Page 75 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 75
8 JOI, 21 FEBRUARIE 1985 Pag. 3
Onoare folclorului hunedorean De la subredadia „AMICALE"
Acesta este gîndul care biţa prin grupul de inter timple cărunte, şi a ceea * Gînd la gînd eu bu
s-a conturat la încheierea prete din Crişan, acelaşi în ce aduc ei în scenă, me curie ! într-adevăr, a-
iat co- etapei de întrecere pe trei formaţii artistice. rită să-ţi ridici pălăria. Cuvînt pionieresc** Orăştie ceastă iarnă grea, ch
Consiliul unic agroindus Cele mai puternice loca Vălişoara duce mai de , zăpadă şi gerurile ei
trial Brad, organizata la lităţi s-au dovedit Vaţa de parte o tradiţie prin Cămi
cco~ • NOUA SALĂ DE GIM ROMAN". Cei mai tineri fără sfirsit, ar trebui să
Ţebea. S-a dovedit, dacă Jos, Băiţa, -Baia de Criş, nul cultural din Dealu Ma NASTICA. Elevii Şcolii ge pionieri, elevii din clasa a se cam ducă. Este şi
mai era nevoie, că obiceiu Vălişoara, fără a le aşeza re, care a montat în aceas
ctului nerale nr. 1 Orăştie au ll-a, au dovedit in primul dorinţa conducerii Cămi
rile şi datinile populare, într-o anumită ordine. Va tă ediţie un spectacol de nului cultural din Gura-
cîntecul şi versul consem ţa de Jos este singura co valorificare a unor obice trăit, la acest început de trimestru al anului şcolar sada, instituţie fruntaşă
ial co- trimestru, pe lingă satisfac că merită cu prisosinţă să
nate în viaţa satului dau mună din zonă care a iuri folclorice (colindat, ur ţia revederii, după o va poarte titlul de „Generaţia a cărei activitate este
măreţie spiritualităţii rura menţinut în activitate o for situl la legatul parilor, ver- canţă înviorată de dărni Congresului al Xlll-lea al bine concepută şi orga
le, o fac nemuritoare. Iar maţie corală, cea a fabri gelatul pomilor), un specta cia iernii, şi bucuria intră Partidului Comunist Ro nizată, dar care, din
cei chemaţi să o susţină, cii de cherestea, cu ţinută col care, aşezat, devine cu rii în iolosinţă a noii săli mân'", prin rezultatele ob cînd în cînd, în serio
să-i dea continuitate au scenică frumoasă, chiar dar certitudine competitiv. Se de gimnastică şi a atelie- ţinute la Învăţătură, prin zitatea ei, mai şi glu
mărturisit, prin potenţialul că interpretarea era mai mai adaugă grupul vocal relor-şcoaiă. Realizarea nu înalta ţinută a activităţilor meşte. Dovadă, acţiu
artistic, că activitatea nu modestă şi repertoriul nu mixt din acelaşi saţ. este străină de eforturile desfăşurate. Se evidenţiază nile din programul pe
începe o dată cu ei ci sînt prea amplu. Se alătură a- Comuna Baia de Criş a această săptămînă care
:0 Ka- pionierilor şcolii, care au detaşamentele claselor a
ncţii ; un ferment puternic intr-un poi cîteva formaţii folclori- ' adus un montaj literar-mu- efectuat 4 500 ore muncă ll-a A, a ll-a B şi a ll-a sînt plasate pentru pe
în a- angrenaj al unui timp mă ce sau de natură folclori zical de ţinută si o reci patriotică, contribuind ost rioada 18—24 martie.
liojur- reţ şi ai unei culturi înflo C, de la Şcoala generală Drăguţă poantă spun
minca iei la devansarea termenu nr. 1 Orăştie şi cele ale
planul ritoare. lui de dare in iolosinţă, a claselor a ll-a A, a ll-a C, cetăţenii. Noi o propu
.licato- Toate cele opf comune obiectivelor. (Mioara Igna). a ll-a B de la Şcoala ge nem pentru un premiu
resei ; participante în întrecerea de 1 aprilie.
liilor ; nerală nr. 2 Orăştie (Alina
i; 9,05 etapei, atît de bine orga © CINSTE LOR ! După Sasu).
irilor ; nizată de gazde cu spri ce unităţile de pionieri ale
; 10,05 jinul factorilor culturali ju că; grupul vocal din Oci- tatoare, Maria Hărăguş din Gînd la gînd cu...! Con
/aiului deţeni, au dovedit că po şor, grupul vocal mixt şi Rişca, de mare expresivi şcolilor, generale nr. 1 şi © FESTIVALUL NATIONAL ducerea Căminului cui- g
Româ- nr. 2 Orăştie au raportat „ClNTAREA ROMÂNIEI". Şi
cora- sedă un potenţial artistic teatrul folcloric din Brotuna tate, care se poate alătura cu satisfacţie depăşirea an in actuala ediţie a Festi tural din Ilia şi-a pro
ştiri ; însemnat, iar interpreţii, a- (beneficiind de un text cu celor mai bune recitatoa gajamentului de muncă pa valului naţional „Cintarea pus ca în această săp
Soare- matori tineri şi vîrstnici, în mare încărcătură de sim re din judeţ. Bun taraful, triotică pe anul 1984, atit României", formaţia de tămînă, prin programul
; 12,00 drumaţi cum se cuvine de boluri, rod al dramatizării mai ales taragotistul Li- valoric cit şi pe sortimen fanfară a Casei pionieriloi de activitate pus la ve
)5 Din specialişti, sînt în stare să unei creaţii incluse în vo viu Nicolae, grupul vocal te, s-au angajat ca in cin şi şoimilor patriei Orăştie dere, să se ocupe doar
12,15 etaleze întreaga măsură a lumul de poezie semnat de din Baia de Criş. Plăcuta stea Conferinţei orăşeneşti (instructor prof. Eli Andro- de pregătirea formaţii
nţific; calităţii actului artistic. poeta populară hunedorea- reîntîlnire cu formaţia de a Organizaţiei Pionierilor ne) are o prezenţă de lor artistice, pentru eta
radio* Comuna Tomeşti, care nă Ioana Precup), teatrul căluşeri şi grupul vocal să realizeze sarcinile eco pa pe consiliul unic
a 3 ★ pînă acum era cunoscută nescris, brigada artistică mixt din Ţebea, ultimul cu nomice pe anul 1985 in prestigiu, _xzcupind locul I agroindustrial a Festi
Mari doar prin ceramişti, a adus de f a c t u r ă populară mai multă grijă pentru proporţie de 50 la sută. la faza pe zonă. Această valului naţional „Cînta-
legis- în scenă o şezătoare de la şi formaţii de dan alegerea repertoriului. Pină in prezent unitatea de formaţie, care cuprinde rea României", Ba nu.
tluno- Obîrşa şi 24 de tineri atît suri femeieşti din Ociu. Co Spectatorii, prezenţi în peste 50 de pionieri, avind Şi-a mai propus o in
^jiivers de frumoşi în albul costu lective temeinic pregătite, număr mare la întrecerea pionieri a Şcolii generale formare politică şi o
ştiri ; mului popular, care ne-au ce vizează etapele superi care s-a întins pe durata nr. 1 Orăştie a realizat su un bogat repertoriu, s-a „Activitate culturală cu
ş
oma- arătat că un asemenea gen oare ale festivalului. unei zile întregi, au avut ma de 21 000 lei, prin va remarcat şi prin participa formaţia de muzică u-
Şopu- artistic se poate desfăşura Comuna Băiţa, cu colec posibilitatea să urmărească rea la diferite manifestări
lll lorificarea unor Însemnate şoară". Aceasta din ur
a e- şi altfel decît la modul cu tive artistice masive, a im şi alte formaţii şi interp eţi artistice organizate în oraş
;me- noscut, poate fi îmbogăţit presionat prin obiceiul de buni, înscrişi în ampla ma cantităţi de hirtie, textile, mă seamănă cu o ino
muzical, literar .şi coregra „Nuntă" şi grupul vocal nifestare — Festivalul naţio sticle şi borcane (Angela şi in judeţ. In prezent, vaţie, cel puţin ca for
noas- fic, etalînd în viitor şi meş mixt din Crăciuneşti, grupul nal „Cintarea României". Curtean). membrii formaţiei de fanfa mă a muncii cultural-
e ^'"ţnt, teşugurile locale. Bulzeştii vocal folcloric din Lunca Este dovada unei susţinute ră se pregătesc intens pen educative. Aşa vor a-
n mu- de Sus au strălucit din nou (cită simplitate în versul activităţi cultural-artistice în- • „GENERAŢIA CON tru faza judeţeană a Fes precia probabil şi parti
i; 19,30 prin formaţia de tulnică- popular, dar cît de mult tr-un ţinut de bogată şi GRESULUI AL XIII-LEA AL tivalului naţional „Cintarea cipanţii la întrecerea
O zi rese, Luncoiu de Jos prin spune !), „Şezătoarea" de înălţătocr'e istorie — Ţaio de duminică pe care a-
juterii taraf şi solistul de muzică Ia Hărţăgani. în faţa unor Moţilor. PARTIDULUI COMUNIST României" (CIaudia Bildea). cest cămin o va găzdui.
Bulc- populară Dorel Benea; Ri- asemenea oameni, mulţi cu MINEL BODEA 1
tinde poate ouee irasa OMAGIU MUNCII
ÎNDELUNGATE
de strararainerc a sosii tor organizaţiilor sindicale
A intrat in obişnuinţa
iritorii din complexul C.F.R.
Simeria v să consacre
se Ca părinţi, ne punem ...Dar somnul le-a fost
ri U- oare întrebarea ce fac co scurt. Au fost descoperiţi momente emoţionante
nul — piii noştri cînd lipsesc de organele de miliţie, cu muncitorilor, ingineri
lor, tehnicienilor, tuturor
— sala de-acasă şi apoi, cu zîm- ajutorul unor cetăţeni de celor care ies la odihna
obuzul betul cel mai senin din bună credinţă, care au binemeritată oferită de
; Un- lume, motivează absenţa acţionat cu operativitate pensie. Astfel, de cu- -
căra) ; de cîteva ore cam îrr mo şi s-a dispus arestarea lor rînd au fost organizate
(Arta); dul acesta: „am fost la preventivă. manifestări de acest
(Pa- film", „m-am dus la un Pentru infracţiunea de fel, pentru Vasile Rai-
rsonale prieten", „am jucat fot tîlhârie pe care au comi ca, Maria Mariţ, Dimi-
1 (7 bal, baschet sau tenis la s-o cei trei minori, con trie Olar, Renata Ţur-
r ia-
stadion", „am fost la pa form Decretului nr. 218/ caş, Elena Cosrna de la
VUL- tinoar" etc. ? Desigur, pe 19/7, vor fi trimişi la o L. 5 Deva," Mikola Fran-
uceafă- cei mai mulţi dintre pă şcoală specială de muncă cisc, Ion David, Ion
neo şi rinţi îi frămîntă preocu şi reeducare pe o durată Ilie, Ion Ştefănescu de
ii); a- pările copiilor lor, mai cuprinsă între 2 şi 5 ani. la L 9 Simeria, oameni
rea pe cu seamă cînd aceştia a- Dar să vi-i prezentăm : care de-a lungul anilor
; URI- jung la o vîrstă de mij Tudor Stoian, 8 clase, au dovedit înaltă pro
î căra- loc, între copilărie şi ma muncitor necalificat la bitate profesională în
D: Da- jorat. Dar, din păcate, nu îndeplinirea îndatoriri
roşie); se întîmplă întotdeauna C.S.H. — secţia mecani lor în muncă. (Constantin Formaţia tic fanfară a Cţisei pionierilor şi şoimilor patriei Orăştie, instructor prof.
buni- aşa. Vă prezentăm în rîn- că II (repetent în clasa a Aoanei, corespondent). Eli AnUrone, pe scena Festivalului naţional „Cintarea României".
n ucis durile de mai jos un caz. Vlll-a) ; Daniel Petru, 9
U-BAI: Restaurantul „Dunărea" clase, aceeaşi „calificare"
şi acelaşi loc de muncă
isa de din Hunedoara. La o ma
Lunga să, trei tineri (deşi n-au (în plus -cercetat > şi altă SESIZĂRI - tive zilnic 24 de ore. plan făcute de conducerea ficii în anul pensionării,
lă (Da- ajuns încă la vîrsta ma dată pentru alte fapte pe Continuitatea este afecta U.M.T.C.F. şi pe care (deoarece altfel de premii
miste- joratului. sînt foarte bine nale) şi Gavrilă Moldo- SOLUŢII tă doar de întreruperile dumneavoastră le consi nu se acordă cu ocazia
'’antezii făcuţi) se îndeamnă re van, 7 clase, trimis în ju • La sesizarea făcută de energie electrică şi de deraţi arbitrare, aspectu) pensionării), atunci cel în
cultu- ciproc la paharele cu bău decată în anul trecut pen de Maria Kaşler, din De presiunea gazului metan. a fost transmis şi unită drept să hotărască este
tda ca- tură, prelungindu-şi şede tru infracţiuni de furt ca va, blocul M 3, ap. 54, ® Sesizarea unui grup ţii tutelare, I.F.E.T. Deva. numai organul de condu
(Mure- rea în local pînă la ora lificat (dar a beneficiat de G.I.G.C.L.- răspunde că de muncitori de la coloa cere colectivă al unităţii,
ibinaţia închiderii. Unul dintre ei Decretul de graţiere şi defecţiunea de pe coloana na Cîrneşti a U.M.T.C.F. ÎNTREBĂRI - în conformitate cu art. 55
se ridică la un moment amnistie nr. 290 din au care asigură încălzirea pe a fost cercetată de Ofi RĂSPUNSURI din Legea 57/1974.
dat sub un pretext oare gust 1984). scara respectivă s-a da ciul retribuire şi legisla Vereş Gcza, Rîu Mare-
care şi ' se îndepărtează După cum se poate con torat înfundării coloanei, ţia muncii din cadrul Constantin Ardeu, Bu- Retezat. Potrivit preve
puţin de prieteni. Cînd re stata, doi dintre autori nu că a fost înlăturată şi Direcţiei • pentru proble derilor Decretului 246/
sînt la prima lor abatere. acum oamenii au căl me de muncă şi ocrotiri ceş—Tarniţa. La vîrsta 1977, la o retribuţie de
vine, le strecoară celor
lalţi ideen-pretext: şi a- Nici unul dintre ei nu dură. sociale. Acesta ne răs şi vechimea dumneavoas 3 259 lei, cuantumul alo
nume că un client tur are vreo calificare, între- Nu contestăm justeţea caţiei pentru cei patru
pentru rupînd şcoala la vîrsta de constatărilor făcute de copii este de 860 lei lu
7585 : mentat s-a legat de el. nar. Ultima majorare
i V ap- ITotărîrea de a-i da o „lec 12—14 ani, iar apoi, în factorii de răspundere din
erul va ţie" cetăţeanului care de cadraţi in muncă şi con- cadrul secţiei de speciali de retribuţie nu afectea
uit se- siderindu-se oameni ma tate a G.I.G.C.L. Numai ză cuantumul (alocaţiei de
la slab, fapt nu avusese nimic cu că, după spusele oameni stat pentru copii în ca
sectorul ei a fost luată fără rezer turi, îşi petrec vremea
râturile ve. Cel „ochit" era bine prin restaurante, consu- lor, defecţiunea se înlă zul că drepturile acesto
:uprlnse mînd băuturi alcoolice. tură de cîte ori ei recla punde că, într-adevăr, cîş- tră in muncă încă nu se ra au fost stabilite înaJ
linus 13 îmbrăcat şi avea cu sine mă, ca să reapară la tigurile personalului mun poate vorbi de pensio inte de data aplicării ma
oborîte, o geantă dolofană, „amă Este vorba în acest caz
tre mi- nunt" ce nu le-a scăpat de vechi carenţe în edu scurt timp. Dacă se face citor de la această co nare. jorării. Pentru copiii
grade, o treabă, să se facă te loană au fost pe luna de Aurel Cupan, Ociu — născuţi după această dată,
:ona de celor trei „eroi". caţie care, completate de meinic. cembrie a anului trecut Vaţa. In problema caic alocaţia se stabileşte în
cu de- După ce L.L. părăseşte lipsa de supraveghere a de 59,0 la sută, dar me vă interesează, adresaţi- funcţie de retribuţia ma
localul, iată-i pe cei trei părinţilor, i-au adus pe • Tot G.I.G.C.L. răs
punde şi unui grup de dia pe cele 12 luni ale vă Comisiei de pensii şi jorată.
vlăjgani pe urmele aces cei trei minori în situaţia
rece şi pacienţi internaţi la sec anului a fost-de 104,12 la asigurări sociale din uni Tiberiu Danciu, Hune
asă, cu tuia. îl lovesc cu violen să săvîrşească un act an tatea la care lucraţi. doara. Vă rugăm să fiţi
vorabilă ţă, fără jenă, îl trîntesc tisocial, condamnat de le ţia dermatologie a spita sută. Cîştigul mai mic
intui va lului din Deva şi tot la realizat în luna decem Acolo veţi primi răspun mai explicit: în ce con
ări lo- la pămînt şi în scurt timp ge — în cazul în care ar o problemă privind Căl brie se explică prin fap sul complet la întrebare. stă răul pe care i l-aţi
nordic devin ei posesorii genţii fi depăşit vîrsta majora Viorel Vartoloniei, Ro- făcut vecinului dumnea
ia 60—80 la care rîvniseră. După tului — cu închisoare de dura. Răspunsul „sună" tul că în acea perioadă
:ală, cu astfel: „începînd de la au lucrat în atelier şi o mos. Dacă întrebarea voastră şi pe care el vi
ră. (Mo- ce-şi împart „prada" — la 2 la 7 ani. 03.01.1985 noi furnizăm parte din şoferi. Cît pri dumneavoastră se referă l-a răsplătit cu Vorbe de
:iu Dă- piese şi scule rndio-tv. — căldură secţiei respec veşte redistribuirile de la participarea la bene?.' încurajare.
o ia fiecare spre casă în AUREL BOTEZAN,
altă direcţie. procuror