Page 62 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4Î
SiJWfiiSSSSE
(Urmare din pag. 1) duminica, ]
Ninge violent, iar gerul apreciem că am lucrat to- J 12.00 Telex
iţi taie răsuflarea. Dar in tuşi bine, cu 75 la sută din 1 economiei judeţului, sint în 12,05 Lumea •
* Mis'.ei
staţia de cale ferată Sime- capacitatea staţiei, depă- / curs ample lucrări la fina (1\H -
ria-călători este aglomera şind tonajul pe tren cu 1,2 1 lizarea liniei Deva—Brad, 12.10 Din tun
ţie. Oamenii au treburi la sută", li remarcă, pen- \ construirea de garaje şi româncs
zică pop
multiple şi apelează tot tru hărnicia lor, pe impie- j extinderea unor linii, dez 13.00 Album (
mai mult la tren. Vocea goţii Gheorghe Arsin, Ale- > voltarea şi modernizarea u- lor)
crainicei vibrează in mega xandru lacobescu şi Cornel \ nor staţii şi capacităţi, e- 15.00 Lichidei
lui.
foane. Trenul cursă de per Vinfan, pe şefii de mane- 1 lectrificarea în continuare 19.00 Telejurn
soane nr. ..., trenul accele vră Laurian Rentea şi Luca a liniilor, dotarea cu loco lor)
rat .... rapidul ... sau, mai Lazăr, pe manevranţii Ion motive moderne, Diesel-e- 19.20 De ziua
(color),
frecvent, atenţie, trece tren Finişan şi Costică Dulghe- lectrice şi electrice, Intro torie —
de marfă ! Trenuri vin, tre ru, pe magazinerele tranzit ducerea unor sisteme au 19.10 Cîntarea
(color)
nuri pleacă. Iar glasul ro Mono Mesaroş şi Maria tomate de supraveghere şi 20.20 Film ari
ţilor de tren nu mal „este Pop. dirijare a traficului. (color).
un cintec cu suspine 11 , cl Urcăm in blocul de co Tura a 3-n, fruntaşă pc staţie, formată din Cornel Vin (an, loan Pepenar şi Alexan In acest an, sărbătorirea 21.10 Feeric c
dru
de
comandă,
blocul
Guliurov,
din
este un cintec cu... proble mandă, de unde impiegaţii nevră in perimetrul B al staţiei Simeria-triaj. asigură circulaţia trenurilor şi activitatea de ma „Zilei ceferiştilor" are loc lor). En
cal-corcf
me, pentru că macazele, Cornel Vinfan, loan Pepenar intr-un cadru de însufleţi 21,50 Telejurn
Îngheţate, acoperite de ză şi Alexandru Guliurov asi tă angajare a colectivelor lor)
padă, dereglează fluenţa gură circulaţia trenurilor şi Semnale din munca feroviarilor muncitoreşti, a întregului 22.00 Inchidcr
Iui.
circulaţiei. Iar pantogralele activitatea de manevră in popor, pentru transpunerea
locomotivelor electrice în triaj. Este frumoasă şi in în viaţă a măreţelor obiec LUNI, 18
gheaţă şi ele in contactul teresantă munca aici, plină E§ STAŢIA PEŞTIŞ. Ce raportează ce De la Pavel Stoica,' şeful coordonator tive ale Congresului a! 20.00 Telejurn
cu reţeaua de tensiune. de răspundere, dar jos, in feriştii din Peştiş de ziua lor ? „Am făcut al_ staţiei, am reţinut că planul Ia tone Xlll-lea al partidului, a In lor)
Şinele aproape că nu se sectorul B, oamenii inoată faţă cu succes activităţii intense de cir coletărie (expediate şi refacere) a fost dicaţiilor şi îndemnurilor 20,25 Orizont
tific (co
mai disting ide sub stratul anevoie prin zăpadă pentru culaţie şi manevră la care am fost su depăşit, staţionarea la încăncare-descăr- secretarului general al 20,35 Tezaur
gros de omăt. „lată, sint formarea trenurilor, pentru puşi, fără întîrziere de trenuri — spunea care a vagoanelor a fost redusă cu 2,7 Ia partidului, tovarăşul Nicolae lor)
de 27 de ani aici, dar n-am curăţarea macazelor. loan Meşter, şeful coordonator al staţiei. sută, iar sarcina la călători transportaţi Ceauşescu, adresate de la 21.00 Roman-i
prins asemenea iarnă du Activitate intensă la co- La deszăpeziri am lucrat organizat, prin depăşită cu 0,8 la sută. tribuna celui de al lll-lea „Verdi"
(
sodul l
ră, lungă, spune ing. lacob coaşa de triere. O Îndru rotaţie, cu personalul serviciilor mişcare Congres al F.D.U.S., privind 21,50 Telejurn
Bl BRIGADA COMPLEXĂ NR. 4 DEVA.
Dimulete, şeful co ordona- mă direct Iulian Drijman, ) şi comercial, posturilor de macaze şi par- Oamenii muncii de aici, ne-a informat realizarea exemplară a sar 22.00 închidcr
lor)
cinilor de plan din acest
------ -—--------- î tizilor de manevră. Ne prezentăm la a- loan Sişko, adjunct şef de brigadă, acţio an şi Intîmpinarea alege lui.
ceastă zi de sărbătoare cu planul înde
rilor de deputaţi in Marea
nează cu toate forţele pentru urgentarea
plinit la tone expediate în proporţie de finalizării lucrărilor cu termen de punere Adunare Naţională şi în ESP" ‘HJJHEMH
SiMtRIA — unicul | 100,5 Ia sută, cu tonajul brut pe tren mar în funcţiune în acest an. în centrul pre consiliile populare de la 17 ;d INE
fă depăşit cu 1,2 la sută, cu ceilalţi in ocupărilor se situează lucrările de dubla martie a.c., cu realizări re
dicatori realizaţi. Este meritul întregului re a căii ferate pe tronsoanele Uia—Cîm- marcabile.
anotimp al muncii colectiv, din rîndul căruia s-au evidenţiat puri Surduc (termen de predare — 1 iu Răspunzînd grijii constan-, (Patria); Sal
DEVA : IM
Margareta Lupitu, Viorica Popa, Iuliana
Pogănescu, Ccaia Tofana, Viorel Uieţ, nie a.c.), Simeria—Petroşani, cît şi exe te a partidului faţă de îm ta); HUNEDC
salt
(Modern,
condiţiilor
de
bunătăţirea
cuţia viaductelor pe calea ferată Deva—
—
Gheorghe Finaru, loan Pop, Vasile Muş Brad. ■ muncă şi de viaţă ale ce tele roşii sala
(Modern,
tor al staţiei Simeria-câlă- secretarul comitetului de / şi alţii". feriştilor, dezvoltarea şi Popescu (Fia
tori, cea mai mare din ju partid al staţiei. Din gru- ) E2 SECŢIA I.F.E.T. DEVA. Prin măsu perfecţionarea activităţii mandra (“-ta
ŞANI:
deţ şi una dintre cele mai pa A, vagoanele „cad" u- l gg STAŢIA DEVA. Printr-o mobilizare rile de prevenire a conturnărilor de izo din transporturile feroviare, Galax (L
1
importante din ţară. Ne-a şor peste frinele de cale i deosebită, în condiţiile extrem de grele laţie, revizia grupurilor electrogene pro oamenii muncii hunedoreni turi sub spîi
creat, ne creează incă mari cu aer comprimat, care le ) ale acestei ierni, colectivul staţiei Deva prii, asigurarea asistenţei tehnice perma din acest important dome Noiembrie); l
genda - dăreţ
greutăţi. Oamenii se achi atenuează viteza, fiind a- l şi-a îndeplinit principalii indicatori, pe nente şi întărirea formaţiilor de interven niu economico-social acţio Uc (Cultural)
ţie, Secţia de instalaţii fixe de tracţiune
tă insă eroic de obligaţii". poi prinse cu indeminare i prima jumătate a lunii februarie, în pro nează ferm şi responsabil Dreptate in
In 24 de ore, prin gaţa de sabotori, care le diri- ' cent de 100,37 la sută — sarcina statică, electrică Deva, condusă de ing. loan Sze- pentru optimizarea trans ceafărul); LO
l'urată
Simeria-călători tranzitea jează apoi la compunere ) 120,7 la sută — tone transportate, 100 la kely, a reuşit să asigure o derulare nor porturilor pe calea ferată, TRILA : (Min
o
ză circa 10 000 de oameni, pe zecile de linii din gru- i sută — transport cu manevră şl regula mală a activităţii feroviare în perimetrul reducerea consumurilor de (Muncitoresc)
vin şi pleacă 415 trenuri, pa B. Aici se lucrează lără / ritatea circulaţiei. S-au remarcat, prin hăr său de activitate, în pofida rigorilor as combustibili şi energie şi SA : Lupii mi
din care doar 110 sint de Întrerupere, 24 de ore din ) nicie şi conştiinciozitate, între alţii, Pc- pre ale iernii. Contribuţii deosebite Ia creşterea eficienţei eco toresc); URTC.
BR
(Retezat);
călători, celelalte transpor 24, spune interlocutorul, 4 trişor Farcaş, Mircea Dăvîncă, Mihai Ciu- realizările bune ale secţiei şi-au adus co nomice, pentru asigura me (Steaua ri
tă mărfuri pentru judeţ şi Manevrăm, in acest timp, ) botaru, Robinson Sorea, Petru Stănija, lectivele districtelor EA Deva (condusă rea siguranţei şi rit BARZA: Seri
de lacob Cioran), LC 1 Simeria-triaj (Ion
pentru ţară. „Construită in sute de vagoane, mii de ) Silvia Şchiopu. micităţii circulaţiei, spo- te ; (Minerul
Drepta
TIE
Solea) şi LC 3 Simeria (Geza Csuko), pre
1868 şi legată cu Petroşanii tone de mărfuri pentru ^ cum şi de fruntaşii în muncă Vasile Au- rindu-şi contribuţia la de (Patria) ; Lo
in 1870, gara Simeria s-a marile noastre unităţi eco- t Ei ATELIERUL DE ZONĂ PETRO gustin, Constantin Mureşan şi Vasile Ma rularea normală a acti rătoare (Flaci
Rii
extins şi modernizat conti nomice C.S. Hunedoara, ' ŞANI. De la începutul anului 1985, au rin, de mulţi alţii. vităţii din sectoarele pro GIU-BAl : HAT
cultură);
nuu. In 1960 a fost intro C.S.V. Călan, I.M.C. şi 11. I fost reparate în plus faţă de prevederi ductive, la creşterea veni tul (Dacia); E
dusă centralizarea electro- Deva, pentru celelalte, dai / 100 vagoane marfă şi 2 vagoane pentru £1 STAŢIA BÎRCEA MICĂ. „In peri tului naţional şi bunăsta CAlan : Glis
(C
riile
dinamicâ, iar in 19?2 ou şi pentru multe întreprin- 1 călători, au fost depăşite sarcinile de plan oada trecută din acest an, grija noastră, rea generală a poporului. tură); I-II SIMER
fost electrificate mai multe deri din ţară şi pentru ex- (| şi la revizia intermediară a frînei auto preocuparea de zi cu zi au fost îndreptate Aceste obiective se mate fîntînilor (Mu
linii, astăzi in toate cele port, ca şi vagoanele goa- i mate (cu 5 instalaţii mai mult), repararea spre asigurarea ritmică a vagoanelor ne rializează neabătut în mun Baloane de ci
şase direcţii, dinspre care le pentru transportul cor- 1 distribuitoarelor de aer (un plus de 20 cesare transportului de mărfuri pentru ca ceferiştilor. O dovedesc mina); GHEL,
tea şi revolut
vin şi spre care pleacă tre bunelui din Valea Jiului distribuitoare). Depăşirile la „total echi beneficiarii pe care-i deservim — arăta şi rezultatele bune pe care
nurile din Simeria, pulin- spre termocentrale". valente" au fost de 13 Ia sută, producţie Gheorghe Nandrea, şeful coordonator al le-au obţinut în cinstea zi
du-se circula cu locomoti Peisajul muncii la cocoa- i suplimentară obţinută în special pe sea staţiei. Am căutat să ne facem cît mai lei lor, în pofida condiţii
ve electrice, relevă Vladi- şă este captivant. Să-l pri- 1 ma creşterii productivităţii muncii cu 12 bine datoria. Şi am reuşit. N-au fost în- lor grele generate de iarna
mir Cazacu, secretarul co veşti, peste Întinderea de \ la sută. Se evidenţiază în mod deosebit tîrzieri de trenuri din cauza noastră, iar deosebit de aspră din a-
J
mitetului de partid al sta nea fără hotare. Şi din t Victor Andraş, Ştefan Strejeru, Gheorghe circulaţia s-a desfăşurat în depline con cest an, pe care însă oa înce * '
fiei”. Înalt cerne continuu. In ca- ' Grangure, Ion Popa, Ionel Borlea, Ion diţii de siguranţă. în mod deosebit s-au menii de la calea ferată tiştii a, /toi
In cabina de control, din bina turn a cocoaşei, aca- ) Costea, Nicolae Colceru şi alţi muncitori evidenţiat impiegaţii Georghe Găinan şi le înving cu tenacitate şi le hunedore
apropiere, tura a ll-a — rii Valeria Voica, Angelica l harnici. (C. Aoanei Rahoveanu, corespon Nicolae Ciopreanu, magazinerul loan Ga- înaltă dăruire, adesea cu întrece în t
Iruntaşă in Întrecerea so Tudosie şi Victoria Nedel- / dent). fiţa". eroism. judeţene a
cialistă pe anul 1984 (al cu, manevrantul Dorel Mo- ) HJ I.M.M.R. SIMERIA. In intîmpinarea Să-i felicităm pe fero V-a ediţii i
cătuită din impiegaţii Mir- tocea şi şelul de manevră ^ m staţia SUBCETATE. Şi în aceas „Zilei ceferiştilor", colectivul de aici ra viari de ziua lor şi să le lui naţional
cea Spinean, Nicolae Ma Aurel Lucacl işi fac cu con- , tă staţie, activitatea a decurs în condiţii portează îndeplinirea planului, de ia în urăm noi şi importante suc României",
tei şi Angela Piscoi) —, co ştiinciozitate datoria şi ast- I normale, toate trenurile primind semna ceputul anului şi pînă la zi, la producţia cese în misiunea nobilă pe pe zone, în
ordonată efectiv de adjunc fel, prin coordonarea elec- ^ lul „liber" la timp, circulînd în siguran industrială în procent de 100,3 Ia sută şi care o au de a asigu dura patru
tul şefului staţiei schimb, trodinamică a macazelor, i ţă. Oliviu Vlăiconi, Eugen Todescu. Ro- Ia producţia marfă — 100,4 la sută, re- ra operativ şi econo — la Haţeg ;
Cornel Munteanu, dirijează intr-un minut sint dirijate 1 moius Merean, Anton Boceat, David Mun condiţionînd peste prevederi 5G0 osii. în mic transportul de mărfuri miercuri
cu competenţă şi răspun 3-4 vagoane spre liniile de ţ teanu, Todor Popovici, Violin Munteanu tre evidenţiaţii în muncă : loan Pienar, şi de produse pe calea fe (participă şi
dere circulaţia şi manevra formare a trenurilor. Aceas- 1 âînt numai cîţiva dintre cei 80 de cefe Vasile Ionichente, Cornel Turdăşan, pre rată, în folosul economiei meria şi Ilia
în intreaga staţie. „Maca fo activitate este susţinută ' rişti de aici care s-au remarcat prin hăr cum şi formaţia de legat boghiuri condu naţionale, de călători, spre lan şi Hunec
zele îngheţate pentru di temeinic şi de oamenii din nicie şi dăruire în muncă. Ce rezultate să de Vasile Spancioc. (J. loan, corespon treburile multiple ale oame — Brad.
recţia... ; interveniţi ur cadrul districtului M.A.C.T., s-au obţinut ? dent). nilor. Un cald omagiu bra
gent I", informează şi dis condus de loan Bartoş, între i vilor muncitori ceferişti !
pune Mircea Spinean. „Ză care se evidenţiază — in '
pada şi gerul ne-au pus la munca de Întreţinere, revl- I
pămint macazele, ne spu zii şi reparaţii - Alexandru | Timpul pro
ne el apoi. Dar, încet, În lonaş, Lucian Benţa, Titu i azi, 17 februai
cet, oamenii Înving rigori Bălă, Florin Albu, Domnica ’ Trenul personal 2710, mea va li re
noaptea şi di
le iernii, dau cale liberă Zaharia, Dobrica Cirstea şi ) Simeria — Petroşani, a rul va fi var
trenurilor". alţii. ^ ajuns în gara Călan-băi. va sufla modi
Vreme ciinoasă şi in Si- Nu-i deloc uşoară, mun-t Probînd un înalt spirit torul nordic,
rile minime v
meria-triaj. Activilatea de ca la calea ferată, mai a- > de observaţie şi vigilen se între minut
formare a trenurilor se de Ies in condiţiile unei ierni ţ ţă, de profesionalism, 17 grade, iar
rulează anevoios. Şeful atit de dure ca cea pe ca- 1 lăcătuşul de revizie Do între minus l:
grade. Local
coordonator al staţiei, ing. re o traversăm. Spre lauda ! rin Herbei a constatat o duce cpe-ă,
losif Jabotinschi, invocă şi lor, insă, ceferiştii Simeriei ) defecţiune ascunsă la de chic. ,ră.
La munte, \
el asprimea iernii, insă e- fac eforturi deosebite pen un vagon — blocarea geroasă, cu ci
videnţiază munca tenace a tru a birul greul şi a-şi saboţilor pe boghiu. L-a Vintul va sui
oamenilor, atit a celor de cinsti ziua cu realizări bu-s anunţat imediat pe im cu unele inte:
la mişcare, cit şi a celor ne in muncă. Pentru că, piegatul de mişcare dis- G0—80 km /oră
nordic.
L
rul
de la districtele de linii orice anotimp ar fi, pentru pozilor Cornel Ţip, ca va fi spulberi
(care duc in mare parte ceferişti este unul singur - 1 re a ordonat oprirea tre Pentru urmi
povara vremii violente), a munca —, traversat continuu nului. Cei doi ceferişti zile : Vremea
au acţionat cu maximă rece, geroasă
celor de la C.T., L.C. şi T la inalta temperatură a dă dimineaţa. Cei
(centralizare şi telecomuni ruirii şi hărniciei. Iar Simeria operativitate. au scos riabil. La sfîrt
v
caţii, linia de contact şi a fost, este şi rămîne un vagonul defect din com lului cerul ma
înnourări
punerea trenului şi, du
tracţiune), ca şi a celor reper vital al căilor noas pă un timp foarte scurt, şi va ninge i
de la revizia de vagoane, tre ferate, vital al econo personalul 2710 şi-a va sufla modf
1
din celelalte compartimen miei noastre naţionale. continuat drumul spre torul nordic. îni
le
minime
te operaţionale din staţie, Şi a mai plecat un tren Petroşani, în depline şi minus 15 gr
care colaborează perma din gară... condiţii de siguranţă a maxime între
nent, fructuos intre el. „In circulaţiei. (loan Jura, minus 5 grad
cală. cu depui
condiţiile grele ale iernii, DUMITRU GHEONEA Intr-una din sălile de comandă ale R.C.M. Petroşani, ing. Victor Iloiu, şeful R.C.M., citiră. (Meteor
şi operatorul R.C. Vasilc Stoica rezolvă probleme curente de regularitate şi siguranţă a corespondent).
circulaţiei. viciu: Ludovic