Page 78 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 78
P-’fi. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
asă — în pas
BRIGADA „FULGER** ÎN ZOOTEHNIE
;
Din iniţiativa secţiei de Petroşani şi Hunedoara, o- O.D.U.S. trebuie să-l ocu cele de la I.M. Lupeni, ter
propagandă a Comitetului răşeneşti Lupeni, Brad, pe propaganda concretă, mocentrala Mintia, lamino
judeţean de partid, la De Haţeg, Orăştie, Călan, co stimularea eforturilor co rul de profile mijlocii al Activitate susţinută şi responsabilă 20, 1
va a avut loc consfătui munale Geoagiu, Dobra, lectivelor de muncă pentru C.S.II. ; la gazetele de pe 20,1
rea cu caracter de schimb Gu't-asada, Balşa, Densuş îndeplinirea sarcinilor de rete ale comitetelor comu (Urmare din pag. 1) în ceea ce priveşte pro
de experienţă, vizînd or etc., de a concepe şi con plan, în care o atenţie spe nale de partid: Geoagiu, ducţia de lapte, la C.A.P. 2(i,:
ganizarea şi desfăşurarea duce în mod unitar, siste cială trebuie acordată evi Gurasada, .Dobra şi Ilia ; Băcia, de la 115 vaci în
concursului propagandei matic şi susţinut întreaga denţierii faptelor de mun la cele de tineret: secţia FURAJELE BINE lactaţie s-au predat zilnic,
audiovizuale pe anul 1984. muncă politică de masă ■— că ale oamenilor, modului reparaţii siderurgice din GOSPODĂRITE în februarie, circa 525 li 20,:
20,3
Au participat secretari şi gazetele de perete, colecti în care acţionează munci C.S.H., I.M. Lupeni, I. C. ASIGURĂ PRODUCŢII tri de lapte marfă. La
secretari adjuncţi cu pro vele de agitatori, propagan torii, inginerii, maiştrii, Orăştfe şi I.M.M.R. Sirne- DE LAPTE SPORITE C.A.P. Ruşi producţia de
blemele de propagandă ai da vizuală şi auditivă, ca tehnicienii pentru învinge ria ; la gazelele organizaţii lapte marfă pe cap de vacă 21,5
unor comitete municipale, binetele şi punctele de do rea greutăţilor şi realizarea lor de pionieri şi şoimilor în condiţiile acestei ierni mulsă a ajuns la 6 litri şi
orăşeneşti şi comunale, din cumentare — astfel încît planului. Aceasta, pentru patriei : casele pionierilor este necesar ca în fiecare este în creştere. La Bretea
întreprinderi şi instituţii, aceasta să se manifeste ca că multe, gazete de perete, şi şoimilor patriei Hune fermă furajele să fie bine Strei, de la 60 vaci în lac
membri ai consiliilor de pîrghie de nădejde în an de pildă, mai publică ar doara, Orăştie şi Brad ; gospodărite, evitîndu-se taţie se predau zilnic la 1
educaţie politică şi cultură samblul preocupărilor o- ticole cu caracter general, la cele din şcolile generale: orice risipă. Cum se prezin fondul de stat 200 litri
socialistă, responsabili de rientate spre mobilizarea festiviste, seci, cu o foarte tă situaţia bazei furajere de lapte. în schimb, la
colective de redacţie ale colectivelor de oameni ai redusă capacitate de in şcolile nr. 6 Petrila, 10 în unităţile vizitate ? La C.A.P. Tîmpa şi Bretea (Ho B
unor gazete de perete. muncii la îndeplinirea in fluenţare a comportamen Hunedoara, Aninoasa, 11 C.A.P. Băcia, Ruşi, Bre Română producţia de lapte M5
Drept bază de documen tului în muncă şi viaţa so Hunedoara, 6 Petroşani, 6 este total necorespunză grii
tare pentru dezbateri, or tegrală a sarcinilor de plan. cială. Deva şi 1 Hunedoara; la tea Strei, aflăm că există toare, iar la C.A.P. Batiz, nai
rigi
ganizatorii au prezentat un S-a remarcat faptul că o O orientare spre faptul cele din licee: chimie De la această oră în stoc can Strei şi Vîlcele, aceasta înd
bogat film, cuprinzând pe bună parte a organelor de concret trebuie să urmeze va, Brad, matematică-fizică tităţi suficiente de fîn, scade simţitor dc la o zi rii;
grosiere şi suculente, ceea
ste 40 de localităţi, unităţi partid analizează săptămî- şi celelalte forme ale pro Hunedoara; la gazetele sa la alta. 8,10
9.00
industriale, de construcţii nal laturi esenţiale ale ac pagandei — munca agita tirice: O.S.M. II din C.S.II., ce permite o bună hrănire Ităf
a animalelor pe toată pe
si agricole din judeţ, rele- tivităţii consiliilor de edu torilor, staţiile de radiofi- I.M. Aninoasa, I. M. Live rioada stabulaţiei. Vacile SEMNALĂM... 10.0
Ştii
vind o însemnată cantita caţie politică şi cultură so care etc. în această pri zeni, brigada 64 Hunedoa cu lapte sînt bine hrănite iol<
te de informaţii asupra ex cialistă, stabilind, de fie vinţă, oferă un exemplu ra. La propaganda vizuală: si întreţinute. • Deşi, în toate fermele inii
perienţei dobîndite de or care dată, măsuri care să bun gazetele de perete de Lupeni, Deva, Brad şi O- zootehnice se înregistrează ver
ganele de partid în condu determine perfecţionarea la I.M. Lupeni, termocen răştie, Geoagiu, Dobra, Gu La C.A.P. Bretea Româ în această perioadă un nu ştir
cerea şi desfăşurarea mun muncii în perspectiva ime trala Mintia, I.M. Barza, rasada şi Balşa; la cabine nă şi Tîmpa stocurile de măr mare de fătări, n-am 11,3
lcti
cii politice de masă, a pro diată. fîn, grosiere şi suculente soc
pagandei audiovizuale. Un loc important în ac S.U.T. Deva, minele Paro- tele şi punctele de docu s-au subţiat considerabil. întilnit nicăieri nici mă con
Aninoasa,
mentare politico-ideologică
Filmul, ca şi participan tivitatea organelor de şeni, comunale Livezeni, din întreprinderi : I.M. Li La Bretea Română, de e- car un cadru sanitar-vete- De
cele
ciul
Geoagiu,
ţii la discuţii au relevat partid, consiliilor de edu Gurasada, Dobra, Ilia şi xemplu, în fînar bate... rinar. Unde-şi desfăşoară 10,0
strădania comitetelor de caţie, organelor sindicate multe altele. vezeni, I.M. Lupeni, I.M. vîntul. Mai există o canti oare ei activitatea ? • De 10,2
partid municipale Deva, lor, organizaţiilor U.T.C. şi Dîlja, C.T.C. - laboratoare tate mică de paie, iar vi asemenea, n-am întîlnit, iuti
Consfătuirea a rezervat din C.S.II., I.M. Barza, ter-, tele se hrănesc cu finul la programul de grajd nici 10,'4i
un spaţiu important anali mocentrala Mintia şi I.C. ce se cumpără de pe o zi cadre de la nivelul comu ce ;
17,o!
zei activităţii cabinetelor şi Orăştie ; din oraşe : Orăş pe alta. La C.A.P. Tîmpa, nelor. • Laude se cuvin în Noi
pop
punctelor de documentare, tie, Lupeni, Călan ; din co pentru efectivul de 481 grijitoarelor Voichiţa Mun 20,0(
bovine au mai rămas în
gazetelor cetăţeneşti, altor mune : Rapolt, Gurasada, stoc — preciza inginerul tean şi Maria Bodea, de la cull
tiv.
forme ale muncii politice Beriu, Geoagiu, Baru, Zam; loturile de viţei ale 23,01
din C.A.P. : Rapolt, Brad, şef, loan Igna — 60 tone C.A.P. Batiz. în adăpostul Lot
de masă. fîn, 60 tone sfeclă furaje
fTurdaş. La cabinete de viţeilor este mereu ordine ’alc
Pe baza analizei, primele ştiinţe sociale: liceele a- ră şi 250 tone grosiere. şi curăţenie exemplară. 4.
locuri în întrecerea pe 1984 groindustrial Haţeg, nr. 2 Oricum, şi aici se caută La Bretea Română există
Reprezentantele femeilor gospodăreşti ridieîndu-se în Lupeni şi „Aurel Vlaicu" o criză acută de furaja E
din municipiul Deva, de 1984 la 1 789 lei pe locuitor a gazetelor de perete ale Orăştie ; la staţiile de ra- fîn de cumpărat prin ve Dar conducerii cooperativei
legate la conferinţa de da (depăşind sensibil angaja organizaţiilor de partid, dioficare : I.M. Livezeni, cini, iar starea fiziologică nu-i pasă, lăsînd sarcina B
re de seamă şi alegeri a> mentul iniţial). sindicat şi consiliilor oame oraşul Haţeg şi comuna I a animalelor nu este de procurării finului doar pe
organizaţiei lor, au făcut, Iată de pe ce platformă nilor muncii le-au ocupat Geoagiu. I lăudat. seama şefului de fermă.
din dezbaterile acestui fo au pornit dezbaterile con D
rum, o analiză temeinică ferinţei, dezbateri mature, (Pa
a activităţii desfăşurate în analitice, critice şi autocri (Urmare din pag. 1) In apriga încleştare spuse de ing. Revente riili
toate domeniile muncii şi tice, prin care s-au căutat Tripşa, şeful secţiei linii NEl
vieţii, angajîndu-se respon forme şi metode noi de îm STOP CADRU C.T. descărcări : programul seri
sabil la îndeplinirea mobi bunătăţire a activităţii co LA DESCĂRCARE cu vitregiile iernii stabilit a fost realizat. S-au A) ;
lizatoarelor sarcini ce le misiilor de femei, s-au fă descărcat 779 de vagoane (Mo
revin din documentele Con cut propuneri care, mate Mai întîi o constatare. C.F.R. faţă de 750 prevă dev.
gresului al XlII-lea al rializate, să conducă la a- Marţi, 19' februarie, din fost ,zifc cînd ajutorul nos harnici : Teodor Ardeleanu, zute. Ritmul descărcărilor Gci:
partidului. firmarea reală a forţei de cauza presiunii slabe la tru a fost şl mai consistent". loan Nicorici, Vasile Ghiar- este în creştere. Oamenii PET
bă, Andrei Nyeşte, loan A-
Mîndria de a se şti păr muncă feminine în întrea gaz, tunelurile de dez Notăm : exemplară contri mihăiesei, Jorj Anastasiei. biruie în încleştarea cu rin{
buţia echipei conduse de
taşe la eforturile colective ga viaţă economico-socială gheţ funcţionau necores Gheorghe Hăvîrneanu. — Secţiile vă ajută ? vitregiile vremii. Zi de zi, (Un
de îndeplinire şi depăşire a municipiului. Asinefta punzător. Vagoanele staţio La punctul de descărcare — Nu. Deşi la antracit şi tot mai multe vagoane sînt Noi
a sarcinilor economice ce Leaha (preşedinta comisiei nau ore în plus la dezgheţ. cocs mărunt ar fi necesar. operativ destinate sectoru duc
au revenit municipiului a de femei de la Termocen Munca' oameniloi* — grea. de la aglomeratorul 2, dis Ar merge mai repede. lui de laminare, pentru ex CAr
fost susţinută de fapte. trala Mintia), Delia Florian Peste tot se lucra însă cu cutăm cu şeful de tură pedierea producţiei marfă, ml)
bărbăţie. S-a apelat la coordonator Viorel Bolog : La aglomeratorul 1, şe a stocurilor de produse fi un
LA:
Conferinţe pentru dări de seamă lopeţi, târnăcoape, hâ-leţe, — Cum merge ? ful de tură de la descăr nite acumulate. De aseme ţărn
cări, Petru Albu, aprecia
răngi. La punctul de des
— La calcar proaspăt —
nea, la C.S. Hunedoara şe
şi alegeri în organizaţiile de femei cărcare cocserie, în spri bine. Este ora 12 şi am că activitatea se derulează fac mari eforturi, la toate NO/
fror
jinul celor de la descărcat descărcat 15 condole din normal. La Băiţa descăr nivelurile pentru descărca CAI
-II
Fapte care, în graiul cifre ii. M.C. Bîrcea), Zoe Mă- au fost trimise ajutoare. 25 programate, la cocs mă cările au decurs însă ane rea în cel mai scurt tiiţ .ăuz
lor, consemnează la pro tăsaru (ţesătoria de măta „Aşa înţelegem să ne fa runt — două vagoane uzi voie. posibil a celor peste 1 30o roşi.
ducţia industrială peste ni se), Lucia Czepeni („Avico cem datoria, să colaborăm nale, la furnalele 7-9, alte LA ORA BILANŢULUI de vagoane cu diferite măr faţa
velele actualului cincinal la"), Elena Gros (C.A.P. De — arăta ing. Emeric Caba, opt condole cu cocs. De Ora 19. Bilanţ de schimb, furi intrate pe poarta com ORA
1 200 milioane kWh ener va), Ileana Nicolae (coope şeful secţiei cocserie. Au păşim planul zilei. Cei mai de zi. S-au adeverit cele binatului. cii
gie electrică, 476 tone cu rativa „Mureşul"), repre- (Fia
pru în concentrate, 376 to zentînd unităţi în care Pen
(Cas
ne plumb în concentrate, ponderea feminină deţine Mecanizatorii asigură un număr sporit TEG
17 tone zinc în concentra între 20—84 la sută din tă i
de I
te, 7 050 tone var, 13 200 personalul muncitor, au legii
mc prefabricate din beton făcut din intervenţiile lor de piese recondiţionate sa c
armat, 3 218 tone vată mi nu doar momente de bi Stra
nerală. Investiţiile, în va lanţ, ci mai ales de res ILIA
na).
loare de peste două miliar ponsabilă angajare la efor
de lei (fonduri alocate în tul de îndeplinire a sarci
ultimii doi ani), au împli nilor economice ce revin
nit zestrea economică şi municipiului, la recupera
social-culturală a munici rea rămînerilor în urmă
piului cu opt noi obiective pricinuite de rigorile aces Nu
— printre care dezvoltarea tei ierni, la stimularea ini gere
capacităţilor de producţie ţiativei creatoare pentru Ex
la ţesătoria de mătase şi la generalizarea experienţei 26, :
Ex
moara de grîu, prin piaţa înaintate. Participările la 17, S
agroindustrială, h o t e l u l dezbateri ale tovarăşelor Fo
„Deva“, policlinica, spita Zoe Zaharia, Maria Pele, 1 107
lul — şi cele 2 112 aparta Filofteia Moldovan, Mire-
mente construite într-o ar la Cosma, Ileana Gheor-
hitectonică ce a dat suple ghief, Viorica Rişcuţia au
ţe, modernitate şi eleganţă constituit impresionante
oraşului reşedinţă de judeţ. pledoarii în favoarea edu
In agricultură — unde lu cării moral-politice, civice / Til
crează un mare număr de şi estetice, a răspunderii Pe lingă finalizarea la mai in luna ianuarie au azi,
femei — au fost redate faţă de familie şi de viito timp şi de calitate a lucră fost recondiţionate piese zarea propriu-zisă a. dispo aduce economii de circa Deşi
circuitului agricol 227 ha rul naţiunii. Intervenţiile rilor de revizii şi reparafii in valoare de 445 000 lei, zitivelor aparţine maistru 400 lei. urnu
vrerr
teren, s-a îmbunătăţit lor — ca de altfel întrea lui Dumitru Vasiu, prin a La S.M.A. Haţeg, o par să r
structura culturilor vege ga desfăşurare a dezbate lucrătorii din S.M.A. se o- realizîndu-se o depăşire a cărui contribuţie s-a creat te din personalul muncitor Ceru
tale, crescînd cu 26 ha su rilor conferinţei — au fă cupă şi de recuperarea, re- planului de 95 000 lei, atit şi un stoc disponibil pentru lucrează la recondiţionări căde.
va si
prafaţa cultivată cu po cut apel la omenie şi în condiţionarea şi refolosirea in centrul de reparaţii, cit alte unităţi S.M.A. A fost de piese. Această acţiune vest.
şi in atelierul propriu de
unor piese şi subansamble.
rumb, iar la cartofi cu 112 ţelegere, însufleţind şi în- In acest context se deschid reparaţii. pusă in funcţiune şi o in este de mare eficienţă, mai me i
ha ; în sectorul creşterii a- demnînd comisiile de fe stalaţie de metalizare, cu ales în condiţiile acestei minu
nimalelor, cooperativele a- mei, pe reprezentantele ge multiple posibilităţi şi prin Din acest an, aici se re ajutorul căreia se recondi ierni grele, in care apro de, iar (
gricole de producţie şi gos neroasei forţe de muncă manifestarea unor iniţiative condiţionează cu dispoziti ţionează osiile spate stingă vizionarea cu piese de nus
podăriile populaţiei de la feminine din municipiu, la valoroase legate direct de ve realizate prin autodota- şi dreapta, diverse axe. schimb a fost mai dificilă, ridic.
sate şi-au adus o contribu o activitate care să răspun angajamentul profesional re discurile de la roţile din Noua tehnologie înlocuieşte iar costul reparaţiilor tre se.
ceaţa
ţie semnificativă la spori dă prin fapte demne ce al fiecărui lucrător din sta spate ale tractoarelor. S-a încărcarea piesei prin sudu buie să fie cit mai redus, ci ură
rea producţiei de carne, rinţelor majore puse de ţiunile de mecanizare a a- ajuns astfel ca de la 1 354 ră şi, in plus, prin calita lată cîteva aspecte de
La
lapte, lînă şi ouă. Volumul documentele Congresului al griculturii. Aşa, de exem lei, cit costă un disc nou, tea stratului de metal a- muncă de la recondiţiona- să, c
prestărilor de servicii a XlII-lea al partidului în plu, la S.M.A. Haţeg, prin prin recuperarea şi recon- dăugat se măreşte rezis rea pieselor de schimb la dea
ajuns, la sfîrşitul anului faţa colectivelor hunedo- preluarea unor tehnologii diţionarea celor vechi, chel tenţa piesei. Este un pro S.M.A. Haţeg. va si
trecut, la 412 milioane lei, rene. cunoscute deja în ţară, cit tuielile să se reducă la 388 Fotoreportaj realizat de 80— i(
zăpat
valoarea acţiunilor edilitar LUCIA LICIU şi prin iniţiative proprii, nu lei pe disc. Ideea şi reali cedeu care la fiecare osie NICOLAE GHEORGHIU