Page 74 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 74
>q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
• i------------
Ritmuri intense, @i.p%e sporite
A r jZj . V f yt_f. .i/f,,.
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA" (Urmare din pag. 1) nerale la termoizolaţia pa Des'pre strădaniile în
ŞI CONSILIILE POPULARE — aprecia tovarăşul Olim nourilor mari. La secţia muncă ale producătorilor
de materiale de construc
s-a
introdus
prefabricate
piu Matei, inginerul şef în fabricaţie o nouă teh ţii din aceste zile, cînd 20,00 Teii
al întreprinderii. Cu toq- nologie de producere a se cer eforturi suplimenta '.ei)
Adunări cetăţeneşti te că iarna grea, cu mul stîlpiior pentru liniile e- re pentru ca producţia să 20,15 Act
9 9 tă zăpadă şi ger puternic lectriee aeriene. Efectele se deruleze în condiţii nor non
male, ar fi multe de spus.
din acest început de an
pentru depuneri de candidaturi a îngreunat activitatea sec acestei tehnologii: crdŞte Conchidem, prezentîhd, 20,23 StU.
productivitatea şi_ calitatea
(pai
ţiilor şi 'atelierelor, la ora produselor, se reduce e- succint, angajamentul în 21,50 Teii
detuală acţionăm cu toa fortul fizic al muncitori întrecerea socialistă pe lor)
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N Hunedoara au fost date te forţele şi energia pen lor. Ing. llie Motorga, şe 1985 al oamenilor muncii
în folosinţă 20 000 apar tru învingerea neajunsuri de la I.M.C. Deva, asumat
NR. 3 HUNEDOARA EST tamente, 10 şcoli gene lor ivite, pentru crearea ful acestei secţii, arăta cu prilejul recentei adu
că are toate condiţiile a-
(Urmare din pag. 1} comuna Băcia, în unităţi rale, 4 licee, 19 grădiniţe condiţiilor îndeplinirii pla sigurate pentru a depăşi nări generale: realizarea ni
le cooperatiste din aceas şi creşe, un institut de nului zilnic, a recuperării planul la stîlpi L.E.A. şi suplimentară a unei pro
strurţiei socialiste, dar tă zonă. Ităspunzînd o- subingineri, un spital mo restanţelor înregistrate. Se F.G.P. Consemnăm şi o ducţii marfă industriale în
mai cu seamă în ultimele rientărilor date de partid, dern, o nouă fabrică de lucrează în plin în toate iniţiativă binevenită pen valoare de 2 milioane lei, BUOUIÎ
două decenii, de eînd în de secretarul său gene pîine, 10 000 rnp spaţii secţiile. Realizările cresc tru colectivul de la pre- executarea peste prevede ilioprogri
6.45 La <
fruntea partidului se află ral, tovarăşul Nicolae comerciale, un bazin de din zi în zi. Cel tîrziu pî- rao, cu efecte directe a- rile anuale a 400 mc to griculturi
t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, oamenii mun înot, un patinoar artifi nă în mai, pe baza măsu supra calităţii producţiei. tal prefabricate, din care nai; 7,30
Ceausescu, o puternică cii hunedoreni, numai în' ciul, două cinematografe rilor luate de consiliul oa Aici a început acţiunea de 200 mc stîlpi L.E.A., 2 km riguros i
dezvoltare şi înflorire pe anul 1984 au realizat pes şi zona de agrement de menilor muncii şi comite mărire, a numărului de tuburi premo, 1000 mc Îndeplinii
8,0'
rii;
toate planurile. te plan 7 138 tone fier în la Cinciş. tul de partid, tonte rării î- tipare. Şi, tot la capitolul b.c.a., 50 tone plase suda 8,10 Curie.
Avînd o temelie solidă
Referindu-se la aceasta, minereu marfă, 14 100 de realizări pe toate pla nerile în urmă vor fi re noutăţi, am reţinut, de te, îmbunătăţirea calită 9.00 Buletin
Răspundem
mai mulţi participanţi Ia tone cocs metalurgic, nurile, oamenii muncii cuperate. ■asemenea, ceea ce ne spu ţii produselor, reducerea 10.00 Buletir
adunare, între care Teo- 38 474 tone fontă, 1 284 hunedoreni, din Călan şi Maistrul» Ioan Ister, de nea şeful de echipă Ştefan consumurilor specifice de Laureaţi a
l’il Bogdan, prim-secretar tone oţel, 74 365 tone do- Băcia, şi-au manifestat şi la „panouri mari“, ne-a BJănai'U, de la atelierul naţional „(
nici“; 10,30
al Comitetului municipal lomită, 1 100 tone talc, în cadrul adunării cetă vorbit despre hărnicia şi vată minerală: s-a asimi materii prime, materiale, Ie; 11,00 Bl
de partid Hunedoara, Sa 1 592 mc prefabricate din ţeneşti totala lor adeziu dăruirea în muncă ale oa lat tehnologia de execuţie combustibili şi energie. 11.05 Sin ten:
bin Faur, directorul gene beton şi uite produse. ne la marile obiective de menilor, despre eforturile a plăcilor rigide din vată Toate aceste cifre vor de lui; 11,35 1>
ral al Centralei siderur în acelaşi timp, prin perspectivă adoptate de lor pentru realizarea pla minerală. veni fapte. Buletin de
gice Hunedoara, Constan grija partidului şi statu partid, hotărîrea lor ne nului. Ca noutate am re comoara lo
tin Diaconescu, maistru lui, s-nu îmbunătăţit con strămutată de a le înfăp-’- ţinut folosirea vatei mi- Magazin tc
la I.A.C.R.S.IL, Erou al diţiile de viaţă ale oa tui exemplar, aducîndu-şi 12.45 Avanpi
Muncii Socialiste, Mihai menilor muncii de pe a- astfel contribuţia la în Reconsiderări \ tv. ; 13,00 Ii
Pleşca, maistru lumina ceste meleaguri. în ulti florirea multilaterală a Noi, judeţu
tor, Alexandru Marinescu, mii douăzeci de ani, la patriei noastre socialiste. MCCENTE Eu nu înţeleg de ce to împliniri in
directorul spitalului mu varăşii de la compartimen laturi. Azi,
nicipal, Iosif Iacob, direc ÎN CIRCUMSCRIPŢIILE MUNICIPALE tul proiectare ţin documen doara; 15,0(1
torul C. S. V. Călan. Vic „intrunindu-ne noi as taţiile 2-3 luni la dinşii, iar 20; 16,00 Bu
toria Surdu, directorul NR. 30 SI 3 DEVA tăzi in acest forum demo noi trebuie să realizăm pro 16.05 Muzică
Şcolii generale nr. 5 Hu în adunarea cetăţeneas turile tovarăşilor Ioan cratic al Întreprinderii, cred dusele in 2-3 săptămini. neaseă; 16,11
nedoara, Dionisie Muntea- că organizată pe platfor Nicolae- Pîrvu şi Remus că trebuie să spunem lu Păi operativitate e asta ? I Iară; 16,25
nu, preşedintele C.A.P. ma G.Î.G.C.L. din Deva Rotea pentru circumscrip crurilor pe nume şi nu doar Şi mai e o problemă. Ne conor
Băcin şi Ion Dan, prim- —- cartierul Gojdu — ţia electorală municipală so le spunem, dar să le şi vin adesea, de la compar diculti.
secretar • al Comitetului pentru depunerea de can nr. 30 şi a tovarăşului facem. timentul producţie al între Ştiri; 17,t
m u n i c i p a l al U.T.C., didaturi în alegerile de ia Bazar Petroesc, în cir lată, vin la noi, la I.P.L, prinderii, unele situaţii cu trăr -17,35
au subliniat că la Hune 17 martie, s-a arătat că cumscripţia . electorală Deva, chiar la secţia De cifre şi calcule greşite. Eu patria me
doara au fost puse în municipiul Deva se pre municipală nr. 3. Au va, o serie de tineri absol nu zic că e de vină şi to zicai; 18,0
funcţiune trei laminoare, zintă acum, cînd se în luat cuvîntul şi au susţi venţi ai liceului de specia varăşul director, cate sem Kadiocent
o secţie de furnale, o oţe- cheie o legislatură şi în nut cu căldură candida litate din municipiu. Cei nează aceste situaţii, dar intr-o ori
lărie electrică, un aglo- cepe alta, cu un bilanţ turile, tovarăşii Ilarie mai mulţi sînt toarte buni, cei care le întocmesc pre muzicale;
bogat, rodnic în toate Gărduş, Ioan Moldovan,
merator, iar în ultimii dor sint şi unii slab pre cis sint vinovaţi. Mă gin- tin de st
cinci ani — o instala domeniile vieţii economi Ernest Zeleneac, Doina gătiţi. Cred că şcoala tre desc că ar trebui reconsi
ţie de tratare a oţelului ce social-culturale şi pe Preduleseu şi alţi oameni buie să manifeste mai derată şi aceaştî optică.
în vid şi un laminor de tă rîm ’fedilitar-gospodă- ai muncii. Totodată, cei mult interes pentru pregă Poate eu le-am zis ceva
semifabricate, s-au extins resc. Toate aceste reali care au luat cuvîntul în tirea lor. mai colorat şi văd că unii =41
zări sînt rodul traducerii susţinerea candidaturilor
capacităţile de producţie în viaţă a politicii parti au făcut referiri la rezul Sint situaţii — şi in pre rid, dar ridem pe banii
ale altor secţii, la Călan dului şi statului nostru. tatele obţinute în econo zent traversăm una de a- noştri, tovarăşi.
s-au dat în exploatare un Numai în anii actualei mia municipiului, în cest gen — că unele secţii A, da; mă numesc Ioan D E V A
însemnat număr de sec legislaturi s-au pus în gospodărirea şi înfrumu şi ateliere au prea multe David şi sînt maistru de (Patria) ;
ţii productive, vechea u- funcţiune noi întreprin seţarea cartierelor, anga- comenzi şi, din păcate, nu peste 20 de ani la atelie riile I-II
zihă transformîndu-se în deri industriale, au fost jîndu-se să muncească prea le tac, iar alte secţii, rul de timplărie din Deva, NEDOARi
ultimii ani într-un puter construite moderne an cu hărnicie pentru a în care ar putea onora res de pe strada M. Eminescu. seriile l-l
nic centru siderurgic al sambluri de locuinţe, s-a cheia anul 1985 şi cinci 1 pectivele comenzi, nu au Atit am avut de spus...". A); Acţ
economiei naţionale. Tot de lucru. Chestie de pla (Modern
lărgit şi diversificat re nalul actual cu rezultate nificare a muncii.
odată, în Hunedoara au ţeaua comercială, cea a cît mai bune, pentru în G. DINU deva... cî
fost date producţiei o în unităţilor prestatoare de făptuirea cu succes a Gemenii :
treprindere de tricota servicii, a unităţilor şco hotărîrilor Congresului al PETROŞA
je, o fabrică de încăl lare. sanitare şi culturale. XIH-lea- al partidului, a ring); II
ţăminte şi o secţie de Anul trecut a fost intro obiectivelor cincinalului Rezultatele din zootehnie (Un ! -■>);
confecţii din blană, s-au dusă termoficarea în zo 1986—1990, să voteze la Strungarul Iuliu Groza No
extins unităţile presta na centrală şi anul a- 17 martie pentru candi de Ia atelierul 6 mecanic, rod al preocupărilor ductui (
toare de servicii, toate cesta se va extinde în daţii F.D.U.S., pentru ai I.M.M.R. Simeria, se re CAN: To
marcă prin buna calitate a
euprinzînd peste 4 000 de alte cartiere. lucrărilor de profilare a rul); LC
femei. Din partea consiliului înflorirea patriei, ferici bandajelor la roţi, fapt şi hărniciei oamenilor Julieta ’G
contribuie
siguran
Importante mutaţii ca municipal al F.D.U.S. au rea şi bunăstarea între care circulaţiei pe Ia căile fe NINOASA
ţa
litative s-au produs şi în fost prezentate candida gului popor. rate. (Urmare din pag. 1) condiţiile necesare înde front (M:
plinirii planului. „Ca ur CÂNI: Ri
te s-a recoltat fără pier mare — arăta Elena Gros, re (Retez,
Jara se pregăteşte de HAŢEG. PRIN MUNCA OAMENILOR - sonalitatea hafeganilor — deri, depozitîndu-se în preşedintele cooperativei — men tang
ORAŞTIE
mare sărbătoare ! Eveni este pusă in valoare prin condiţii bune în fermă. îngrijitorii au răspuns în cii (Patri
ment politic cu profunde SPRE O TOT MAI IMPETUOASĂ SI activitatea responsabilă Mai avem în depozitul de marea lor majoritate cu (Flacăra);
semnificaţii in viaţa social- MULTILATERALĂ DEZVOLTARE desfăşurată de deputaţii furaje 390 tone de fînuri, responsabilitate la sarci
poiitică a patriei, alegerile consiliului popular orăşe 1 930 tone de suculente, nile ce le reveneau, fiind Nava aei
cultură);
de deputaţi in Marea Adu A LOCALITĂŢII nesc. Gheorghe Prip, Şte 900 tone de grosiere ş.a. cointeresaţi în îndeplinirea cavalcadă
nare Naţională şi consilii de ani de la istoricul Con ultimii 20 de ani, perioa fan Horvati, Mari a Milici, în vederea bunei adminis şi depăşirea planului. Pu- cia); BRA
le populare, care vor avea gres al IX-lea, de cînd dă pe care cu justificată Aurora Crai, Ion Biriş, Ma trări a bazei furajere s-a 'tem spune că avem în rioasă;
loc la 17 martie, oieră şi partidul, întregul ‘ popor mindrie întregul popor o rfa Jianu, ca să amintim organizat o echipă de fu grijitori de nădejde, cum desenate
locuitorilor străvechiului dar şi-au ales drept cîrmaci pe numeşte „Epoca Ceauşescu", doar pe clţiva dintre cei rajare, care zilnic duce sînt Tokacs Vilmos, Vin- ră); SIMI
mereu tinărului oraş Haţeg t o v a r ă ş u l Nicolae in Haţeg au fost ridicate 23 de vrednici deputaţi, furaje la fiecare grajd, cze R. Ioan, care au muls, vaierului
prilejul unui rodnic bilanţ Ceauşescu. aproape 2 000 de aparta ştiu să mobilizeze cetăţe conform raţiilor stabilite în anul trecut, peste 400 şui); il
de împliniri, precum şi afir Din memoriul care înso mente in blocuri moderne nii, să se Iacă ascultaţi, să şi speciilor de animale. hl de lapte de la vacile (Lumina).
mării optimismului cu care ţeşte proiectul schiţei de cu 6, 7 şi 8 nivele, iar fie urmaţi cu convingere. Toţi membrii formaţiei a- pe care le îngrijesc. La
haţeganii privesc viitorul, sistematizare a oraşului, populaţia a trecut de 10 500 Sint reprezentanţi ai orga mintite — din care aş e- fel ca ei mai sînt Toth
înaltei răspunderi patrio din anul 7962, am reţinut locuitori. Haina nouă a nizaţiilor componente ale videnţia pe Andrei Zsok, iFrancisc, Gergely Ana,
tice, hotăririi lor nestră Frontului Democraţiei şi Virgil Giurgiu şi Mihai Soloşi Viorica, Iosif A-
citeva date : în 1960 se Haţegului inseamnă însă Unităţii Socialiste, oameni Gabor — asigură buna
mutate de a traduce exem dăduse în folosinţă primul mult mai mult... între oamenii cetăţii. Toţi vram, Vincze I. Ioan şi
plar în viaţă istoricele di bloc, cu 24 apartamente, Cetăţenii oraşului, auto- locuitorii cu drept de vot gospodărire a nutreţurilor. alţii.
rective ale celui de-al Xlll- din oraşul Haţeg vor acor — Pentru creşterea pro în acest an, conducerile Timpul
lea Congres al partidului, Aşezâri hunedorene între două legislaturi da candidaţilor de depu ducţiei de lapte — preciza cooperativei şi fermei zoo azi, 21
V; A e re
avînd ferma convingere că, taţi care sînt desemnaţi in inginerul Sebastian Dom- tehnice, specialiştii şi lu tea şi dii
prin munca lor neobosită, urmind ca pină in anul 1985 rii şi beneficiarii tuturor aceste zile, la 17 martie, nariu, şeful fermei zooteh crătorii de aici trebuie fi variab
Vini
Haţegul va cunoaşte o tot să se mai construiască în prefacerilor înnoitoare vor girul lor de încredere, ca nice — am trecut la lo să-şi concentreze atenţia nin. moder
la
mai impetuoasă şi multila Haţeg alte blocuri cu trei vota la 17 martie cu sen pe o expresie elocventă a tizarea vacilor cu lapte în în direcţia realizării efec nord-estic
terală dezvoltare. şi patru nivele ; populaţia timentul datoriei împlinite. adeziunii depline faţă de funcţie de producţia obţi tivelor matcă, unde în a- minime
nută şi starea de gestaţie,
Optimismul sănătos cu oraşului, care avea să a- Ei au in vedere noul com politica internă şi externă administrînd raţii supli nul trecut realizările nu între min
grade,
ic
s-au situat la nivelul sar
care locuitorii de astăzi ai jungă la 4 500 locuitori în plex spitalicesc, noul cine a partidului şi statului nos mentare vacilor care dau cinilor. Nerealizarea se iar cele i
urbei privesc viitorul îşi 1965 - conform studiului matograf cu 350 de locuri, tru, a dorinţei lor fier producţii sporite de lapte. datoreşte faptului că atît nus 7 şi
are temelii solide în prefa demografic intocmit — ur noua şcoală cu 16 săli de binţi de a acţiona şi in Dar, se ştie, un rol de conducerea fermei, cît şi mai ridic
Loc
deal.
cerile fundamentale pe ma să atingă, în 1985, clasă, noul complex meşte continuare, sub conducerea cisiv în bunul mers al lucrătorii din reţeaua de punere d
care le-a cunoscut oraşul, cifra de 6 500 locuitori. şugăresc, noua fabrică de organizaţiilor de partid, din treburilor în sectorul zoo reproducţie şi selecţie nu
La mur
ca urmare firească a ma Prin munca entuziastă a răcoritoare, noile complexe cadrul larg democratic pe tehnic îl au îngrijitorii. au acordat atenţia cuveni în genen
terializării politicii înţelep oamenilor, prin transpune zootehnice de ingrăşare a care îl reprezintă Frontul Conducerea cooperativei tă montării şi gestării ju- cerul vai
te, clarvăzătoare a partidu rea in viaţă a politicii de bovinelor şi berbecuţilor... Democraţiei şi Unităţii So s-a străduit să formeze nincilor planificate, dar şi fulguielii
prezenta
lui nostru comunist in anii dezvoltare economico-so- Noul - iată atributul care cialiste, pentru a da via un nucleu de îngrijitori ieşirilor de tineret din e- cale din
care au trecut de la eli cială in profil teritorial, caracterizează întreaga via ţă măreţelor hotărîri adop harnici, pricepuţi şi con fectiv, datorită îmbolnăvi eu viteze
berarea patriei. O perioa Haţegul anului 1985 a în ţă economico-socială a o- tate de Congresul al Xlll- ştiincioşi, cărora — ţinînd rilor. Sînt neajunsuri care, ltm/oră.
depunere
dă inlloritoare, luminoasă, trecut nu doar prognozele raşului şi a oamenilor săi. lea al partidului. cont că sistemul de retri printr-o muncă mai aten teorolog
din care se disting, prin ştiinţilice, ci şi cele mai Vocaţia noului — care, in buire este în acord global tă şi responsabilă trebuie nuţ Petri
măreţia înfăptuirilor, cei 20 optimiste previziuni : în discutabil, completează per MIRCEA DIACONU — le-au asigurat toate eliminate în acest an.