direcţiei agricole judeţene, municipiului. Magazin ge Uricani, hală agroalimcn- diniţe cu 120 locuri la Lu IŢI u r clară
cidului. tatea rezervorului. După Ing. CORNEL COVAC1U neral la Aninoasa, un la tară la Lupeni sînt cele mai peni, o şcoală la Vulcan etc. ră) ; HA'pEi
(Dacia) ; l
fulgerătoar
posibila iu
(Casa de
Âctsvitote mrjgma ra rpŢnmâ să mmm tir mai multă ; RIA : Şi .
nu-i
aş;
LijgEilîţJlfL iLLJ i «WiT j.0 ecomomisim pe toate căile t. ILIA : Bo<
r'odnicâ în na); GIIE
(Urmare din pag. 1) activitate susţinută, respon punctualitate şi conştiinţă rea pe fn
zootehnie sabilă, la fiecare loc de muncitorească în îndepli
accentuată de inginerul muncă. Aş spune că apor nirea sarcinilor încredin
(Urmare din pag. 1) Gheorghe Slămulescu, şe tul cadrelor tehnico-ingi- ţate. De pe ordinea de zi IVR
ful atelierului preparare, nereşti trebuie să fie unul a adunărilor generale de energiei fewSSISi
cînd vor începe şi fătările, care spunea : mai concret la soluţiona partid, din dezbaterile co -b Timpul
producţia de lapte ’ a spori —- Avem în dotarea pre- rea problemelor pe care muniştilor să nu lipsească o azi, l feb
simţitor. paraţiei instalaţii moderne, le ridică procesul de pro analiza la concret a mo-: me schim
Este de notat faptul că de mare tehnicitate. Pen ducţie din preparaţia "noas dului în care se îndepli mai mult
pre
cădea
aici s-a acordat o atenţie tru a le putea folosi in tră"'. nesc sarcinile planului de sub form;
mare stabilizării unor în tensiv şi în deplină sigu Asupra modalităţilor de producţie pe fiecare schimb, (Urmare din pag. 1) formaţi.) de întreţinere). De Vintul va
la culbutor îl preiau alţi din sectoi
în fiecare atelier. Va tre
grijitori harnici şi price ranţă avem datoria să ne acţiune ale organizaţiilor bui să devină o practică oameni. Apoi, alţii şi alţii, peralurilc
puţi, cu dragoste faţă de ridicăm cu toţii nivelul de de partid, în vederea înde cuprinse
animale. La adresa lui pregătire profesională, care plinirii sarcinilor economi In munca birourilor organi Echipele de meseriaşi pînă la... kilowaţi. „Deci, zero _ •'-•'.li
zaţiilor de bază, a comite
totul este un şir lung de rile, iar c
Doca şi Ipn Florea, Ana constituie un factor deci ce a stăruit subinginerul conduse de maiştrii Kiss 1 şi (î gr
Ţambă, Gheorghe Petreuş şi siv în îndeplinirea sarcini Ion Bistriceanu, secretarul tului nostru de a repartiza Francisc şi Florea Constan acţiuni muncitoreşti — sub în zona <
sarcini precise fie< â ui co
linia Constantin Neag, se
Viorica Rusu, care îngri lor de producţie. comitetului de partid al munist, a-1 sprijini şi con tin sînt permanent lingă cretarul comitetului, va semn?
de polei.
jesc vacile cu lapte, sau în cuvântul său, ingine preparaţiei : „Pentru a în trola pe fiecare asupra mo utilajele care funcţionează partid. Acţiuni pline de
Ion Moldovan şi Miron rul Nicolae Tătar, şeful cheia cu bune realizări sar dului în care şi le înde fără stagnare, alături de responsabilitate, izvorîle La muu
Moldovan, care au în grijă preparaţiei, sublinia: „Anul cinile acestui an şi cin zecile de benzi care trans din dorinţa întregului co favorabil?
viţeii, şeful fermei avea acesta, colectivului nostru cinal şi, a.şa cum nc-a plineşte". portă continuu cărbunele lectiv de a materializa cu porare.
mult aco]
numai cuvinte de laudă. îi revin sarcini mari. Una cerut secretarul general al Timotci Pană, contabilul spre mori. ,.La transportul înaltă eficienţă sarcinile va produ
cărbunelui faptele de mun
Din cele trei adăposturi dintre ele este de a rea partidului, t o v a r ă ş u l şef al preparaţiei, Constan că se continuă una pe trasate de tovarăşul Nicolae Pentru
liza un milion de tone căr Nicolae Ceauşescu, să pre tin Miu, maistru, alţi vor zile : In c
şic fermei, unul a fost com bune de calitate superioa gătim temeinic cincinalul bitori au venit de aseme alta" — ne-a relatat meca Ceauşescu, conducătorul iu culaţii at
plet modernizat, asigurîn- ră destinat fabricării semi- 11)86— 11)00, organizaţiile nea cu idei valoroase, nicul de locomotivă Lau- bit al partidului şi statu vremea i
du-se astfel animalelor con eocsului, în vederea redu noastre de partid vor tre angajîndu-se ca în com renţiu Furcă. Cum ? Me lui nostru,- care îşi dăru caracter ;
diţii bune de îngrijire, cerii importului. Pentru a bui să devină factorul esen partimentele unde muncesc canicii de locomotivă (Fur ieşte fiecare clipă a vieţii va fi ma
cădea pr<
adăpostire şi hrănire. Me ne îndeplini exemplar a- ţial în mobilizarea plenară să-şi facă tot mai bine că, loan IToldea şi Chiş pentru binele patriei şi po sub forn
ritul, ni s-a spus, este al ceastă sarcină, comitetul a tuturor oamenilor muncii, datoria, să contribuie la Francisc) transportă vagoa porului". V î n l u 1 v
lucrătorilor de la I.E.E.L.l.F. de partid, consiliul oame în vederea valorificării in finalizarea măsurilor pe nele cu cărbune la tune din sect<
peraturik
Deva, care au executat la nilor muncii vor trebui să tegrale a masei miniere, care le-a adoptat aduna lurile de dezgheţ, apoi pe 1*.S. Pînă ieri dimineaţă, nus 7 şi
un bun nivel calitativ toa aplice cele mai bune mă ridicării calităţii cărbune rea generală a oamenilor estacada termocentralei, la C.T.E. Mintia a livrat .su cele ma:
3 şi plus
te lucrările de modernizare, suri politice şi tehnico- lui pe care-1 prelucrăm. muncii, pentru a creşte culbutor. Se fac sute de plimentar sistemului ener cala. Tzo
getic naţional 8U milioane
fiind necesar ca acestea economice, să mobilizeze La fiecare loc şi punct de mereu producţia şi calita manevre. (Dar şi locomo kWh, din cure 12 milioane rolog de
să fie continuate şi la ce activ întregul colectiv, în lucru comuniştii să fie tea cărbunelui prelucrat tivele sînt îngrijite de loan kWh pe bază do cărbune. Bănuţ).
lelalte două adăposturi. frunte cu comuniştii, la o exemple de răspundere, şi livrat. Boldor şi Toan Bota, de la