Page 81 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 81
IN LUPTA CU RIGORILE IERNII
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
IN ZIARUL DE AZI :
9 Ieri s-au desfăşurat, Pe frontul energiei -
la Deva, lucrările
Conferinţei judeţene a
concentrare de forţe,
mişcării sportive
39 Se acţionează susţinut acţiuni susţinute
pentru încheierea re
S O C I A L I S M U L paraţiilor la utilajele moelectrice Mintia este cu achită de sarcinile ce Ie
agricole
Colectivul Centralei ter
Ritmuri hunedorene
reţinem,
prin
Să
revin.
lor şi ajutorilor mecanici
producerea
pentru
lupta
UNEOOARA A1P.C.
RGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN H * Mansarda toate forţele antrenat în urmare, numele mecanici
Laboratorul creaţiei
*
locomotive
de
Romolus
unei cantităţi cit mai mari
Şl Al CON SIL I ULUI POPII IAR JUDEŢEAN unui mare roman de energie. De fapt, pu Cli iş, loan Colbea, Lau-
cier
tem spune că energetieie-
renţiu Furca, Toma Siclo-
* „Undeva, cîndva" nii Mintiei (în februarie di, loan Mateş, loan Blaj,
* Fin analist al su au realizat suplimentar şefilor de manevră si ma-
Anul XXXVII, nr. 8 485 SIMBATA, 23 FEBRUARIE 1985 4 pagini — 50 bani fletului feminin sarcinilor de plan peste nevranţilor Costache Ivaz,
52 milioane kWh) se achi Romulus Lung, JMihai Căr
tă responsabil de sarcina bune, Dumitru Muntean,
impoYtanlă încredinţată de impiegaţilor de mişcare
partid, îşi fac datoria în Victor Joltan, Aclam Ma
mod onorabil. rian, Cornel Bîrzan, Ion
IT PENTRU MARFA ADUNARE NAŢIONALA' nus 12 grade Celsius, la Jolţan — de la tracţiune
Joi dimineaţa erau mi
şi mişcare! La alimentarea
rampele de descărcare a buncărelor cu cărbune
s-au evidenţiat loan Ghiur-
murm Şl CONSILIILE POPULARE cărbunelui de la Mintia. can. Petru Bota, llcmus
temperatură,
O
spuneau
oamenii, acceptabilă. Viri Iauc, Nicodim Podelean,
Virgil D. Dane, Ionel Ola
lul se potolise, iar soare rii, Aurel Căsălean, Viorel
Adunări cetăţeneşti pentru depuneri de candidaturi le răsplătea harnicii mun Nan — instalatori cazane,
citori de pe estacadă cu
care lucrează pe maşinile
căldura mult aşteptatelor de preluat cu roată cu
sale raze. La „liberul"
cupe. La descărcări —
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A M.A.N. CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A M.A.N. dat de impiegatul de miş şefii de echipe Gheorghe
care Victor Joltan, era
NR. 6 PETROŞANI NR. 1 DEVA-EST trasă la rampa de descăr Andrăşescu, loan Bir, losif
Die, muncitorii Moise Ma
lntr-o atmosferă de în zări obţinute de. poporul In sala de festivităţi a doptate de Congresul al care a doua garnitură cu rina, Liviu Fărău, Simion
sufleţire şi entuziasm, de nostru, de judeţul Hune Consiliului popular jude XllI-lea al partidului pen cărbune de Valea Jiului. Sonde, Vărădin Cărmăzan,
plenară angajare pentru doara şi de municipiul Pe ţean a avut loc ieri adu tru cincinalul 198G—1090 Am fost însoţiţi de ing. Pompiliu Zusloţi, Auguslin
îndeplinirea exemplară a troşani în anii construcţiei narea cetăţenească în care şi în perspectivă pină în loan Bocla, şeful secţiei Avram. O contribuţie în
sarcinilor de plan din acest socialiste şi cu deosebire au fost depuse candidatu anul 2000. combustibili. Pe drum, de semnată la buna funcţio
ultim' an al cincinalului, în ultimele două decenii, rile pentru circumscripţia Campania electorală se
ieri a avut loc la sala fes de cînd în fruntea parti electorală a Marii Adunări manifestă, în acelaşi timp, la vagon la vagon, însoţi nare a centralei , şi-au
tivă a Combinatului mi dului şi a statului se află Naţionale nr. 1 Deva — ca un bun prilej de dez torul ne-a spus : adus-o, de asemenea, ope
nier Valea Jiului, adunarea cel mai devotat şi iubit Est ale tovarăşilor Dimi- batere largă a problemelor —- Descărcările se des ratorii instalatori cazane
cetăţenească pentru depu fiu al poporului, tovară trie Ancuţa, membru su de interes social, pentru făşoară normal. Media zil de la cota | 38, care răs
nerea candidaturii de de şul Nicolae Ceauşescu. pleant al C. C. al P.C.R., soluţionarea cărora cetăţe nică s-a ridicat la 100 — pund de alimentarea con
putat în circumscripţia în context, s-a subli inspector la C.C. al P.C.R. nii sînt chemaţi să-şi adu 200 vagoane, cu tendinţa stantă, ritmică, a buncă
electorală nr. 6 Petroşani. niat că în ultimii ani şi Barbu Petrcscu, mem că din plin şi responsabil de a creşte. Cărbunele este relor şi morilor cu căr
Au fost prezenţi un mare platforma industrială a bru al C. C. al P.C.R., di contribuţia. foarte îngheţat. Oamenii bune. Să nu-i uităm însă
număr de mineri, prepara Petroşani ului s-a comple rectorul general al Institu Aria circumscripţiei cu depun eforturi mari. Dar nici pc meşterii din for
tori. constructori, tricoteze, tat cu moderna întreprin tului central de cercetări prinde mari zone în care nu ne dăm bătuţi... maţia condusă de maistrul
lucrători din alte întreprin dere de piese de schimb economice Bucureşti. au avut loc adinei trans Pruncise Kiş — Nicolae
deri si instituţii care locu şi reparaţii ale utilaje Circumscripţia electorală formări înnoitoare, . cartie — De 6 e forţe dispuneţi?
-
iesc în Petroşani şi Petrilă. lor miniere şi cea de a M.A.N. m . 1 Deva — re inexistente cu 20—30 de — 2G8 de lucrători, la care Lache, Geza Lakatos, loan
Adunarea a fost deschi t r i c o t a j e , s-a extins Est cuprinde cartierele : ani in urmă, în care s-au se mai adaugă, pe toate Drăgan, Gheorghe Rusu,
Gojdu, Zarand, Dacia şi
să de tovarăşul Radu şi modernizat întreprin Bejan, zona liceelor indus croat condiţii de muncă schimburile, alţi 150, iar loan Bota, loan Boldor —■
Bălan. prim-secretar al derea de utilaj minier, triale, comuna Cîrjiţi, sa şi viaţă civilizate pentru cinci este absolută nevoie, care de aproape două luni
Comitetului judeţean Hu în Petrila s-a construit o tele Sîntuhalm, Bîrcea Mică un mar.e număr de locui secţiile ne ajută eu şi mai muncesc în schimburi pre
nedoara al P.C.R., preşedin fabrică de mobila, şi s-a şi Cristur. tori. Aici s-au construit o mulţi. Este greu, apar
tele Comitetului executiv dezvoltat secţia de prepa întreagă gamă de depozi ceas de ceas situaţii nepre lungite, asigurînd zi de zi
te comerciale, tipografia,
al consiliului popular ju rare a cărbunelui, s-au pus La adunare au participat ţesătoria de mătase, trei văzute, dai’ oamenii sînt funcţionarea fluxurilor de
deţean. care, în numele în funcţiune noi capacităţi oameni ai muncii din bri staţii autoservire, . hale in extraordinari... benzi, culbutorului, maşi
găzi ale Trustului de an
Consiliului Naţional al de producţie la minele Lo- trepriză. eonstrucţii-mon- dustriale pentru mai mul Să-i felicităm pe aceşti nilor de preluat cu cupe,
F.D.U.S., a prezentat can nea, Petrila, Dîlja şi l.ive- taj, de la S.U.T., ' I.M.C. te unităţi, se află in con oameni pentru felul în cărucioarelor de descăr
didatura în circumscripţia zeni, unde producţia de Bîrcea, S.M.A., I.E.E.L.I.F., strucţie o puternică unita care, a tuturor instalaţii
electorală nr. G Petroşani, cărbune a crescut an do lucrători comerciali din te constructoare şi de re care înţeleg să-şi facă da
pentru alegerile de depu an. De asemenea, în anii zona depozitelor, cadre paraţii utilaje miniere etc. toria. Descărcarea ritmică lor de transport al cărbu
taţi de la 17 martie a.c., actualului cincinal în Va didactice şi medicale, alte Candidaturile tovarăşilor a vagoanelor, alimentarea nelui.
a tovarăşului Marin Ştefa- lea Jiului s-au construit categorii de oameni. Dimitrie Ancuţa şi Barbu constantă cu cărbune a — Ne mobilizăm toate
nachc, membru al C. C. al 7 8111 de apartamente, s-au Deschizând adunarea, to Petrescu au fost susţinute centralei, în condiţiile de forţele tehnice şi umane
P.C.R., ministrul minelor. termoficat oraşele Lupeni, varăşul Viorel Ocoş, prim- cu căldură de Nicolae Ză- acum, nu-i o treabă toc
Vorbitorul a relevat clima Vulcan şi Petroşani, s-au vicepreşedinle al Comitetu voianu, d i r e e t o r u I mai uşoară. Producerea pentru menţinerea perma
tul de efervescenţă crea dat în folosinţă, 34,500 mp lui executiv a) Consiliului I.C.I.T.P.L.C.I.M., Gheorghe megawaţilor pe care ţara nentă a unei puteri cil mai
toare şi de puternică an spaţii . comerciale, moder popular judeţean, a rele Rusu, secretar adjunct al ridicate pe centrală şi să
gajare a întregului' popor nul magazin general „Jiul" contează depinde în mă
pentru înfăptuirea neabă şi complexul sportiv „Jiul", vat însemnătatea politie.o- CORNEL ARMEANU sură hotărîtoare de 1 modul LIVIU BRAICA
socială
a
alegerilor
de
tută a politicii interne şi ambele din Petroşani, o deputaţi în Marea Adu în care muncitorii de la
externe a partidului şi sta cantină-restaurnnt şi. un nare Naţională şi în con (Continuare in pag. a 3-a) toate punctele de lucru se (Continuare in pag. a 3-a)
tului nostru, a istoricelor cinematograf, de aseme siliile populare pentru a-
documente ale Congresului nea, în Petroşani, spaţii firmarea viguroasă ă de
al XllI-lea al P.C.R., a şcolare şi de asistenţă mocraţiei noastre socialis
sarcinilor adoptate de cel sanitară, a crescut consi te, pentru amplificarea e- ÎN MINELE VĂII JIULUI
de al’lll-lea Congres al derabil zestrea edilitar- forturilor colectivelor de
F.D.U.S., a preţioaselor in gospodărească a localită oameni ai muncii, orienta
dicaţii şi recomandări date ţilor din raza eircumscrip- te cu hotărîre spre 'înde Producţia de cărbune in continuă creştere
de t o v a r ă ş u l Nicolae plinirea ..exemplară a . sar
Ceauşescu. DUMITRU GHEONEA cinilor de plan pe 1085 Toate - acţiunile între 2 000—3 000 de toile de gerile de deputaţi pentru
Au fost evocate, cu a- şi trecerea eu succes la prinse de minerii din ba cărbune mai mult. Ia A- Marea Adunare Naţio
cesl prilej, mările reali (Continuare în pag. a 3-a) înfăptuirea obiectivelor a- zinul carbonifer al Văii ninoasa, Petrila şi I.onea nală şi consiliile popu
Jiului sînt subordonate în — in medie cu fi 000 de lare, dornici să înfăptu
permanenţă înfăptuirii tone, la Dîlja şi llricani iască în cele mai bune
peştişu mic. Argumentele vredniciei sătenilor sarcinilor şi îndemnurilor cu aproape 7 000 de tone, condiţii imperativul de
formulate de secretarul iar la Livezeni — cu 8 000 prim ordin al acestei pe
general al partidului, de tone. rioade de timp — „Patriei,
Ninge cu mărgăritare. De reîntorc cei care ie vin in există sătean care să nu t o v a r ă şu 1 Nicolae Toate aceste creşteri au cit mai mult cărbune" îşi
la răscrucea de drumuri ajutor. crească animale in propria Ceauşescu, pentru creşte ca numitor comun spori amplifică necontenit e-
unde ne a lăsat autobuzul Hărnicia este atributul gospodărie şi să nu con rea continuă a extracţiei rea productivităţii mun forturile, molii li/.îndu-.se
de Hunedoara, parcurgem ce-l asociezi fiecărui nume tracteze cu statul animale Ia cărbunele energetic şi cii in subteran, în fron cu o înaltă răspundere
ciţiva kilometri pe... porţe propriu privind casete şi a- şi produse animaliere. Mun cocsificabil, în vederea turile cu cărbune, prin muncitorească, pentru a
lanul şoselei spre Peştişu careturile sătenilor. ca este o onoare. Eu mi-am asigurării in flux continuu mai buna plasare a efec realiza o bună ritmicita
Mic. Zăpada proaspătă se invăţat copiii să tragă şi a termocentralelor şi com tivelor, prin utilizarea Iu te la extracţie, pentru a
adună cu acea căzută la cu coasa şi cu sapa cind binatelor siderurgice ale indici superiori a meca asigura în permanenţă
începutul iernii, improspă- Aşezări este nevoie. Am predat a- ţării cu resursele nece nizării şi asigurarea con noi linii active de front,
tind albul mantiilor ce-au nul trecut statului peste sare desfăşurării în con tinuităţii transportului pe prin intensificarea lucră
acoperit pădurile de pe hunedorene 2 000 litri de lapte. diţii optime a proceselor orizontală si pe verticală, rilor de deschidere şi pre
dealurile Rovina, Rotunda, între două In Peştişu Mic, buni cres de producţie. cit şi prin intrarea în gătire. Ihi argument îl
La Lac, Pătăreasca. legislaturi cători de animale şi con In perioada trecută din circuitul productiv, în constituie şi rezultatele
Intr-o asemenea zi, viaţa tractanţi activi cu statul luna februarie minerii de mai toate unităţile mi înregistrate în dimineaţa
aici in sat pare calmă. sint şi loan Nică Toma, Ele aici au extras şi livrat niere din Valea Jiului, a zilei de 22 februarie a.c„
Clocotul muncii a început — Dacă pe vremea cind na P. Şerban, Viorei Bera, prepa raţ i i I o r, aproape noi capacităţi de pro cind în unităţile Combi
'insă dis de dimineaţă. Din eu eram doar un adoles Maria David Şerban, Elena 550 000 tone de cărbune, ducţie, unele de înaltă natului minier Valea Jiu
cele 556 de familii de gos cent — ne spuire fostul oţe- Marian, Clara Stănesc, cu ,'tli 000 de. tone mai lui Petroşani s-a extras
podari ale comunei, cel lar Toma Adam Bulbuc — Ludvic Custron, Sabin Bor mult faţă de aceeaşi pe productivitate — de 25 de cea mai mare producţie
tone pe post — cum ar
puţin un bărbat sau un fiu casele erau construite din na, Solomon Mihonesc, to rioadă a lunii ianuarie, fi abatajul dotat cu com de cărbuire a lunii fe
Sabin
Barna,
nei
Hărău,
zilnice
medii
producţiile
bruarie — aproape 30 000
pleacă zilnic, la orele bîrne şi acoperite cu prăş- Ftorea lancu. la extracţie liihd acum cu plex de mare înălţime de de tone —, producţie la
schimburilor, înspre cetatea tită sau cu paie, azi nu Argumentul vredniciei să- 1 800 tone mai mari faţă la Paroşeni. a cărei realizare o con
oţelului, la Hunedoara. mai poate fi vorba de aşa de perioada 1—22 ianu Minerii din bazinul Văii tribuţie deosebită au avu
Virsinicii sint cei care ră ceva. Peste 90 la sută sint ESTERA SiNA arie. Jiului, hotărîţi să întîm- t-o minerii din adîncurile
mâi să conducă treburile case noi, construite sau I.a Paroşeni, I.upeni şi pine cu cele mai bune Aiîinoasei, Petrilei, Paro-
în gospodării, pină cind se refăcute din temelii. Nu (Continuare în pag. a 3-a) Bărbăteni s-au extras cu rezultate în muncă ale şeniului şi Uricaniului.