Page 66 - Drumul_socialismului_1985_02

DRUMUL SOCIALISMULUI I
3 '

învăţămîntul politico-ideologic — ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -
EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI, A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI
condus eu răspundere şi competenţă

După efectuarea controlu­ Prin efortors cosijugote, spre 20,00 ’
® Sprijin concret fiecărui cerc © Cum arată un control lui, toţi participanţii au 20,15 ,
ia fata locului © Analize periodice, la obiect completat cîte o fişă, pri­ rezultate superioare în producţie 20-rs ] I
mită dinainte, în care sînt
Biroul Comitetului orăşe­ au fost controlate 80 de cuprinse principalele date 1 i
nesc de partid Călan şi-a cercuri din totalul de 128 ale cercului şi din care îţi REALIZĂRI IN 1984 : Obţinerea peste plan a 21 care dorim să le majorăm". 20,55 1
cristalizat o experienţă existente pe raza oraşului. poţi forma o imagine — tone plumb şi 3 451 tone sulf în concentrate, 2 600 Alţi participanţi la dez­ 20,50 '.
demnă de a fi exemplu în Au participat toţi membrii chiar dacă incompletă, dar tone calcită şi 780 tone bentonită, 365 tone utilaj teh­ bateri — Ioan Toma, şeful
conducerea învăţămîntului biroului comitetului orăşe­ utilă — asupra modului nologic şi piese de. schimb recuperate şi recondiţionate sectorului transport subte­
politico-ideologic de partid nesc, membrii consiliului în care s-a desfăşurat dez­ în valoare de 44,8 milioane lei. S-au executat supli­ ran, Nicolae Man, şeful 21,50
şi de masă. Din această ex­ de educaţie politică şi — baterea. mentar 1 540 ml lucrări de pregătiri si 100 ml lucrări secţiei electromecanice, Io-
perienţă se detaşează cîte- o noutate — comuniştii or­ O activitate vie, antre­ geologice. sif Avram, de la uzina de
va elemente revelatoare: ganizaţiei de bază de la nantă au avut cercurile de preparare — au recunoscut
caracter sistematic, meto­ serviciul tehnic al C.S.V. la turnătoria veche, de la lipsurile care mai există
dic, stăruinţă, calitate. Il întrebăm pe Dionisie serviciul proiectări, bobi- ANGAJAMENT PE 1085 : Depăşirea planului pro­ în colectivele în care mun­ BU<
cesc şi s-au angajat să ac­
Le vom lua pe rînd. Frenţoni, secretarul adjunct naj, carbofluid I şi II, din ducţiei marfă cu un milion lei şi a producţiei nete ţioneze mai hotărît. diopri
combinat, precum şi cele
0,45 I
Intîi de toate, conducerea cu problemele de propa­ de la E.G.C.L. şi ' I.C.S. cu 500 000 Iei, realizarea suplimentară a 4 tone plumb şi Despre activitatea, greu­ Bricul
şi îndrumarea întregului gandă al comitetului orăşe­ Mixt. Aici, tema supusă în 200 tone sulf în concentrate, 10 tone utilaj tehnologic tăţile întîrnpinate şi mă­ nai;
invăţămînt este obiect al nesc de partid: cum s-au discuţie — Direcţiile dez­ şi piese de schimb, în valoare de un milion lei, creş­ surile întreprinse pentru rigurt
îndep
răspunderii colective, a în­ antrenat comuniştii de la terea productivităţii muncii faţă de cea planificată cu redresarea activităţii din rii;
tehnic în acţiunea de con­ voltării economico-sociale 200 lei/persoană, reducerea cheltuielilor materiale cu 8,10 (
tregului organ de partid. a ţării în cincinalul 1986— cariera de cupru şi de la
trol ? Ne răspunde : 200 000 lei. 9.00 I
Marţi, 12 februarie a.c., — Obişnuim ca de fie­ 1990 şi în perspectiva pî- uzina de preparare a cu­ Băspu
am participat la o acţiune care dată să antrenăm cîte nă în anul 2000 — a fost prului au vorbit cu respon­ 10.00
de control asupra modului o organizaţie de bază în­ bine reliefată. O notă bună Relief înd rezultatele ob­ Morii. Solicităm însă asi­ sabilitate şi angajare Ga- Formi
tori;
în care se desfăşoară învă- treagă, sau parţial, la con­ pentru conducerea inteli­ ţinute de colectivele de la gurarea necesarului de e- briela Popescu, Otmaj dansu
ţămîntul politico-ideologic trol. Realizăm două lucruri gentă a discuţiilor au pri­ I.M. Barza în anul 1984, nergie electrică, de lubri- Kheill şi Aurel Toma. a- Miorlţ
de partid în organizaţiile bune cu—aceasta. Pe de o mit propagandiştii Con­ darea de seamă prezentată fianţi, acumulatori şi piese preciind că materializarea grafie
de bază din combinatul si­ parte cuprindem un număr stantin Opriceană, Mircea de Nicolae Lungu, pre­ de schimb". „Deşi ne-am măsurilor stabilire pentru letin
fonul
derurgic. Intre elementele mai mare de cercuri, iar Pavel, Gruia Ţirt, Gheor- şedintele consiliului oame­ depăşit planul la minereu, aceste obiective va asigu­ bliciti
de organizare, amintim că pe de altă parte, se reali­ ghe Roşu, Dumitru Heghe- nilor muncii, şi participan­ ra îndeplinirea planului şi ştiri;
12.25
a doua zi de marţi din fie­ zează şi un reuşit schimb duş, Aurel Răgaci, Angeli­ ţii la dezbateri au apre­ I.M. BARZA la acest important sorti­ ruiui;
care lună este consacrată de experienţă între cercu­ ca Stratulat şi mulţi alţii. ciat că nu au muncit la ment, atît d: necesar pen­ radio-
învăţămîntului politico- rile controlate şi comuniş­ Un merit important al nivelul real al posibilită­ tru economia naţională. 3; 15,
ideologic. tii care efectuează con­ majorităţii cursurilor con­ ţilor de care dispun, că — am înregistrat restanţe la Forumul autoccnducei ii 10,00 :
Solişi;
Cum se realizează con­ trolul. stă în faptul că dezbaterile pe lingă unele greutăţi o- unele sortimente —• releva şi autogestiunii muncito­ ce dc
trolul ?. De regulă alegem orga­ realizează o reuşită legătu­ bieetive pe care le-au avut, Gheorghe Roşea, şeful sec­ reşti de la I. M. Barza a gram
10.25
Printr-un grafic, din timp nizaţiile de bafă ai căror ră între orientările şi o- mai ales în cariera de cu­ torului Musariu I. Aceasta concluzionat că există con­ că; II
întocmit, sînt stabilite cer­ comunişti au un bun nivel biectivele cuprinse in do­ pru de la Valea Morii şi şi din cauza scăderii con­ diţii ca în acest an planul 17,00 :
curile care urmează să fie politico-ideologic şi o anu­ cumentele de partid şi sar­ în noua uzină de prepara­ ţinutului de metale în mi­ să se îndeplinească inte­ Partid
controlare, precum şi cine mită experienţă. De aceas­ cinile concrete. ce revin re — s-au perpetuat o se­ nereuri, a neâsigurării e- gral, eu toate greutăţile conşti
participă la efectuarea lui. tă dată am invitat organi­ colectivelor de muncă. rie de lipsuri de organiza­ fectivelor în abataje şi nc- mari puse în ianuarie şi în 17,30
Orele
în marţea de care vorbim zaţia de bază de la tehnic. A. CORNESCU re şi disciplină a muncii, respectării unor tehnolo­ februarie de rigorile aces­
absenţe nemotivate şi aba­ gii de lucru, a unor repa­ tei ierni aspre. Minerii de /
la Barza au obligaţia pa­
o -Da
„Noul statut politic şi social teri de la normele de pro­ raţii de slabă calitate a u- triotică de a răspunde prin tr-o i
tilajelor. Iii ianuarie şi de
tecţia muncii, pentru solu­
muzic
ţionarea cărora organul co­ la începutul lui februarie, fapte remarcabile de mun­ tin d.
îl datorăm partidului" lectiv de conducere nu a ca urmare a măsurilor lua­ că înflăcăratci chemări a
partidului privind sporirea
operativ,
te — redistribuirea perso­
intervenit
efi­
cient. „Noi am obţinut re­ nalului în subteran şi deci bazei proprii de materii
Matură, analitică, anga- cuperare, recondiţionare, critic şi autocritic nl dării zultate bune în 1984, am creşterea efectivelor în prime şi resurse energeti­ y
jantă — iată coordonatele revalorificare". de seamă, prin competen­ început bine şi în 1985 şi activitatea de bază, inten­ ce — obiectiv primordial
care au caracterizat lucră­ Realizarea angajamentu­ ţa şi responsabilitatea in­ chemăm la întrecere pe a- sificarea activităţii în zona înscris în documentele Con­
rile Conferinţei pentru da­ lui de muncă patriotică (a- tervenţiilor participantelor, cest an toate sectoarele de Mariu, cu conţinuturi mai gresului al XlII-lea al
re de seamă şi alegeri a sumat de comitetul orăşe­ prin propunerile de impor­ producţie ale întreprinde­ crescute, întărirea ordinii partidului.
organizaţiei orăşeneşti de nesc al femeilor) în pro­ tanţă majoră făcute (şi ca­ rii — a spus Candin Şte­ şi disciplinei etc. — am ob­
femei din Brad, moment porţie de 112 la sută de­ re vizează crearea de noi fan, şeful sectorului Valea ţinut rezultate bune, pe
de referinţă în munca şi monstrează gîndirea eco­ locuri de muncă pentru
viaţa celor care şi aici nomică şi acţiunea femei­ femei, îmbunătăţirea trans­
şi-au cîştigat — sub con­ lor din majoritatea comi­ portului feroviar, a aron­
ducerea partidului — un siilor şi mai ales ale celor dării unităţilor industriale
nou statut politic şi social. de la I.M. Barza, Mina pe circumscripţii sanitare,
Pentru că, la Brad, pon­ Ţebea, secţia mobilă, auto­ asigurarea unor -baze spor­
derea femeilor în persona­ baza T.A., P.T.T.R., învă- tive) — s-au constituit in­
lul încadrat în activitatea ţămînt, cooperaţie ş.a. tr-un moment de referinţă
din industrie şi în institu­ în viaţa politică şi socială
ţii reprezintă 27 la sută, Conferinţe pentru a oraşului Brad. Ele au
iar în agricultură, prezen­ dat noi dimensiuni anga­
ţa este mai însemnată. Pre­ dări de seamă jării, responsabilităţii şi
ocuparea comitetului oră­ şi alegeri dorinţei femeilor de a se
şenesc de partid de a spori în organizaţiile integra cu întreaga capaci­
numărul femeilor în deta­ de femei tate, putere de muncă, simţ
şamentul comuniştilor a estetic şi gospodăresc la
făcut ca peste 32 la sută împlinirea obiectivelor e-
din membrii organizaţiilor Perfecţionarea pregătirii conomico-sociale şi cultu-
de partid să-l reprezinte profesionale, policalifica­ ral-educative ce revin a-
femeile, prezenţa acestora rea, respectarea normelor şezării din istoricele docu­
în conducerea organizaţii­ de protecţie a muncii au mente ale Congresului al
lor de masă şi obşteşti, fost probleme de interes XlII-lea al partidului —
precum şi a instituţiilor şi major cărora, atît darea spre a-şi onora cu cinste
întreprinderilor din oraş de seamă cit şi dezbateri­ noul statut pe care îl ocu­
fiind semnificativă. le le-au acordat locul cu­ pă în viaţa materială şi
venit. „Avînd in vedere spirituală a Bradului. Fabrica de producţie industrială mică
— In deplină consonan­ punerea în funcţiune a noi­ textile. Formaţia conduşii de Doina Martin şi maistrul Nicoieta Tudoran, intr-o obişnuită
ţă cu indicaţiile şi orientă­ lor capacităţi de producţie LUCIA LICIU zi dc iucru.
rile conducerii partidului, la uzina cupriferă, am ini­
Rcz
sub îndrumarea comitetu­ ţiat cursuri de calificare 17 fe
lui orăşenesc de partid, pentru 36 de femei, 146 au
ne-am străduit să mobili­ urmat cursuri de perfecţio­ Realizării© bune în munca din zootehnie Ext
zăm capacitatea şi energiile
creatoard' ale femeilor din nare, din care 96 au fost aduc şi retribuţii pe măsură îngrijitorilor Ext
Brad şi din satele aparţi­ policalificate, iar acţiuni­ Ext
nătoare la înfăptuirea pro­ le în sprijinul realizării
gramului de dezvoltare a sarcinilor de producţie Ferma zootehnică a coo­ producţiei animaliere. Ac­ se află în stadiu avansat exemple de strădanie şi Fon
şi-au demonstrat operativi­ perativei agricole de pro­ centul îl punem pe asigu­ de gestaţie. Se urmăreşte, responsabilitate. 807 04
oraşului în profil teritorial.
tatea şi eficacitatea" — a- ducţie din Mărtineşti se si­ rarea furajelor de bună totodată, o selecţie atentă — Cum se reflectă re­ lei, r
Apreciem — remarca prof. răta sing. minier Ileana tuează, de mai mulţi ani, calitate. în acest scop avem a animaleloi'. Viţelele re­ zultatele ce se obţin în
Lidia Fumurescu, preşedin­ Popa, preşedinta comisiei printre unităţile cu rezul­ în fiecare an o suprafaţă ţinute pentru prăsilă sînt eîştigurile oamenilor din
ta comitetului orăşenesc ai de femei de la I.M. Barza. tate notabile. în anul 1984, semănată cu trifoi şi lu- bine hrănite şi îngrijite, fermă ?
femeilor — substanţialele Preocuparea pentru intro­ efectivele totale şi matcă, cernă, de pe care produ­ cu furaje de bună calita­ — Cine muncfrşte cu tra­
depăşiri la producţia mar­ ducerea unor noi produse atît la bovine cit şi la cem nutreţuri cu valoare te, gere de inimă şi cu pasiu­
fă industrială, realizată în în fabricaţie a fost rele­ ovine, au fost realizate şi nutritivă ridicată, ceea ce în fermă se munceşte ne, are rezultate bune şi
anul 1984 de unităţi care vată de Nicoieta Tudoran, depăşite. De asemenea, faţă ne permite să realizăm fu­ intr-un climat de ordine realizează venituri băneşti
cuprind un mare număr iar problemele autoaprovi- de un plan de 1 900 hl însemnate. în medie, ir.
de femei: cooperativa „Mo­ zionării ca şi necesitatea lapte de vacă şi 130 hl LA C.A.P. MĂRTINEŞTI toate lunile din 1984, în­
ţul" cu o depăşire de peste creării unor noi locuri de lapte de oaie s-au predat grijitorii noştri au cîşti-
63 milioane lei, I.C.S.M.. activitate pentru forţa de la fondul de stat 1 920 hl rajarea animalelor in con­ şi disciplină, de responsa­ gat fiecare o retribuţie de
cooperativa de producţie, muncă feminină au fost şi, respectiv, 131 hl. în formitate cu producţia ce bilitate, respectîndu-se în­ peste 2 100 lei. Familia
achiziţii si desfacerea măr­ cu răspundere abordate de anul trecut, aici s-a con­ o dă fiecare, starea de tocmai programul de grajd. Liheţ, alcătuită din soţii —
furilor, E.G.C.L., U.U.M.R. I-Ierta Faur, Zorica Oprean, struit un adăpost nou pen­ gestaţie ş.a. Lucia Petre, şefa de fer­ Vasile şi Maria — şi doi
Crişcior, atelierul de pani­ Fiorica Ciortea. tru bovine, un fînar şi o O atenţie sporită acor­ mă, coordonează îndeaproa­ tineri — Vasilică şi Ioana
ficaţie. Rezultate meritorii Un loc distinct în dez­ platformă pentru dejecţii, dăm producţiei de lapte. pe activitatea oamenilor — au în îngrijire patru
s-au obţinut în acţiunea baterile conferinţei l-a o- a fost introdusă apa prin Vacile aflate în lactaţie din zootehnie. Interlocutoa­ loturi de animale şi cişti-
de economisire a materii­ cupat munca politico-edu- cădere liberă în incinta sînt hrănite cu fin de tri­ rea ne spunea : gă lunar 8 400—8 500 lei.
lor prime şi materialelor, cativă şi cultural-artistică, zootehnică. Unitatea şi-a foi, sfeclă, siloz pentru a — Un factor esenţial în în ferma noastră munca
recuperarea şi refolosirea activitatea comisiilor şi asigurat o bază furajeră li se menţine ridicat poten­ obţinerea unor rezuitate nu este grea. Apa este a-
La
acestora, în scopul valori­ comitetului orăşenesc al bogată ce permite o bună ţialul de producţie. în superioare îl reprezintă dusă în grajduri, gunoiul Cer '
ficării superioare a tuturor femeilor pentru formarea hrănire a animalelor. Du­ prezent ferma livrează la oamenii. Avem în fermă se evacuează mecanizat, ge s
resurselor de care dispu­ conştiinţei noi, socialiste. mitru Petre, inginerul şef fondul de stat 450—460 1 îngrijitori buni, care mun­ furajele se aduc cu căru­ mode
local
nem. Astfel, din iniţiativa Urmărind realizarea unor al cooperativei, sublinia : lapte zilnic, cantitate ce cesc cu hărnicie şi con­ ţele, iar îngrijitorii sînt oră,
comisiei de femei de la mutaţii calitative în activi­ — Cunoaştem că asigura­ ştiinciozitate. Ileana Cion- preocupaţi să păstreze or­ pada
cooperativa „Moţul", a fost tatea organizaţiei femeilor, rea furajelor are o însem­ va spori în perioada urmă­ toş, Maria şi Vasile Rac, dinea şi curăţenia în fer­ ce^ţ.3
organizată o expoziţie cu lucrările conferinţei — nătate deosebită pentru toare, întrucît un mare Maria Cozma, Vasile. şi mă. ci ură
viciu
vînzare sub genericul „Re­ prin conţinutul analitic, creşterea efectivelor şi număr de vaci şi juninci Dumitru Liheţ şi alţii sînt TRAI AN BONDOR