Page 82 - Drumul_socialismului_1985_02

Ppq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

lumină
Stema solară fiecare braţ e un îndemn înspre
îmi răsuflă jn palmă mfine * vV i
un bob mirosind fiecare clipă e de sudoare
a ccr şi, a glie plină i:t „o
întoarsă sub ţară. fiecare gînd înfloreşte în zii, 05
Ce univers ascunde în el trei culori
ca să fie demn pentru fiecare drum e pînă Ia capăt
o stemă solară ? străbătut
Din inel în inel la noi fiecare dimineaţă ii aşteaptă cu
tainele-n el se coboară. flori
Ne închinăm frumoşi pe EI ce făgaşuri luminii au 14,45
întru marea lui menire. făcut
În ch ip u ie că p o t isp iti n e ­ Din inel în inel la noi 19,00
M A N S A R D A m u rirea fu rişin d u -se p e poartă adîncuri de cer lumina se ciopleşte divin la 19,20
19,50
scu rtă tu ri. Sig u r, n u to ţi p u ­ dintr-o vatră de ţară izvoare
T a le n tu l p o a le p o rn i u n p a s p rin co n fu ziile in ca re tem a v e a şa n sa u n e i „m a ri întru mai demna la noi fiecare zi este azi şi nu
d estin p o e ţic, d a r n u m a i se a g ită : d e la co n fu zia u n iv e rsită ţi e u ro p e n e ". D a r stemă solară. 1 ieri 20,35
cu ltu ra îl p o a te d e să v irşi. se n su lu i cu v in te lo r p în ă la m a n sa rd a tru d ei şi a u steri­ AUGUSTIN JUSTIN
U n d e stin p o etic n u p o a te co n fu zia v a lo rilo r. P e e l tă ţii e d a to r să şi-o a lle la noi ziua lor e oricînd 21,40
ii co n ce p u t in afara- cu ltu ­ n ici n u -l p reo cu p ă d e fa p t fieca re a tu n ci cin d a sp iră sărbătoare 21,50
rii, to t a stfe l cu m u n co p a c v a lo rile, p e n tru că n u a re la În a ltu l titlu d e a rtist şi Mineri a celor ce sînt, au fost şi vor fi
n u p o a le li im a g in a t in a - co n ştiin ţa tu lb u ră to a re a u - n u d o a r la cel d e g u rist la I.a noi fiecare faptă abureşte mineri.
fa ra v ă zd u h u lu i n e v ă zu t in n icită ţii lo r, ci il in te rese a ­ to a te n u n ţile cu d a r. T o ţi a piine
ca re-şi sca ld ă zi şi n o a p te ză ex clu siv iera rh iile. C in e m a rii crea to ri şi-a u a v u t a - fiecare inimă bate a dor de CECILIA DEAC
fru n zişu l. C u d eo seb ire a că e „m a i m a re" ? e ste u n ica ce a stă m a n sa rd ă a lo r,
cu ltu ra n u e u n d a t, ci re ­ În tre b a re in sta re să -i cre e ­ u n d e , în re cu leg e re şi că u ­ I3U<
zu lta n ta u n u i p ro ces a l că ­ ze in so m n ii p in ă la a d e ­ ta re d e sin e, a u tră it rev e ­ diopr-
ru i d ru m n u se în ch eie d e - v e n i o b se sia v ie ţii sa le. la ţia in tiln irii cu ce ila lţi CRONICA LITERARĂ albine..." (Mama). Poetul 0,45 1
cit o d a tă cu v ia ţa . Ş i ca re g în d ilo ri şi a rtişti a i lu m ii, scrie din inimă. Uneori ai Bricul
im p u n e ştiin ţa şi v o in ţa d e sim ţin d u -se a b ia u m ilii lo r Ana 11 impresia poetului popular. nai;
rigurc
a re n u n ţa la to a te m icile În v ă ţă cei. M e ta fo ric v o r­ „ V E R S U R I Repudiind „curenţii" este­ îndop
d elicii a le co tid ia n u lu i: D a r, b in d , m a n sa rd a tru d n ice i tici (tot mai agresivi şi a- rii;
p en tru cel ce o a cce p tă şi ^PRIVELIŞTI a u sterită ţi e sin g u ru l lo c Cu volumul „Versuri” suavele chei — ale prime­ deinenitori), Ana Şoit scrie 8,10 <
9.00 I
o În ţe le g e , re n u n ţa rea n u u n d e , in sin g u ră ta tea sa e- (Editura Eminescu, 11)84), lor volume (pămîntul stră­ intr-un registru simplu, cu Audio
în sea m n ă a ici sa crificiu ci, In tr-u n rece n t in te rv iu x ig e n tă şi cre a to a re , a d e ­ Ana Şoit s'e aşează defini­ moşesc, florile, mitul şi le­ onestitate. Versul e, mai lelin
d im p o triv ă , d e sco p e rire a a - d in „Lu cea fă ru l", p o e tu l v ă ra tu l a rtist d e sco p e ră tiv printre consacraţii li­ genda), la geografia sa sen­ totdeauna, Snveşmîntat în litoral
din fi
le sei v o lu p tă ţi d e a tra n s- lo a n A le x a n d ru sp u n ea că a cel lu m in o s p rin cip iu o r­ ricii „ca izvor şi fundament timentală (Pe obcinc arse, haina tradiţiei, figurile de 11.00 )
stil sînt, de regulă, obiş­
ce n d e e fe m e ru l p e n tru a „...in poezia română nu se d o n a to r ca p a b il să tra n s­ folcloric” din literatura Mama, Insula vie, Adîncul), nuite. Un u
dan;
a cce d e în u n iv e rsu l v a lo ri­ poate face nimic nou fără fo rm e d ev ă lm ă şia în ech i­ noastră. O astfel de temă descoperind şi impunînd un Bulcti
lo r n em u rito a re . C a lea n u a studia cel puţin cit o fă­ lib ru , co n fu zia in a rm o n ie , şi o nouă certitudine vă­ punct central (Muntele .şi Poezia Anei Şoit, inspi­ cultur
e u şo a ră , îşi a re rig o rile e i cut generaţia lui Emines- ig n o ra n ţa fa rd a tă în C u ltu ­ deşte poezia Anei Şoit — omul), ca ţintă a drumu­ rată dintr-o bogată natură folcloi
şi p re su p u n e p e rse v ere n ţă , cu (. . .) Patru ani de man­ ră , in tr-u n cu v in t. H a o su l cea a asumării simboluri­ lui pe care scrisul său în­ lăuntrică — eu mai toţi miorii
Ia 1 I
sistem ă , a u ste rita te. U n ii, sardă pe texte filozofice şi in C o sm o s. E lo cu l in ca r.e lor mioritice (şi „melanco­ suşi îl are de parcurs. poeţii născuţi sau trăitori
isp itiţi d e a u ra titlu lu i d e filologice pe lingă o mare a rtistu l sim te n ev o ia să re ­ liilor"), uneori ostentative, Cu acest volum „recapi­ pe meleaguri hunedore- club;
a rtist, în ce a rcă să e lu d e ze universitate europeană sunt v in ă p in ă la ca p ă tu l zile ­ de altădată, mai cu seamă tulativ”, Ana Şoit lasă im­ ne —, sînt fulgi calzi nin- 10,05 (
d ificu ltă ţile şi, co n v in şi că cel puţin obligatorii; aus­ lo r, ch ia r d a că în tre tim p sub semnul devenirii in şi presia visătorului trubadur gînd în, din şi prin sufle­ tăţene
n im en i n u -i v a şti, trişe a ză teritate şi trudă pînă la e- i s-a u o fe rit a p a rta m e n te întru-.cuvint-rostire („Pur­ şcolit îndeaproape de filo- tul poetului. Cel mai mare din o
a p u cin d p e scu rtă tu ri. D a r puizare". C u v in te ce s-a r cu co n fo rt sp o rit: cu ltu ra tăm în noi la mari ndîn- sofia ciobanului mioritic ctştig al volumului ni se No
n ică ieri ca în cu ltu ră m ă ­ e stră in ă d e tra n za cţii ia r cimi/ zone incerte/ Nu ier­ (de sorginte ardelenească, pare voluptatea evidentă , c
că d ea să d e a d e g in d it cu care a fost scris, fără pe adi
slu ire a n u se d ă d e g o l m a n sa rd a l-a în v ă ţa t să n u tăm nimic şi nu dorim să cel din „tulburătoarea" Va­
tu tu ro r ce lo r ce b a t la p o r­ spectaculos şi zgomot mo­ serii;
m a i cu rîn d şi m a i co m p ro ­ le a cce p te . ni se ierte" — In fum de le a Jiilor, Mureşului . şi
m iţă to r, T rişo ru l d e a cest ţile p o e zie i. D a r n u n u m a i santal). Nu renunţă, desi­ ’J’ărH Haţegului). Temele dernist. Poate tocmai de Scară
g en se tră d e a ză la fie ca re Jo r, ci tu tu ro r celo r ce-şi RADU CIOBANU gur, poetul la „cheile" — liricii sale sînt acum stră­ aceea gindul poetului se gestia
nai; z:
bunii, bărbatul şi dragos­ întoarce adeseori la melea­
tea. Ana Şoit este un scrii­ guri cunoscute şi în trecut, 23,25—2
NOTE DE CITITOR tor de „balade şi idile”, de
meditaţii („Mamă, icoană ca o încercare de a se
Laboratorul creaţiei a cinstirii mele/ Mă plec smulge din succesiunea im­
de la inimă la frunte,/ Pen­
placabilă a timpului.
tru firele cărunte./ Eşti ca
unui mare romancier o matcă într-un zumzet de DUMITRU DEM IONAŞCU - D Ii \
(Patria
Disputat de cîteva edituri plăcute, deşi acestea nu au CRONICA FILMULUI cursă
româneşti, propus să apară lipsit. Dar nu au lipsit pro­ NEDO/
în diferite formule şi cu di­ verbialele atacuri la adresa seriile
verse colective de editare — scriitorului şi omului Rebrea­ ,,Undeva, cîndva“ A); t
JURNALUL lui Liviu Rebrea- nu. Oameni de care astăzi (Moder
nu a ajuns în mîinite citito­ nu mai ştim nimic, in acea Realizare a regizorului a- chipul actriţei Elisa Mc- deva...
rilor şi cu cel de-al doilea vreme işi permiteau să pună merican Jeannot Sznarc, Kenna (celebră la începu­ Imposi
volum. Aşteptat cu interes sub semnul îndoielii şi între­ ■după scenariul lui Richard tul acestui secol), încearcă seriile
legitim de specialişti şi citi­ bării cărţile romancierului, Matheson, reputat autor de să ajungă în trecut, prin- PETRO
ring);
tori — Editura Minerva prin declanşau în acest fel ade­ science-fiction, pelicula — tr-un exerciţiu adine de (Unirea
seria „Documente literare" o vărate scandaluri în presa intitulată, fluid şi sugestiv, voinţă, prin concentrare Noiomti
făcut un efort demn de aten­ vremii, in asemenea vremi, în original „Somewhere in maximă, dar şi îmbrăeîn- ' - dc
ţia noastră tipărind cele Rebreanu scria: „...De multe Time", o sintagmă presu- du-se conform modei tim­ .SA
două volume intr-un singur ori ostenit, extenuat, aş vrea punînd un punct nedefinit pului, folosind ca decor a ţuiui si
an. să mă smulg din frămintarea în axa timpului — brodea­ cameră mobilată exact ca rul) ;
După cîteva apariţii de asta singuratică, să benefi­ ză, cu incontestabilă fineţe atunci. Eroul reuşeşte să un tren
fragmente în reviste literare, ciez de bucuriile mărunte, în reconstituirea cadrului se transpună în timp, s-o LA: Un
ştiindu-se legămîntul roman­ banale, dar bucurii ale vie­ .„retro", o acţiune care în­ găsească pe femeia iubită (arm (i
cierului ca Jurnalul să fie ţii care trece în ritm din ce cepe în 1980 si se termină şi împreună să trăiască o CÂNI :
publicat după cel puţin 30 în ce mai vertiginos. Şi nu în... 1912. prea frumoasă poveste de I-II (IU
de ani de la moartea sa — se poate. E o vrajă care mă Este povestea unui tînăr dragoste. Un mic amănunt lăuza 1
evenimentul a surprins pe readuce Io masa de scris, o care, atras inexplicabil şi insignifiant al prezentului, roşie);
toată lumea. Cei care s-au chemare misterioasă, care irezistibil de strania fru­ o monedă, destramă visul. faţa uşi
aşteptat ca jurnalul scriito­ mă face să uit tot restul şi museţe a unei femei din­ Aşadar, o poveste roman­ ORAŞTI
rului să fie plin de canca­ să-mi trăiesc toate satisfac­ ţioasă, evident stranie, o riilc 1-1
nuri politice, de dezvăluiri ţiile într-o lume de ficţiuni, tr-o fotografie din 1912, a- poveste de dragoste, nvîn- gul tău
senzaţionale privind perso­ dar cu atîta intensitate, de runcă o punte efemeră pe­ du-i ca protagonişti pe geoag;
nalităţile între care a trăit parcă ar fi mai reale decît ste decenii pentru a o re­ Christopher Reeve şi Jane bucurii
şi scris romancierul, au ră­ realitatea..." (1938). găsi şi a o pierde din nou. Seymour. Alături, remar­ HAŢEG
mas desigur dezamăgiţi. De­ Cel care a scris „lon“, Tînărul autor dramatic căm prezenţa celebrului mată ()
sigur, nu lÎRŞ.şsc din acest „Rgşţggio", „Pădurea spîn- Eva SUtO — „tu numele omenirii, pace” (gravură) Richard Collier, fascinat de actor Cristoplier Plummer, După le
Jurnal © serie de relatări la zuraţilor", „Adam şi Eva ‘ şl strălucitor în rolul impre­ bol (Ca:
prima impresie a unor eve­ alte cărţi de forţă ale lite­ sarului tinerei actriţe. MERIA:
nimente din istoria ţării, o raturii române, a ţinut un CRONICA PLASTICĂ apare de o rară delicateţe Sigur că gustul „retro” (Mureşu
sumedenie de impresii pro­ Jurnal pe măsură. Numai a- prin conturarea chipului funcţionează azi oriunde ră dansi
prii despre unele personali­ devăraţii creatori pot înţele­ feminin aplecat protector lumea, ameninţată de ca­ mina);
tăţi ple timpului scurs... De ge frămîntqrile şi îndoielile Fin analist al sufletului feminin asupra copilului nou năs­ taclisme, tînjeşte după o tina (Mi
aşemenea, ş-gy ip^glgţ cei de ga re estş cuprins şcrilţg- cut. Rînd pe rînd, se gre­ vreme fără probleme gra­
cârâ ăU aşteptat de la Jur­ rul în faţa colii sale de hîr- Eva Suto este un nume sînt cele cunoscute la Eva fează în această atmosferă ve, calmă, elegantă, cum
nalul lui Liviu Rebreanu o tie. Lumea miraculoasă din­ cunoscut în plastica hune- Suto, uşor dezvoltate, ele „File de jurnal de vacan­ ne sugerează şi cadrul ac­
serie de confesiuni filosofice, tre coperţile unei cărţi este doreană. O dovedesc nu­ reuşesc să redea întreaga ţă”, „Muzică", „Zbor de ţiunii — un hotel luxos
generalităţi, sfaturi şi păreri rodul frămîntărilor dureroase meroasele participări in gingăşie, frumuseţe .şi sen­ primăvară", „Sărbătoare de intr-o staţiune vilegiaturis-
anglist”.
generale despre creaţie. ale autorului acelei cărţi... expoziţii judeţene, interj.u- sibilitate a figurii feminine. tică.
Toţi aceştia s-au înşelat Jurnalul lui Liviu Rebreanu deţene şi republicane. în Dar expoziţia marchează Totul pe fondul muncii, A putea călători in timp Timpul
pentru faptul că nu l-au cu­ se citeşte cu cel mai mare anul 1983, alături de un nu numai chipuri ei şi al freamătului constructiv este, poate, dorinţa cea mai azi, 23
Vremea
noscut în întregime pe Re­ interes, cele două tomuri tre­ grup de membri al Filialei ipostaze. Una dintre teme­ redat prin lucrările „Trip­ aprinsă a omului. Există deşi tem
breanu, nu au intuit dincolo buind să fie aşezate în bi­ Deva-Petroşani a U.A.P. le predominante o - consti­ tic industrial", „Mineri”, oare alt vis mai tulbură­ o creşte
de opera sa - omul de toa­ bliotecă la loc de cinste, a- participă la o expoziţie pe­ tuie pacea. Acestui dezide­ „Motiv agroi nriustrial”, tor, mai irezistibil ? „Un­ va fi si
vor
căd<
te zilele care îşi petrecea lături de marile cărţi ale a- ste hotare — Hyvinfcau rat îi răspund lucrările : „Recoltă". deva, cândva" atinge acest care pot
nopţile la lumina unei lămpi cesiui neam. (Finlanda). „în numele omenirii, pace”, Eva Sutei dovedeşte şi resort intim al sufletului de avers
în faţa colilor albe. Aşţgpta Toate laudele răbdătorului în această perioadă, ar­ „Manifest pentru pace”, prin intermediul acestei nostru. Această delicată şi slab pini
pcraturil
îr» faţa acestor coti de hîr- Niculae Gheran care co­ tista se prezintă în faţa dominate de'prezenta sim­ expoziţii că posedă aceleaşi tristă poveste de dragoste cuprinse
tîe nopţi de.-a rînclu! fără mentează şi notifică cele publicului cu o expoziţie bolică a porumbelului al calităţi, mereu amplificate, poate fi acceptată ca o fan­ minus 7
să scrie nimic. Rodul scrîit.o- două volume, precum şi fii­ de gravură deschisă la Ga­ cărui zbor creează acea de fin analist al sufletului tezie romantică, iar filmul maxime
plus 1 g
ruîui nu era de toate zilele* cei scriitorului Puia-Florîca leriile de artă ale Fondului certitudine a liniştii, a li­ feminin. Trăsătură dublată luat în întregui său, ca o semnala
Creatorul romanului româ­ Rebreanu. Sînt doi oameni plastic din Deva. bertăţii veşnice pe care o de calitatea creaţiei artisti­ realizare frumoasă — în de chicii
nesc nu s-a dezminţit cu ni­ care au avut răbdarea nece­ Sînt expuse 20 de lucrări exprimă gravura dedicată ce care o aşează pe artistă sensul cel mai curat al cu- La mu
mic nici în Jurnalul ţinut în sară apariţiei acestei lucrări cu o tematică mai mult sau lui Horea, Cloşca şi Crişnn vîntului, ■— cuprinzînd cî­ cu cerUI
mare secret. Din evenimen­ de o deosebită importanţă mai puţin diversă, aproape avînd ca generic ,,In me- alături de cei mai buni teva momente de vrajă, cădea ni
tele unei zile n-a ales pen­ documentară şi nu numai toate aducînd în prim- moriam". graficieni hunedoreni. cum nu ni se oferă în fie­ leorolog
Ţuţuriga)
tru posteritate doar succese­ atît... plan personalitatea femini­ într-un astfel de climat, care zi.
le, adulările, evenimentele VALERIU BÂRGĂU nă. Chiar dacă volumele lucrarea „Maternitate” ne MINEL BODEA VERONICA PALADE