Page 65 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 65
ÎN ZIARUL DE AZI :
FWTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA
■ Invăţămintu! politico- 51 CONSILIILE POPULARE
ideologic - condus cu
răspundere şi compe
tenţă Br n ca
° '* Bună dimineaţa,
B Prin eforturi conjugate, 1 7
spre rezultate supe
rioare în producţie oameni buni!
B Realizările bune în
Salutăm Brănişca într-o eliberare. Au scăpat de
munca din zootehnie
aduc şi retribuţii pe splendidă dimineaţă de grijile cumpărării de pămîn-
măsură îngrijitorilor Făurar. Aşezarea se află turi şi animale peste pu
sub plapuma groasă şi albă terile lor. Agoniseala mun
B „Noul statut politic şi a acestei ierni labuloase, cii, sporită an de an, au
social îl datorăm parti aşa cum ştim iernile din orientat-o spre binele lor
dului" copilărie. Aerul aspru, ve şi al obştei. Iar aici se află
B întrecerea se pregăteş nit dinspre dealurile do- izvorul gestului şi trudei
te prin activitate con moale şi aorta Mureş, o rar sociale. Aşa s-au putut con
tinuă şi vineţiu, imprumutind şi strui, in cele 9 sate, a-
roz şi verzui, mai in zare, proape 800 case noi, re-
de la razele culcate ale levind o cu totul altă con
stăpinului Soare. Deasupra diţie. Dar nu numai atita.
înir-o atmosferă de vibrant entuziasm, deplină unitate caselor, cromatica azuria se Unindu-şi pămîntul şi avu
tul, locuitorii comunei şi-au
îmbogăţeşte cu trîmbe al
be, mişcătoare, semn de creol o cooperativă agrico
viaţă şi de tihnă. Rarii tre lă bogată, in care se face
sie cuget şi simţire, voinţă şi dorinţă unanime, cetăţenii cători, grăbiţi, îşi dau bine tot mai bine simţită mişca
ţe şi din mers, îşi confirmă rea calitativă. Oamenii au
ce ştiu despre această iar grijă tot mai mare pentru
circumscripţiei electorale nr. 1 „23 August" nă bărbătească. destinul fiecărui petic de
AŞEZĂRI HUNEDORENE
din Bucureşti au propus candidatura ÎNTRE DOUĂ LEGISLATURI
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU fie incompletă, după care, calitatea lucrărilor, pentru
Recurgem la o monogra
pămint, pentru timpul şi
pe la începutul secolului îmbunătăţirea raselor de a-
!
pentru alegerile de deputaţi In Sfarea Adunare ia|i@ia i i actual ,,ţăranii locuiau in nimale. adăposturile şi hra
| case din împletituri de nu- na lor. De aici, sporuri a-
j iele, lipite cu pămint şi nuale ţot mai importante,
Luni după-amiază, într-o dependenţei popoarelor, lateral dezvoltate şi înain gust", se constituie într-o I acoperite cu paie, foarte rar ajungindu-se in 1984 la
atmosferă de vibrant en pentru înţelegere, colabo tare a României spre co înflăcărată şi vibrantă ex | cu şindrilă. Abia mai tir- producţii unicat ca mări
tuziasm, adunarea cetăţe rare şi pace în lume. munism, tovarăşul Nicolae presie a sentimentelor de ; ziu, după primul război me, în istoria comunei. In
nilor din circumscripţia Reliefînd cu pregnantă Ceauşescu, patriot înflăcă nemărginită dragoste şi cel | mondial, apare ici-colo cite 1983, cooperativa agricolă
electorală nr. 1 „23 Au înfăptuirile istorice ale rat, ce şi-a dedicat întrea mai adînc respect faţă de j o casă din cărămidă". Con- a predat la fondul de stal
gust" a municipiului Bu operei de construcţie socia ga viaţă şi activitate sluji comunistul de omenie, care j tinuăm, remarcind că pînă 426 tone de grîu, iar in
cureşti, exprimînd deplina listă din România, pe care rii intereselor fundamenta întruchipează cu strălucire i in anul eliberării patriei, 1984 - aproape 660 tone.
unitate de cuget şi simţi naţiunea noastră le-a ob le ale partidului şi po cele mai înalte virtuţi şi | in toată comuna s-au ri- Prima şcoală apare in
re, voinţa şi dorinţa tutu ţinut, îndeosebi în ultime porului, împlinirii supre aspiraţii ale noastre, a că | dicat abia aproape 20 de Brănişca in anul 1832. In
ror celor ce trăiesc şi mun le două decenii de cind în melor idealuri de drepta rui activitate, operă şi fap case din cărămidă. loc de cărţi elevii aduceau
cesc in cuprinsul acestei fruntea partidului şi statu te, libertate, independenţă, tă, identificate pe deplin | N-ar li vrut, oare, oame in străiţi lemne crăpate,
mari platforme industriale lui se află tovarăşul bunăstare, progres şi pace cu vocaţia constructivă şi nii să-şi Iacă lăcaşuri mai pentru încălzirea şcolii.
a Capitalei, a propus can Nicolae Ceauşescu, intrate ale întregii naţiuni. opţiunile fundamentale ale i omeneşti ? Cine poate Eleve nu existau pe acea
didatura t o v a r ă ş u l u i adînc în istoria naţională Asemeni tuturor fiilor naţiunii, pun cu putere în crede aşa ceva ? Numai că vreme, şi incă mult timp
Nicolae Ceauşescu, secretar drept perioada cea mai bo patriei, sîntem încredin lumină trăinicia concepţiei strimtoarea era atit de după ea, căci se considera
general al Partidului Co gată în împliniri, adu ţaţi că propunerea ca to revoluţionare, profund ori ingustă incit ţăranul nu-şi că femeile n-au nevoie de
munist Român, preşedintele narea a constituit un nou varăşul Nicolae Ceauşescu, ginale, pe care secretarul putea străbate dorinţa prin carte. Nici după două de-
Republicii Socialiste Româ prilej de exprimare a uni marele făurar al noului general al partidului a aşe ea cu faptă cu tot.
nia, preşedintele Frontului tăţii de nezdruncinat a între destin socialist al ţării, să zat-o la baza întregului Şi mai adăugăm că anii CORNEL ARMEANU
Democraţiei şi Unităţii So gului popor în jurul parti candideze în alegerile pen proces de edificare a noii de după cooperativizarea
cialiste, pentru alegerile dului nostru comunist, al tru cel mai înalt organ al societăţi socialiste, forţa agriculturii au însemnat altă (Continuare în pag. a 3-a)
de deputaţi în Marea A- secretarului său general şi puterii de stat, repre şi capacitatea creatoare ale
dunare Naţională. a evidenţiat hotărîrea tutu zintă opţiunea politică eminentului conducător de
Expresie elocventă a dra ror oamenilor muncii de fundamentală a întregului partid şi de stat care, de
gostei şi recunoştinţei pro a-şi mobiliza tot elanul popor, care şi-a găsit o venind — prin tot ceea ce
funde pe care comuniştii, creator,- întreaga energie strălucită confirmare, la a întreprins şi întreprinde
toţi cetăţenii patriei, fără pentru realizarea exempla Congresul al XlII-lea al — exponentul cel mai au
deosebire de naţionalitate, ră a sarcinilor economico- partidului, în memorabilul torizat al poporului său,
le nutresc faţă de condu sociale ale ultimului an al act al realegerii ctitorului s-a impus, totodată, în
cătorul iubit şi stimat al actualului cincinal, în ve României socialiste în su conştiinţa întregii omeniri
partidului şi al ţării pen derea asigurării celor mai prema funcţie de secretar ca o proeminentă persona
tru activitatea sa neobosi bune condiţii pentru înfăp general al partidului, iar la litate a vieţii politice con
tă consacrată înfloririi pa tuirea măreţelor obiective Congresul al III-lea al
triei noastre socialiste şi stabilite de Congresul al Frontului Democraţiei şi temporane, ilustru militant
înaintării ei pe trepte tot XlII-lea al partidului, pen Unităţii Socialiste, în func al mişcării comuniste şi
mai înalte de progres şi tru prosperitatea patriei ţia de preşedinte al celui muncitoreşti internaţionale,
civilizaţie, creşterii bună noastre, România socialis mai cuprinzător organism revoluţionar consecvent şi
stării şi fericirii celor ce tă. luptător neobosit pentru
muncesc, această propune Adunarea a fost deschi politic şi democratic al făurirea unei lumi mai
re reprezintă o nouă şi să de primul secretar al societăţii noastre. bune şi mai drepte pe pla
grăitoare dovadă a încre Comitetului de partid al Avem astăzi încă un pri neta noastră.
derii depline în politica sectorului 3, Constantin lej minunat pentru a ne Exprimîndu-ne deplina
Partidului Comunist Ro Smcu. îndrepta gîndurile şi sim satisfacţie , şi neţărmurita
mân, a hotărîrii ferme de In cadrul adunării a luat ţămintele de caldă preţuire gratitudine faţă de inesti
a acţiona cu întreaga pri cuvîntul tovarăşul Gheor- ce ne leagă de fiul cel mâi mabila contribuţie pe ca-.e
montaj
I.l’.L.,
cepere şi energie pentru ghe Pană, membru al Co ilustru al poporului, al t o v a r ă ş u l Nicolae practicant sectorul Cita şi al Secţiei timplâric Deva. Elcvttl
mon
Marius
muncitoarea
Curechean
Eva
îndeplinirea exemplară a mitetului Politic Executiv cărui nume reprezintă sim Ceauşescu a adus-o şi o tează componentele bufetului „OPAL", un model contrac
sarcinilor pe acest an şi pe al C. C. al P.CJR., prim- bolul a tot ceOa ce dorim aduce la elaborare j şi tat la export.
întregul cincinal, pentru secretar al Comitetului mu şi ne-am propus să înfăp transpunerea in viaţă a po
înfăptuirea istoricelor hotă- tuim mai măreţ şi mai liticii profund ştiinţifice a
rîri ale Congresului al nicipal Bucureşti al P.C.R., frumos, cu demnitate şi partidului şi statului, sîn In spiritul sarcinilor şi orientărilor
XlII-lea al partidului. care a spus: cutezanţă, pe drumul ales tem mîndri că, în anii ce
Trăim a s t ă z i mo
Adunarea, organizată în pentru făurirea viitorului au trecut de la Congresul date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cadrul acţiunilor de desem mente de înălţătoare luminos al ţării, pentru a al IX-lea al partidului, care
mîndrio patriotică prilejui
nare a candidaţilor pentru te de înalta cinste ce o exprima, împreună cu toţi a inaugurat o epocă lumi
alegerile de deputaţi în fiii României socialiste, cel noasă, de profunde trans Energia electrică să fie riguros
Marea Adunare Naţională, avem de a propune, în nu mai profund omagiu se formări revoluţionare in
a avut loc la cunoscuta mele Consiliului Naţional cretarului general al parti viaţa partidului şi a ţării,
întreprindere bueureşteană al Frontului Democraţiei şi dului pentru tot ceea ce poporul nostru a înscris în gospodărită, sever economisită!
„23 August". Unităţii Socialiste, ca în hronicul de aur al istoriei
Circumscripţia electorală a făcut şi face spre binele
Au luat parte muncitori, şi fericirea naţiunii noas naţionale o pagină de glo Dis-de-dimineaţă ne n- nostru raportează chiar că
ingineri şi tehnicieni din nr. 1 „23 August" a muni tre, pentru triumful cauzei rie şi măreţie fără egal flăm la sediul i.R.F. De a economisit o anumită
această reprezentativă cita cipiului Bucureşti să can socialismului şi păcii în de-a lungul întregii exis va. Tovarăşul Cornel Mîr- cantitate de energie elec
delă industrială a Capita dideze, la alegerile ce vor întreaga lume. tenţe multimilenare a pa za, inginerul şef al între trică în prima lună de
lei, de la unităţile alătu avea loc la 17 martie 1985, triei. prinderii, face o primă pu muncă din acest an.
rate ,,Republica" şi secretarul general al parti Izvorîlă din adîncul ini împreună eu întregul po nere în temă : între timp, echipajele
„I.M.U.A.B.", din institute dului, preşedintele Repu milor şi cugetelor noastre, por, oamenii muncii din — Aplicând eu fermitate permanente de control ale
de cercetare şi proiectare, blicii Socialiste România, din convingerea nestrărnu- Capitală dau o înaltă apre măsurile stabilite de Co I.R.F. Deva s-au întrunit,
instituţii de învăţămînt şi preşedintele Frontului De 4 tată că prezenţa pe mai ciere rolului determinant, mitetul Politic Executiv al sînt gata de drum. Aşadar,
sănătate, de la alte uni mocraţiei şi Unităţii So departe a tovarăşului meritelor excepţionale ce C.C. al P.C.R., orientările raidul nostru începe. Ingi
tăţi aflate în această zonă, cialiste, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu în frun şi îndemnurile secretarului nerul Ioan Ilaţeganu, direc
precum şi numeroşi locui Ceauşescu, conducătorul tea partidului şi a ţării re revin tovarăşului Nicolae general al partidului nos torul întreprinderii, plea
tori ai cartierului. Prin a- iubit al partidului şi al prezintă chezăşia mersului Ceauşescu în imprimarea, tru, tovarăşul Nicolae că la C.S. Hunedoara, uni
plauze şi urale puternice, poporului, proeminentă nostru neabătut spre noi în toate domeniile, a spiri Ceauşescu, cuprinse în ma tate de care răspunde; Cor
cei peste 8 000 participanţi personalitate politică a culmi de progres şi civi tului revoluţionar, profund gistrala cuvântare rostită nel Mîrzn, inginerul şef, la
au dat glas celor mai înăl lumii contemporane. lizaţie, a înfăptuirii exem înnoitor, care a catalizat la Congresul al III-lea al C.S. „Victoria" Călan, un
ţătoare sentimente de stima Cu adîncă recunoştinţă şi energiile şi forţa creatoare F.D.U.S., consumatorii de alt mare consumator; ing.
şi preţuire faţă de activita satisfacţie deplină susţi plare a hotărîrilor istori ale naţiunii, reflectîndu-se energie, electrică din judeţ Traian Cosa, director ad
tea neobosită, plină de dă nem, din toată inima, can ce ale celui dc-al XlII-lea cu vigoare şi definind di s-au încadrat, de la înce junct, la I.L. Deva; ing.
ruire a secretarului general didatura pentru organul Congres al partidului, pro mensiunile strălucite ale e- putul anului, în cotele de Petre Staneiu, şeful com
al partidului, ctitor al suprem de stat a celui mai punerea pe care, cu adîncă pocii, care, numită pe consum ee le-au fost re partimentului furnizarea
României moderne, eminen stimat fiu al naţiunii noas emoţie şi recunoştinţă o drept cuvînt „F p o c a partizate. Avem doar şase energiei electrice, la I. „A-
tă personalitate a lumii tre socialiste, genialul stra susţinem în această mare Ceauşescu", înscrie cu glo consumatori care au depă
contemporane, strălucit mi teg şi .conducător revoluţio adunare populară a cetă rie, pe frontispiciul său, şit cu puţin consumurile, GH. I. NEGREA
litant - pentru socialism, nar al operei de făurire a ţenilor din Circumscripţia dar cum mulţi alţii au în
pentru cauza libertăţii şi in societăţii socialiste multi electorală nr. 1 „23 Au {Continuare in pag. a 4-a) registrat economii, judeţul (Continuare in pag. a 3-a)