Page 61 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 61
ALEGERILE PH DEPUTAŢI PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
•$ / < % J\ Şl CONSILIILE POPULARE
File din... „Caietul deputatului"
„Harnică, ambiţioasă, In acelaşi cartier s-a mai leilor şi zonelor dintre
respectată de oameni". Ast amenajat o parcare, de di blocuri. „Nu peste multă
fel ne-a fost recomandată mensiuni mai reduse, in vreme va trebui să reîm
activista obştească Rodica faţa blocului B 1. în spiri prospătăm zonele verzi. Ca
m m m m Crăciun cînd, la Consiliul şi altă dată, cetăţenii Cri-
popular al municipiului gore Bogdănescu, loan Mo-
IIDEIEftMiŞtiUl'IEDDARft flCTGt/B; Deva, ne-am interesat de raru, Ileana Dinculescu, Tu-
S i l I U L U « P O P U L A R J U D E T E A B cei mai activi depu dor Mercea ş.a. işi vor în
spre
deplini
civică
îndatorirea
taţi, cu o contribuţie con
cretă la gospodărirea şi de a-şi face mai frumoase
înfrumuseţarea cartierelor. şi mai recreative locurile
Anul XXXVII, nr. 8 480 DUMINICA, 17 FEBRUARIE 1985 4 pagini — 50 bani — Fiecare propunere a in care trăiesc şi muncesc.
alegătorilor — ne spune ti- Căci ce poate fi mai plă
năra deputată — se trans cut decit să ştii că florile,
formă în datorie pentru iarba, arborii din jurul blo
deputat care, odată rezol cului sau casei sînt puse
ia Întreprinderea de tricotaje Hunedoara vată, îmbogăţeşte aspectul de mina ta ?“.
străzii sau cartierului. Aici, ...Au trecut şase ani de
în circumscripţia electorală cind Viorica Rişcuţia îşi e-
Imperative paralele: nr. 8, se punea ^.problema xercită mandatul de depu
tat in circumscripţia electo
parcări.
amenajării
unor
"««8. Erau propuneri mai vechi rală nr. 5 Gojdu. Cum reu
ritmicitatea şi calitatea nat împreună cu cetăţenii cii patriotice ou participat demn pentru alegători, ori
a ale locatarilor. Am acţio tul bunelor tradiţii ale mun şeşte să fie exemplu şi În
pentru ca propunerile să la amenajarea ei Vasile de cite ori problemele car
ştiind
solicitat-o,
au
tierului
In cei şapte ani de exis pre vederilor din 1985 şi ţilor mari generate de iar devină realitate. Realizarea Enache, Vladimir Pancu, că îndeplineşte şi funcţia
tenţă, întreprinderea de pregătirea condiţiilor de na aspră, colectivul s-a parcării între blocurile A 1 Mihai Crăciun, loan Radu. de director al Şcolii gene
tricotaje tip lină Hune abordare a sarcinilor viito mobilizat exemplar, şi-a şi A 6 din strada Zamfi- Dialogul cu inimoasa de rale nr. 4 şi cea de vice
doara a reuşit să-şi conso rului plan cincinal, temei îndeplinit planul pe luna rescu, spre exemplu, presu putată, care a fost mereu preşedintă a Comitetului
lideze un colectiv puter nic fundamentat de Con ianuarie şi este hotărît să-l punea o participare nume prezentă in mijlocul celor municipal al femeilor ? Răs
nic, deşi media sa de gresul al XlII-lea al parti realizeze în continuare, roasă, deoarece în paralel ce -au ales-o, a continuat punsul l-am găsit consul-
vlrstă nu depăşeşte 25 de dului. ritmic, lună de lună, la trebuiau tăiaţi şi ciţiva tindu-i însemnările despre
ani, înscriindu-se între — Faptul că am obţinut toţi indicatorii. . „Nu tre plopi în pericol de a că pe tema gospodăririi şi în realizările şi gîndurile da
unităţile economice ale rezultate bune în 1984 nu buie să se creadă că la dea. N-au întîrziat să ac frumuseţării străzilor din
judeţului şi centralei de ne conduce la automulţu- ţioneze cetăţeni ca Troian circumscripţia electorală, a ESTERA ŞINA
resort cu realizări constant mire — releva ing. Corne noi toate merg strună, re Hărdălău, Nicolae Prese- participării organizaţiei
bune în producţie. Recen- lia Vizitiu, directorul în- cunoştea cu obiectivitate can, Cheorghe Popescu, O.D.U.S. din cartier, a ti
Voiehiţa Ciorogaru, pre Cornel Mihu, loan Mitea. nerilor la înfrumuseţarea a- (Continuare în pag. a 3-a)
şedinta comitetului sindi
Mi D E C IS IV U A C T U A L U L U I C U iG M U catului din unitate. Mai
w m x in z B m m s m m sînt greutăţi în aprovizio
narea cu materii prime şi Dintr-o scurtă convor CĂRBUNE 150 tone cărbune de cea
bire purtată cu ingine
ta adunare generală a re treprinderii. Dimpotrivă ne cu calitatea acestora, cu rul Nicolae Radu, direc PESTE PLAN mai bună calitate. Se
remarcă zi de zi prin
prezentanţilor oamenilor obligă la o activitate mai unele piese de' schimb şi torul carierei Cîmpu lui reuşind să înregistreze hărnicia lor, în aceste
materiale, avem încă pro
muncii a prilejuit colec susţinută, pentru amplifi bleme cu disciplina tehno Neag, am reţinut : un important avans. A- zile de iarnă grea, mun
tivului de aici să-şi ana carea continuă a succese — Brigada de la des- ceasta a înlesnit brigă citorii Mihai Cornescu,
lizeze cu temeinicie şi res lor în producţie şi con logică şi a muncii. Prin copertă, condusă de sub- zii de la cărbune, con Mihai Matlco, Ştefan
solidarea prestigiului uni cipal este că, sub îndru inginerul Petru Todoruţ, duse de tehnicianul Au Băbeanu, Pako Adalhert,
ponsabilitate activitatea şi tăţii. Este adevărat, sarci marea organizaţiilor de
realizările din 1984, să-şi a început foarte bine a- rel Coşereanu, să-şi de Szaimari Ştefan, Ion
Stabilească principalele nile din acest an sînt mult partid, în toate secţiile şi ceastă lună de muncă, păşească pianul cu peste Vişan şi mul(i alţii.
sporite faţă de cele din pe toate schimburile se
direcţii de acţiune în acest 1984, însă avem forţa teh depun eforturi pentru so
ultim an al cincinalului.
nică şi umană să le înde luţionarea stărilor de lu
Spre lauda sa, rezultatele plinim. Accentul îl punem cruri negative, îmbunătăţi Cînd colsdivul fermei lucrează -
au fost foarte bune, con mai puternic decît pînă rea sub toate aspectele —ssssssmmm !
cretizate în depăşiri de RŞcemteI 1
acum pe ritmicitatea în â activităţii şi derularea it, producţia de lapte creşte
plan la majoritatea indi realizarea producţiei fizi ritmică a producţiei, în
catorilor. Le-am consem ce, îmbunătăţirea perma condiţii de tot mai înaltă
nat nu de mult în coloanele nentă a calităţii produse calitate şi eficienţă". „De Cu prilejul unui raid e- ducerea cooperativei consi I
ziarului nostru. lor şi livrarea lor ope fectuat în unităţile agrico deră că aveţi o contribu Muşcata i
De data aceasta vom rativă către beneficiari. G. DINU le din Consiliul unic agro ţie de seamă la revirimen
insista asupra modului în Primele semne ale anu industrial Călan, consem tul din activitatea fermei.
— Ne-am străduit să or
care este angajată I. T. lui sînt bune la I.T. Hu nam începutul unui reviri ganizăm mai bine munca Ne aflăm încă in Iu- I
ment în activitatea fermei
Hunedoara în îndeplinirea nedoara. în pofida greută (Continuare în pag. a 3-a) zootehnice a C.A.P. Ruşi. şi să asigurăm o mai bu mea iernii, in lumea a- *
cestei ierni care va ră- jj
Iată argumente în sprijinul nă îngrijire şi furajare a mine în amintirea noas- J
) acestei afirmaţii: în pre animalelor, să valorificăm tră cu zborul ei rece şi »
ZIUA CEFERIŞTILOR" zent, ferma realizează o tehnic al unităţii noastre, aspru, uneori ca Privirea I
mai bine potenţialul zoo
un
producţie de lapte marfă
'
ghimpe
nedorit.
de 320 1 pe zi, obţinin- întîi de toate, am pus or mai păstrează abundenţa j
du-se, în medie, aproape dine în ceea ce priveşte fu zăpezilor peste care alu- *
Sărbătorim astăzi, ca în se largi de oameni şi din tilor. Dacă ar fi să ne re rajarea şi îngrijirea anima
fiecare an, în a treia du alte sectoare industriale, ferim şi numai în treacăt G 1 de la fiecare vacă mul lelor, am lotizat vacile du necau săniile şi caii im- 1
să. în perioada trecută din
minică a lunii februarie, împotriva asupririi şi con Ia dezvoltarea activităţii fe acest an nu s-a înregistrat pă producţie, vîrstă şi sta podobiţi cu cingătale. ’
„Ziua ceferiştilor", — ziua diţiilor inumane de lucru, roviare în judeţul nostru - nici o- ieşire din efectiv. rea de gestaţie şi am tre Lumina zilei sporeşte j
puternicului, detaşament de demonstrînd unitatea de vo activitate de anvergură şi Temperaturile scăzute n-au cut la furajarea diferen din clipă in clipă. Pădu- J
frunte al clasei noastre inţă şi acţiune a muncito însemnătate cardinală pen influenţat negativ activita ţiată a acestora pe bază rile Transilvaniei se tre- i
muncitoare, care, prin mun rimii române pentru o via tru economia hunedoreană tea din fermă. Acest fapt de raţii judicios întocmi zesc din somnul lor lung 1
ca neobosită, de zi şi ţă mai bună, pentru pre şi naţională —, ar trebui se datoreşte măsurilor lua te. Animalele cu producţii şi îşi scutură ramurile a j
noapte, îşi aduce o însem zentul luminos de astăzi. să amintim modernizările te de conducerea unităţii bune de lapte sînt hrănite bucurie. Undeva, intr-un |
nată contribuţie Ia dezvol Sărbătorirea „Zilei cefe din Simerîa-triaj şi Petro la începutul actualei sta- cu fin de calitate, siloz, geam, o muşcată tinără '
tarea economică şi socială riştilor" se constituie într-o şani, din Depoul Simeria bulaţii a animalelor, acţiu paie, sfeclă furajeră etc. şi vioaie parcă mai sfi- |
a ţării, la împlinirea aspi elocventă dovadă a pre şi din staţiile Peştiş, Că- nilor întreprinse în ziielf Am vegheat ca aceste raţii dează florile gerului. O <,
raţiilor de progres şi pros ţuirii de care se bucură fe lan-băi, Mintia şi Bircea, cu zăpadă şi ger pentru să se respecte întocmai, ca muşcată ca o privire, ca t
peritate ale poporului nos roviarii ţării din partea din staţiile tehnice şi din buna desfăşurare a muncii şi programul de grajd. Tre o şansă a timpului, ca o |
tru. partidului şi statului, dova sectoarele de revizie a va în zootehnie. S-au izolat buie să remarc sprijinul primăvară spre care ne J
în lupta de veacuri a goanelor, dublarea şi elec uşile şi ferestrele adăpos ce ui l-au acordat condu vedem porniţi. Muşcata j
naţiunii române pentru e- dă concretizată în efortu trificarea unor linii, centra turilor, s-au protejat insta cerea cooperativei. Consi rămîne in prelungirea cli- l
liberare socială şi o exis rile perseverente pentru lizarea electrodînamică din ţ laţiile de alimentare cu liul unic agroindustrial Că pei, mingiiatâ de linişte J
tenţă demnă, ceferiştii au modernizarea căilor fero Simeria şi Petroşani etc. Şi î apă, s-a muncit în climat lan, în toate acţiunile în şi de speranţă, îşi dese- |
înscris o pagină glorioasă, viare şi optimizarea trans în acest an, în consens cu J de ordine şi disciplină. treprinse. nează frumuseţea ca un '
prin eroicele lupte din fe porturilor în acest sector, sarcinile sporite ce revin ţ Am stat de vorbă cu Io iriţi ml al visului, al zilei j
bruarie 1933, organizate şi pentru îmbunătăţirea con - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - t nel Olaru, şeful fermei TRA1AN SONDOR de miine. %
conduse de partidul comu tinuă a condiţiilor de mun zootehnice : MJRON JIC 3
nist, care au antrenat ma că şi de viaţă ale ceferiş (Continuare în pag. a 2-a) j — Tovarăşe inginer, con (Continuare în pag. a 3-a)
Din cabina turn a cocoaşei de triere din staţia Simeria-triaj se dirijează vagoanele de trenuri pentru marfă. La pupitru, oamenii din tura a 3-a, condusă do şeful
de manevră Lazăr Luca. Foto N. GHEORGHHJ
