Page 70 - Drumul_socialismului_1985_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Pvq. 2

I
x ' sn "Myn.-inssj.
P£v:#.£ *—■............... Ş C O A L A
s«i
I ■ T ■iOM Tel
20,15 Tril
idei
20,35 A I
Există in viaţa fiecărui făuritori ai oţelului de Hu­ lor)
LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 DIN HUNEDOARA Maturitatea conştiinţei nedoara, acum cind ne 20,45 Sal
pla:
este cea mai mare unitate şcolară tlin judeţul nostru, om un prag al maturităţii. mai desparte puţin timp 21,00 Fiii
cu peste 3 350 de elevi. în cadrul Iui se pregătesc ti­ E suficientă o chemare ş a n t i e r e l e începuturi­ la realizarea noii „Magis­ de., marele eve/jijnent care lup
neri care ău îmbrăţişat profesii din ramura industriei pentru ca să răspunzi „pre­ lor. Căci fiecare şantier e trale’ albastre". Aştept cu he va rămîne ddinc înti­ lari
siderurgice. Lor le este dedicată pagina de faţă, reali­ zent" cu tot entuziasmul un început O şcoală a nerăbdare clipa in care mi părit in co'iştiinţă, este a- 21,50 Tel
zată cu sprijinul cîtorva dintre elevii şcolii. vîrstei. Au răspuns gene­ cela al mindriei prezentu­
raţii animate de entuzias­ muncii, bărbăţiei şi con­ se vor da primele sarcini
mul începutului de eră ştiinţei. de lucru. Va li un moment lui".
nouă în viaţa naţiunii. La Peste cit/a timp, prinde emoţionant şi deosebit de LIV IU DONAT: „Noi ti­
Tinereţea unei chemarea partidului s-au miile de tineri de pe şan­ irumos. Îmi voi sluji cu min­ nerii judeţului Hunedoara
ridicat miile de tineri ce tierul canalului Poarta Al- tea şi braţul patria". avem bucuria şi satisfacţia
de a participa la realiza­
COS M IN TOM A: „Din
au.impînzit
de
BUCUJ
şantierele
siderurgii centenare la Bumbeşti-Livezeni, Agni­ bă-Midia-Năvodari se vor lamilie, şcoală şi organi­ rea unei importante con­ dioprogi
afla şi elevi din clasele a
ta—Botorca, Hunedoara, pu- Xl-a ale Liceului industrial zaţia U.T.C. am înţeles că strucţii în epoca cea mai 6,45 La
gricultui
Orie», x , .. nr. 1 Hunedoara, pentru a destinul nostru, al genera­ înfloritoare a patriei — Epo-' nai; 7,3i
le licculvPăşeşte pe porţi- voluţionar, calităţi ce ne nînd bazele unor edificii ţiei tinere, este strins legat ca Ceauşescu. De aceea, riguros
intensitate&nostru trăieşte caracterizează permanent fără seamăn. Astăzi, tine- . pune -piatră de temelie la de destinul patriei, că (a vom participa cu toată vi­ indeplin
noua
ţării.
a
magistrală
care acum stlipelor celor şi de cară sîntem mîndri, rii răspund chemării de a Manifestările, gindurile lor inălţareai zidurilor „cetăţii-" goarea şi frenezia tinereţii rii; 8,
devină plămăCilâţesc să noi, elevii celor 22 clase participa la ridicarea ma­ exprimă adevărate piscuri lui Bălcescu, nu poţi, nu noastre la înfăptuirea mă­ 8,10 Cui
9.00 Bu:
mîine ai oţelulurrii de de şcoală profesională şi rilor şantiere ale patriei ale conştiinţei noi, socia­ trebuie să priveşti de pe reţei construcţii — canalul Răspunc
rean. „Ştafeta nevăznedo- ai treptei a Il-a de liceu care uimesc prin îndrăznea­ liste : virlul Ceahlăului cu braţele Poarta Albă-Midia-Năvo- 10.00 Bll
predă, an de an, urioi se desfăşurăm instruirea prac­ la şi grandbarea proiecte- ADRIAN STENCOANE : incrucişate". dari". Interpre
Iară; 10
generaţii de absolvenţi ?i tică pe fluxurile tehnologi­ lor. „Mă înrolez in detaşamen­ ALEXANDRU CUZA: „Ple­ Sînt ginduri reprezentind liste; 11
vor lucra în marele com­ ce în baza unui grafic în­ In marele efort con­ tul brigadierilor hunedoreni căm pe şantier visînd ma­ o unică dorinţă a unor ti­ din Clu
binat, asigurînd tinereţea tocmit trimestrial. Trecînd structiv, Hunedoara a ră­ gistralele albastre ale vii­ neri minunaţi. La întoarce­ lctin dc
unei siderurgii centenare. ş : ju mai multe secţii reu- mas o vatră permanen­ cu conştiinţa că munca mea torului, pe al căror posta­ re, maturitatea lor va tre­ caruscli
Este tradiţia Hunedoarei. musă cunoaştem mai tă a eroismului. La Hu­ este o cărămidă pusă la ment vor rămine virtutea, bui primită cu toate llo- unde pi
bălă
c
In această inimă fierbinte tinţe ă acumulăm cunoş- nedoara au venit briga­ temelia unei noi ctitorii, tinereţea şi sensibilitatea rile recunoştinţei. Atunci Publici!
pentru prezent şi pentru
a ţării, focul cuptoarelor Anul lunai diversificate, dieri din toată ţara pentru viitorime“. noastră". ei vor li istoria vie a unor de ştiri
aprinde în sufletele mul­ neretului Naţional al Ti- a-i dă măreţia împlinirilor ANDRAŞ RADULY : „Tră­ FLORIN PRUTEANU: „Sen­ înfăptuiri lără seamăn. lului X
tor tineri dorinţa de a-şi angajaţi şi. văseşte astăzi anilor socialismului. Din iesc un sentiment de mîn­ timentul care ne domină ra folc!
premiet
găsi aici locul şi a se îm­ direcţia formalizaţi în Hunedoara s-au revărsat şi drie că voi contribui şi eu sufletul nostru de viitori MINEL BODEA Radioju
muncă şi viaţă, v pentru
plini ca oameni, învăţînd se revarsă brigadieri pe uşoară;
şi muncind. prin gînd şi fapţUnjzînd eu mln
: cţwtem peste -3 300 do o- na&i’Li adrosate nouă ştiri; 1(
levi. Şi numărul profesii­ cretarul general al ptt>_ IARNĂ STRĂVECHE Şuvoiul de spiritualitate frăţite;
lor este mare: cocsari, fur- dului, tovarăşul Nicola, Miroase a frig Claudiu
Coordoi
nalişti, oţelari, laminorişti, Ceauşescu, de la tribuna A cer zglobiu de iarnă curată izvorit din duritatea 16,55 Sf
turnători, mecanici de ma­ celui mai înalt forum al De iarnă albă, aşteptată. Bulcţi-
şini şi utilaje, prelucrători comuniştilor români — V
Miroase a pădure - metaiuiui Pv
\ foc haiducesc nia —
"'•oase puternic limbii
ÎNVĂŢĂM MUNCIND - MUNCIM ÎNVĂŢÎND De', vatră Da. Şuvoiul de spiritua­ de către formaţia corală, scrii;
Ning irte străbunii mei litate se revarsă cu putere solist vocal şi instrumen­ Agr Jiul
tist de muzică pjp'ilară şi
clucfii :
Şi eu Cios şi în şcoala noastră, deşi toareie
prin aşchiere, sudori, me- Congresul al XIII-lea al O comoarcaut eşti tentat să crezi că îiî- uşoară iar în catul califi­ 22,00 O
cano-energetici, electrome­ partidului. Sufletul lor^tă: tr-o instituţie cu un astfel cării în faza finală a „Dia­ Rezulta
canici, forjori, tratamentişti. în săptămînile de practi­ de profil, curgerea sa ar fi logului..." se pregătesc su­ expres;
Sîntem îndrumaţi îndea- că, luminaţi de seînteile „ . _■_*, . arnă curată. . „ mai lină'. „Duritatea" me­ plimentar, o scenetă, bri­ zicale;
PATRIA CA\._
de ştii
.proape de conducerea li­ incandescente ale şarjelor, talului este modelată însă gadă artistică, montaj li-
ceului care împreună cu ne îndreptăm adesea pri­ Bate Ia porţi înalte POETUL TÎNĂR de manifestările educaţio­ terar-mu/ica! sau grâu vo­
specialiştii din producţie, virea spre tăcutul Castel Unde frunza şi piatra nale, cultural-artistice la cal. Fina'a cuprinde şi un ic
cu cadrele tehnico-ingine- al Corvinilor, martor de ştiu multe. < care luăm cu toţii parte. concurs între clase pe te­
reşti asigură pregătirea de veacuri al zbuciumatei şi Şi nu doar înţelepţii nin... Pentru cunoaşterea de me de cultură geneiaiă.
specialitate în cabinete şj eroicei noastre istorii. A- Mai păstrează ce-au vegheat noi orizonturi spirituale, La ultima ediţie, desfă­
laboratoare, la lecţiile prac­ poi privirile ni se întorc Şi ultima zăpadă te va răscoli pentru a vedea cu ochii şurată în anul 1934, în fi­ DEV,
tice în faţa agregatelor şi din nou spre combinatul pînă-n cele mai mici unghere noştri lăcaşe de cultură, nală s-au calificat clasele nei ]
Goya
instalaţiilor din uzinele clocotind de viaţă ^i forţă Şi sufletele toate, din frunză, din p. locuri unde s-au născut a IX-a A 2, a IX-a. C şi a NbDO;
combinatului, coreiînd în­ cu existenţă centenară dar din zăpadă. ă oameni de seamă ai ştiin­ Xl-a B1, clasele finaliste seriile
deaproape cunoştinţele teo­ mereu tînăr, împrospătat Tăcerii te vor smulge ţei şi culturii româneşti avînd programe artistice la A);
Şi porţile inalte şi grele
(Modei
retice şi instruirea practi­ de apa vie a dragostei, de vor rămîne deschise veşnic. sau au fost martore ale temeinic pregătite, fapt deva...
că, asigurînd în acest mod muncă ce aduce spre el ge­ unor evenimente deosebite pentru care şi punctajul Imposj
o firească integrare in pro­ neraţii după generaţii. DORINA BALLA, din viaţa poporului român. obţinut a fost foarte strins. r-ii v
Horea
ducţie a absolvenţilor. Trăim cu conştiinţa clară, clasa a Xil-a B 1 I s-au iniţiat excursii de Probele dialogului cultu- vor zi
Formarea noastră ca vii­ inundată de mîndrie, că - documentare în nordul ral-artistic au adus în faţa filme
tori specialişti încene în sîntem în stare să con­ Qldovei, Maramureş, în tuturor profunzimea, fru­ peni:
(C* '*11
treapta I, cînd în atelierele tribuim şi noi, acum ca e- î 'ţ,ală, la Ţebea, Lupeni. museţea, dragostea de via­ & r
n
de producţie şcolară, de­ levi, mai tîrziu ca oameni tivita# ÎS* desfăşoară ac- ţă şi bogăţia sufletească tiu \L
prindem tainele meseriei, ai muncii, la activitatea rare, coi"? oua cercuri lite- atît de specifice poporului Drepu
nerul)
lucrînd sub îndrumarea productivă a combinatului de limba de profesorii român. Prin cîntec şi vers mările
ro
maiştrilor-instructori. Exe­ hunedorean, la -ifirmarea mână care Jjiteratura ~ s-a dat glas omagiului fier­ NINOi
’
cutăm, pe baza documen­ ci taluri de poe1î. zea /a r e .~ binte pentru trecutul glo­ citore;
1-
a
taţiei tehnice, produse uti­ pe o nouă treaptă a in­ oane, simpozioane !#. , rios şi prezentul de lumină zul fi
dustriei siderurgice. unor personalităţi cK lcate al poporului nostru condus tezat)
le cuprinse în planul de cart
a
producţie al şcolii, în prin­ Prinşi de fluxul tumul­ mă ale literaturii ron§? ” de partid. Puritatea sufle­ RABA
cipal lucrări pentru com­ tuos al preocupărilor zil­ Cea mai importantă rnT tească pusă în versuri a blemă
binatul siderurgic — între­ nice, căutăm uneo:i clipa nifestare spirituală rămîne făcut să vibreze ca de atî- rul) ;
seriile
prinderea patronatoare. „Dialogul cultural-educativ *.ea ori inima celor de dragu
Sîntem fericiţi că munca de răgaz, de meditaţie Şi între clase". Cu o tradiţie î^ă, simbol al recunoştin- GEO/
ei
noastră dă roade, că prin atunci cu emoţie vedem adînc înrădăcinată acum * oentru grija ce ne este menti
16 ani, acest concurs a fost acoru.ţg g tinerei ge­ de ci
ceea ce facem devenim cum istoria se scrie sub iniţiat în scopul cultivării neraţii g nou ) (Daci
gtre conducă­
e c
utili. Valoarea producţiei ochii noştri, că sîntem şi sentimentelor profund pa­ torul pai’ţ.lul'ui, tovarăşul CAL^
realizată în anul trecut s-a noi ctitori, ai României triotice, a dragostei şi sen­ Nicolae Ceţţjşescu. seriil
tură)
ridicat la aproape 3 mi­ socialiste de mi'ne. sibilităţii pentru frumos, a Viaţa cultural-edueutivă seriil
aspiraţiilor spre înalt. S-a şi artistică Sa încadrează ILIA
lioane lei. în fc
DANIEL CÎRCIUMARU, urmărit deopotrivă stimu­ fericit cu manifestările din LAR
însufleţiţi de un puter­
PAUL TAKACS, larea talentelor. Punctele cadrul Festivalului naţio- (Min
nic spirit creator, elan re- elevi, clasa a Xl-a A 1 obligatorii pe care le cu­ nnl Pînlnron T? A «
nai „Cîntarea României",
prinde programul de des­ aflat în plină desfăşurare.
făşurare a întrecerii în fa­
zele preliminare sînt: reci­ NARCISA ISĂILA,
S-a închegat un nou colectiv tarea unei poezii patrioti­ VASILE ADRIAN VLAD,
clasa a X-a A 2,
ce, interpretarea unui cîn-
tec revoluţionar patriotic clasa a X-a C Ti
15 septembrie 1984. O zi Activitatea politico-ideo- util schimb de experienţă nirea sarcinilor de produc­ azi,
de neuitat. O zi care mar­ logică a stat sub semnul cu colegii noştri de la li­ ţie. Vrer
chează atît o nouă etapă marilor evenimente ale a- ceele 1, 2, 3 şi matematică- Aproape de creaţia populară să i
Ce*' t
în viaţa noastră, cît şi în­ nului trecut: a 40-a ani­ fizică din municipiu. Acum, cînd în organiza­ vh*,/i
chegarea unui nou colectiv, versare a revoluţiei de eli­ Colectivul organizaţiei a ţiile U.T.C. se desfăşoară Cei care trăim aproape tic Jumălatc-împărăţia/ Şi din va s
după examenul de treap­ berare socială şi naţională, trăit şi alte momente deo­ alegerile, activitatea şi gîn- creaţia populară înţelegem curte/ A treia parte/, Iar losu sific
km/
tă. Constituindu-ne în or­ antifascistă şi antiimperia- sebite care au făcut să durile noastre sînt perma­ marea bogăţie, monumentali­ de-mi auzeare,/ Ei acasă se Tem
ganizaţia de tineret, ne-am listă şi Congresul al XIII- crească încrederea în for­ nent impulsionate de do­ tatea datinilor şi tradiţiilor. duceare/ Şi Şi pă murgul înşă- fi c
De aceea, alături de mai mulţi
Ia
ie-
uarc/
munte
că-mi
străduit, ca alături de bi­ lea al partidului. în cin­ ţele proprii, în utilitatea rinţa de a realiza acţiuni colegi din şcoală am pus ba­ şearc/ Mult pă munte nu mer- şi n
mai
rou, să-i orientăm activi­ stea lor am organizat con­ cît mai izbutite, cu largi zele unui cerc de folclor, con­ geare/ Pină leu şi nimereare./ ximi
tatea pe un făgaş specific, cursul privind cunoaşterea lucrului pe care îl facem. valenţe educaţionale, de a dus dc om profesoara Marioara Supt un spin mare-nflorit,/ nus
pasionat
Aslău,
deosebit,
adormit./
în strînsă legătură cu viaţa documentelor de partid şi Menţionăm participarea la adăuga noi împliniri vieţii pentru tot ceea ce ne poate Tare-i leul Pină el să Adormit, proci
soco-
bine-ajomit/
noastră şcolară. Am acor­ de stat, recitaluri de poe­ acţiunile de muncă patrio­ de licean şi tînăr utecist. înnobila viaţa noastră de elev. tcare/ Leul de să pomenea- nere
tică în agricultură, la pre­
dat atenţie pregătirii de zie patriotică şi spectacole gătirea pentru apărarea pa­ Aflaţi la vîrsta adolescen­ Membrii cercului au efectuat i*c/ Şi din grai aşa-i grăiare:/ La
specialitate, întăririi disci­ tematice sub genericul triei. în timpul practicii ţei, la început de drum în culegeri dc folclor în zona pă- — Iosulc, copil frumos,/ Nu rece
pe
durenilor
şi
Mure­
valea
grăbi cu săgetare/ Şi mă ia-mă
plinei la clasă, în ateliere „Gînduri pentru conducă­ în producţie nc-nm înca­ viaţă, nutrim speranţa că şului. Redăm în continuare o şi mă leagă/ Cu cureaua ta dim:
pors
şi în timpul practicii pro­ tor". visele noastre se vor reali- frîntură a acestei pasiuni — cea neagră/ Şi mă ia-mă şi ning
ductive, căutînd totodată Cu sprijinul Comitetului drat în marea familie a oa­ za pe măsura justificatelor „Cîntarea Iui Iosu“, culeasă mă du-mi/ Pe uliţa grecilor,/ inte:
dc la losif Birăcsc, 50 de ani,
mijloacele adecvate pentru municipal al U.T.C. am menilor muncii din com­ aşteptări. satul Fintoag, variantă de co­ Să faci fala fetelor/ Dragostea oră
ridicarea nivelului la în­ binat, adueîndu-ne contri­ lindă : nevestelor/ Te, Iosule, vese­ spui
rar
dalbu-de-mpărat/
Că
„Strigă
văţătură. Rezultatele n-au găzduit „Săptămîna ştiin­ buţia plină de sinceritate CRISTIAN ALIC, arc-o fecioară marc,/ Cine-n leşte/ Şi-o-nchinăm cu sănă­ cu (
(Me-
întârziat să se arate, spre ţei şi tehnicii" care s-a şi dăruire, de entuziasm GINEL PARASCHIV, lume s-ar aflare/ Să-i aducă tate !“ A. l
DOINA IACOB,
bucuria noastră a tuturor. constituit într-un larg şi specific vîrstei, la îndepli­ clasa a Xl-a C leu legat,/ Leu legat, nevătă­ clasa a IX-a C 2
mat,/ El dă fata şi crăimea/
I