Page 73 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 73
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! R e z u lt a t e le d in z o o t e h n ie —
IN ZIARUL DE AZI :
rod a! preocupărilor
O Aşezări hunedorene în
C a 9 Accente Anul 1984 a fost unul pondere importantă ia ca-»
si hărniciei oamenilor
tre două legislaturi
M J S M 1 1 L OS Dialog cu cititorii din anii cu realizări bune drul unităţii' noastre —
sublinia Serjtju Slnichca,
în sectorul zootehnic al
Cintarea României
inginerul şef ăi cooperati
C.A.P. Deva. Mărturie stau
vei — consiliul de condu
rezultatele obţinute. Efec
cerea fermei au luat in
fost depăşit cu 34 bovine,
Unde duce lipsa de tivul total planificat a cere, împreună cu condu
anul trecut o serie de mă
MtlOlVtHiMtBPttunETtflWaUl'IEDOftRft P.C iar la ovine el a fost, de
supraveghere a copii asemenea, depăşit, unita- suri concrete şi eficiente,
G 0I V S I L I U L U I ' P O P U L A R J U D E A N lor
C. A. P. D E V A
SB Fotbal. Cupa României
Anul XXXVII, nr. 8 483 JOI, 21 FEBRUARIE 1985 4 pagini - 50 bani tea deţinând la finele a- menite să îmbunătăţească
nului trecut peste 1 300 oi. simţitor activitatea în ca
Producţia de lapte a fost drul acesteia. Astfel, s-au
depăşită, la fondul de stat efectuat lucrări la adăpos
predîndu-se 3 035 bl, cu turi. care să asigure con
35 bl peste plan. La car diţii corespunzătoare de
ne, prevederile au fost de stabulaţie a animalelor.
P E N T R U M A R E A A D U N A R E N A Ţ I O N A L A lină s-au realizat integral, Este vorba, printre altele,
păşite cu 14 tone, iar la
de revizuirea şi repararea
instalaţiilor
de
alinvtnre
$ 1 C O N S I L I I L E P O P U L A R E predîndu-se statului pestă cu apă, de evacuare a de
4 800 kg. Indicatorul de
natalitate a fost îndeplinit jecţiilor etc. O atenţie
în proporţie de 85 la sută deosebită am acordat asi
gurării bazei furajere. în
la bovine şi 94 la sută la
Adunări cetăţeneşti pentru depuneri de candidaturi ovine. Sînt rezultate no treaga cantitate de trifo-
lieno, grosiere şi su ulen-
tabile, care obligă în con
tinuare. MIRCEA LEPĂD ATU
— Cum sectorul creşte
ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ rii animalelor dPţine o (Continuare în pag. o 2 a)
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N.
JUDEŢEANĂ NR. 23
NR. 3 HUNEDOARA EST. Faptul că cei trei can munca tuturor fiilor pa
în frumoasa sală a nou sebit de important în a- didaţi de deputaţi — triei.-
lui cinematograf „Mo firmarea viguroasă a de Dumitru Ivănică, Cornel Luînd- cuvântul în sus
dern" din Hunedoara, în- mocraţiei noastre socia Albu şi Dumitru Răsco- ţinerea candidaturilor de
tr-o atmosferă de entu liste, revoluţionare, de lean — sînt oameni ai puse, alegătorii Nicolae
ziasm, bucurie şi încre largă participare a tutu muncii în Combinatul si Văduva, Stănilă Rădoi,
dere, a avut loc ieri adu ror categoriilor de oameni derurgic, iar între parti Aron Vlad, Gheorghe Dîr-
narea cetăţenească de ai muncii la dezbaterea cipanţii la adunarea ce le, Vanea Şunda, Alexan
depunere a candidaturii şi înfăptuirea obiectivelor tăţenească pentru depu dru Flori, Constantin
în circumscripţia electo majore ale dezvoltării e- neri de candidaturi în Lungu, unii dintre ei fiind
rală nr. -3 Hunedoara Est conomico-sociale a pa circumscripţia electorală chiar colegi de muncă
a Marii Adunări Naţio triei. nr. 23 pentru Consiliul de-ai celor trei candi
nale, pentru alegerile de Desfăşurîndu-se la scur popular judeţean, cu- daţi de deputaţi, şi-au
la 17 martie a.c. tă vreme după Congresul prinzînd locuitorii micro- exprimat deplina încre
Se aflau în sală side- al XlII-lea al partidului raionului Vl-nord, din dere în capacitatea şi
rurgişti, mineri, con şi Congresul al III-lea al Hunedoara, majoritatea o forţa de acţiune ale ce
structori, muncitoare din Frontului Democraţiei şi formau siderurgiştii a în lor pentru care, la 17
unităţile de industrie u- Unităţii Socialiste, întrea sufleţit atmosfera în care martie, îşi vor da cu
s-a desfăşurat adunarea. bucurie votul lor, anga-
şoară, ţărani cooperatori, ga campanie electorală
intelectuali aparţinînd se constituie intr-un mi După ce tovarăşul Tra- jîndu-sc ca; împreună, să
unei părţi a municipiu nunat prilej de manifes ian Creţ, din partea Con nu precupeţească nici un
lui Hunedoara, oraşului tare plenară a unităţii siliului judeţean al Fron efort pentru continua în
Călan şi comunei Băcia. de monolit a întregului tului Democraţiei şi Uni frumuseţare a cartieru
în deschiderea adunării, nostru popor în jurul tăţii Socialiste, i-a pre lui. De asemenea, în de
tovarăşul Radu Bălan, partidului, al secretarului zentat pe cei trei candi plin acord, participanţii în sala maşini a secţiei timplfirie, şeful de echipă
prim-secretar al Comite său general, tovarăşul daţi de deputaţi, partici la adunarea cetăţenească Alexandru Leozfolvi şi Luminiţa Codrean lucrează la fie
componentele
circular
serie
mo
din
tului judeţean Hunedoara Nicolae Ceauşescu, a ho panţilor la adunarea ce din această circumscrip răstrău) care deja o reprezintă firma I.P.L pieselor in de cîteva
bilier,
Deva
al P.C.R., preşedintele tărârii neabătute a na tăţenească le-au fost ţie electorală s-au pro ţări europene.
Comitetului executiv al ţiunii române de a trans prezentate însemnatele nunţat pentru sporirea
Consiliului popular jude pune în viaţă măreţele succese obţinute de oa contribuţiei lor la obţi
ţean. îndeplinind însăr obiective adoptate de menii muncii hunedo- nerea de succese tot mai -LA C.T.E. MINTIA
cinarea Consiliului Naţio partid pentru cincinalul reni în anii acestei legis însemnate la fiecare loc
nal al F.D.U.S. a propus 1986—1990 şi în perspec-*- laturi, privind dezvolta de muncă, intîmpinînd CREŞTE SPORUL DE ENERGIE ELECTRICĂ
drept candidat în Circum tivă, pînă la sfîrşitul se rea economico-socială a cum se cuvine măreţul
scripţia electorală nr. 3 colului. Trecerea Româ judeţului şi oraşului lor, eveniment din viaţa po Cu toate că mercurul ciază permanent de spri
Est Hunedoara a M.A.N. niei în cea de a treia fiecare an din perioada litică a- ţării — alegerile termometrelor oscilează jinul organelor de partid
pe t o v a r ă ş u l ION etapă de făurire a socie 1980—1985 constituind de de deputaţi în Marea A- încă. sub zero grade, judeţean şi municipal, se
COMAN, membru al tăţii socialiste multilate fapt, tot atâtea trepte dunare Naţională şi con Centrala termoelectrică menţin în fruntea între
Comitetului Politic Exe ral dezvoltate şi de înain spre împliniri mereu mai siliile populare de la M i n t i a ^funcţionează cerii pe ţară, pulsînd în
cutiv, secretar al C. C. tare. spre comunism va luminoase în viaţa şi 17 martie. „în plin", producând arterele sistemului ener
al P.C.R. Referindu-se face ca ţara noastră să zi de zi energie eiectrică getic naţional suplimen
la î n s e m n ă t a t e a se situeze în rîndul ţări în prima zi a depunerilor de candidaturi au avut în plus faţă de sarcina tar prevederilor, pe pe
politico-socială a campa lor puternic dezvoltate loc 214 adunări cetăţeneşti, la care au participat peste de pian. Acordînd o a- rioada trecută de Ia în
niei electorale şi a ale din toate punctele de ve 25 000 de alegători. tenţie sporită exploatării ceputul anului şi pînă în
gerilor de deputaţi în dere; Au fost depuse două candidaturi pentru o cir grupurilor energetice, a- prezent, 135,9 milioane
forumul suprem legisla Circumscripţia electora cumscripţie electorală a M.A.N., 57 de candidaturi gregatelor de bază şi in kWh energie electrică,
tiv al ţării, şi în consilii lă nr. 3 Hunedoara Est pentru 30 circumscripţii electorale judeţene, 67 can stalaţiilor, sistemului de
le populare, vorbitorul a a cunoscut în anii con- didaturi pentru 34 de circumscripţii municipale, 121 preparare a prafului de din care 42,8 milioane
relevat că ele se mani- candidaturi pentru 62 circumscripţii orăşeneşti' şi cărbune, energeticienii de tWh realizaţi pe bază de
festă ca un moment deo- (Continuare în pag. a 2-a) 317 candidaturi pentru 151 circumscripţii comunale. la Mintia, care benefi cărbune.
_• _ 0 _ © _ e _ o _ o _ ® — © — O — 0_O — O — © — 0 — 0 — • — © — 0 — O — o
I.M. PETRILA I.M.C. BÎRCEA
noastre au fost subordo înfăptuirea neabătută îh
nate permanent sarcinilor Ritmuri intense, exigente viaţă a indicaţiilor şi o-
Dsschidsrea noilor capacităţi şi • îndemhurilor formulate rientărilor secretarului ge
de' secretarul general al
p a ' r t i d u l u i , tovarăşul sporite în fabricarea neral al partidului, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, cu
in subteran-argumentul principal Nicolae Ceauşescu, în le materialelor de construcţii privire la realizarea in
gătură cu depăşirea neli
al realizării planului ia cărbune mitată a planului la căr întreprinderea de mate o producţie* marfă în va tegrală a producţiei sorti
*
mentale, la înalţi parame
bune.
tri calitativi, cu consumuri
Tot în 1984, minerii pe- riale de construcţii Deva, loare de 10,6 milioane iei, materiale, de combustibili
Trei sectoare de pro ' cărbune. Acest lucru a tiâjeni au semnat şi alte declarată model între u- o producţie netă de 4,6 şi energic, conform pre
ducţie (II, IV şi V) din fost posibil ca urmare a succese în muncă: la des nităţile de profil ale Cen milioane, s-au înregistrat vederilor stabilite. Rea
întreprinderea minieră Pe- noilor metode de exploa- chideri, planul a fost de tralei materialelor de însemnate depăşiri Ia pro lizările obţinute în 1984
trila au realizat, în 1984, ' tare aplicate în stratul 5, păşit cu 687 m, iar la pre construcţii Bucureşti, are ducţia fizică; la total pre la principalii indicatori fi
o producţie suplimentară blocul „zero“, care au gătiri cu 983, 7 m ; la o contribuţie importantă fabricate peste 8 600 mc, nanciari, la care s-au în
de 30 300 tone. Din aceas condus aproape la dubla producţia netă — un plus la asigurarea necesarului la panouri aproape 1 200 registrat economii, dove
tă cantitate, depăşirile în rea productivităţii muncii. de 26,2 milioane lei ; ' la de produse pentru reali mc, la planşee şi fişii cu desc cu prisosinţă răs
registrate numai de co Au fost deschise şi date producţia marfă vîndută zarea lucrărilor de in goluri 14 400 mp, la b.c.a. punderea cu care au ac
lectivul sectorului IV re în exploatare abatajele şi încasată — suplimen vestiţii din judeţ şi din total 4 900 mc, la vată ţionat lucrătorii din între
prezintă 25 400 tone. 233 şi 234, în seetoruL- II, tar — 15,6 milioane lei ; tură. Firesc, aşa cum îi minerală 200 tone şi e- prindere în aceste direcţii.
— De fapt, în penulti bogate în cărbune, a fost costurile de producţie au stă bine unei unităţi eta xempleie ar putea conti — în 1985 sarcinile ce
mul an al cincinalului — curăţat pe o porţiune de fost reduse cu 2,1 milioa lon pe ţară, colectivul a- nua. revin colectivului nostru
sublinia Marcu B'oantă, 80 m puţul „Centru“ în ne kâ pe baza micşorării cestei întreprinderi a pro Cum se arăta în darea sînt pe deplin realizabile
v
secretarul comitetului de vederea adâncirii' acestuia consumurilor de materiale dus şi livrat şantierelor, de seamă prezentată cu
partid al întreprinderii — la cota „zero", s-au între (lemn de mină şi cheres an de an, cantităţi tot prilejul adunării genera LIVIU BRAiCA,
s-a muncit bine în toate prins o scrie de alte mă tea), refolosirii armăturilor mai mari de materiale de le a oamenilor muncii din GHEORGHE PĂUN,
colectivele de producţie, suri organizatorice care au construcţii. Spre exemplu, î n trepri nd ere, colectivele vicepreşedinte
obţinîndu-se o depăşire a . condus, în final, la obţi MARIN NEGOIŢĂ în cursul anului trecut, de aici au situat şi situea al comitetului sindicatului
sarcinilor de plan, pe to nerea unei producţii spo aici s-a realizat supli ză în centrul atenţiei şi I.M.C. Deva
tal unitate, cu 5 240 tone rite de. cărbune. Acţiunile ■(Continuare în pag. a 4 a) mentar sarcinilor de plan preocupărilor de zi cu zi (Continuare in pag. a 2-a)
