Page 83 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 83
© SÎMBĂTĂ, 23 FEBRUARIE 1985 Poq. 3
Seri s-au desfăşurat la Deva, lucrările*
zitoe
PfNTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA' Conferinţei judeţene
$1 CONSILIILE POPULARE
le s».ptămî- a mişcării sportive
: * Gala
animat *
.şti ale ma- CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A M.A.N CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A
: „Cenuşă- î.A.N. Ieri, la Deva, s-au des sportive, au fost subliniate
Un şlagăr NR. 6 PETROŞANI NR. 1 DEVA-EST făşurat lucrările conferin unele succese importante
★ Atlas ţei judeţene a mişcării — cum este contribuţia
Telesport
politică (Urmare din pag. 1) caru, miner, şef de brigadă (Urmare din pag. 1) program cu care Frontul sportive. Moment impor gimnastelor Ecaterina Sza
la mina Livezeni, Valeriu Democraţiei şi Unităţii So tant în viaţa şi activitatea bo şi Lavinia Agaehe, a
(p.r.) ţ iei electorale nr. G Pe Stanciu, director- tehnic la comitetului de partid de la cialiste se prezintă în ale organelor şi organizaţiilor Danielei Silivnş la creşte
pcdia sportive din judeţ, confe rea prestigiului sportului
varietăţilor troşani. Institutul de cercetări şi Complexul C.F.R., Jeroniio gerile de la 17 martie o
în acelaşi timp, au fost proiectări miniere pentru Rusan, directorul Termo reprezintă, în fapt, docu rinţa mişcării sportive a hunedorean pe plan naţio
cu public, relevate sarcinile-mari ce cărbune Petroşani, Veturia centralei Mintia, Filofteia mentele Congresului al reunit delegaţii desemnaţi nal, olimpic, mondial şi
[-a XlII-lea al partidului, care european — succese care
ic (color). revin oraşelor Petroşani şi Modoi, director al între Moldovan, secretarul comi în adunările şi conferin
Petrila din istoricele do prinderii de administrare a tetului de partid din co inaugurează trecerea'.Româ ţele municipale, orăşeneşti, nu plasat judeţul Hune
n '(color) cumente ale Congresului căminelor şi cantinelor merţ, Rornulus Kusu, direc niei în cea de a treia eta comunale, ale cluburilor doara pe un loc fruntaş pe
(p.c.).
al XlII-lea a! partidului, Văii Jiului, au subliniat o tor adjunct al spitalului ju pă a înfăptuirii Programu şi asociaţiilor sportive, ţară in întrecerea socia
îndeosebi în industria car serie de succese obţinute deţean, care, în cuvântul lor, lui de edificare a societă sportivi de frunte, cadre' listă pe plan sportiv.
boniferă, dar şi în cele de oamenii muncii din cir au subliniat cu convingere şi ţii socialiste multilateral tehnice de specialitate, re Sigur, la aceste succese
lalte sectoare economice si cumscripţie în actualul cin cu mindrie patriotică fap dezvoltate şi de înaintare prezentanţi ai unor federa sînt consemnate şi unele
sociale. cinal şi s-au angajat să tul că tot ce s-a înfăptuit spre comunism. ţii şi ai C.N.E.F.S., ai unor rezultate în dezvoltarea
Susţinînd eu încredere muncească cu rîvnă în şi se înfăptuieşte în întrea Adunarea s-a constituit organe şi organizaţii de atletismului şi prezenţele
candidatura ministrului mi continuare, să îndeplinească ga ţară, în judeţ, ca şi în intr-un minunat prilej ,de masă şi obşteşti, activişti numeroşilor sportivi hune-
: 6,30 Ka-
(limincţii ; nelor pentru alegerile de în mod exemplar mobiliza municipiul Deva se dato afirmare a adeziunii totale de partid şi de stat. doreni pe treptele supe
zilei în a- deputaţi de la 17 martie toarele sarcini ce revin în rează politicii înţelepte a a tuturor oamenilor muncii La lucrările conferinţei rioare ale podiumurilor
Radiojur- partidului. în frunte cu se din această circumscripţie
zi, munca a.c., mai mulţi participanţi acest an industriei carbo a participat tovarăşul marilor competiţii interne
ită, planul la adunare, între care Iu nifere, celorlalte sectoare cretarul său general, tova electorală la politica inter Gheorghe Matei, secretar şi internaţionale, precum
i indicato- lian Costescu, directorul economice, să pregătească răşul Nieolae Ceauşescu, nă şi externă promovată al Comitetului judeţean şi în diverse loturi repre
>ta presei ; orientării majore privitoa de partidul şi statul nos
melodiilor -; general al Combinatului astfel condiţii optime pen tru, de preşedintele Româ Hunedoara al P.C.R. zentative (35 sportivi), care
ştiri; 9,05 minier Valea Jiului, Marcu tru abordarea sarcinilor re la continuarea politicii Pe ordinea de zi a con au punctat in clasamentele
10,00 Bu- Boanta, secretarul comite de industrializare socia niei, t o v a r ă ş u l Nieolae ferinţei au fost cuprinse : întrecerii între judeţe.
),05 Revista din cincinalul viitor, spo- listă, care asigură dezvol Ceauşescu, a hotărîrii lor
),40 Clntcce tului de partid de la mina rindu-şi contribuţia la dez tarea multilaterală a pa neabătute de a acţiona darea de seamă cu privire Atît darea de seamă, eît
Atemporali; Petrila, Vasile Vlad, pre la activitatea desfăşurată şi participanţii la dezba
ştiri; 11,05 voltarea multilaterală a triei noastre, creşterea con eu deplină răspundere re de Consiliul judeţean pen teri au subliniat, însă, cu
-un ghioz- şedintele consiliului aso tinuă a nivelului de trai voluţionară pentru trans
’itate; 12,00 ciaţiei studenţilor comu patriei socialiste, la pro al poporului. punerea ei în, viaţă, spre tru educaţie fizică şi sport matură responsabilitate că
12,05 Atlas gresul si bunăstarea între de la alegerile precedente încă rezultatele înregistra
in comoara nişti de la Institutul de Vorbitorii nu arătat, de binele şi înălţarea patriei pină în prezent ; proiectul te atît in participarea la
Avanprc- mine Petroşani, Ion Cojo- gului popor. asemenea, că platforma — noastre scumpe.
; 13,00 De planului de măsuri pentru sportul de masă şi îndeo
Meridian (Urmare din pag. 1) ARGUMENTELE VREDNICIEI SĂTENILOR p ii, m e d icu l lo a n C en a n , 1985 şi principalii indica sebi la întrecerile „Da-
in de ştiri; ca re p u n e m a i p re su s d e tori ai activităţii sportive ciadei", unde se înregis
social-ce- le n ilo r se refle ctă în o b ţi pe v ă ile P e ta cu lu i, A lm a - d e v ă i, v a lo a rea to ta lă a o rice g rija p en tru să n ă ta de masă şi performanţă pe trează locuri modeste pc
S elecţiuni n ere a , a n d e a n , a u n o r şu lu i şi Izv o rii. In in terv a m u n cii p a trio tice rid icin - tea o a m en ilo r. perioada 1986—1990 ; ale ţară, cit şi cele de per
uşchetarii“ p ro d u cţii rid ica te d e o rz lu l d in tre cele d o u ă leg isla d u -se la 5 0 0 0 0 0 le i. P re ze n t in to a te a cţiu gerea noului consiliu jude formanţă nu se ridică la
: .00 Bu- A lă tu ri d e ce tă ţe n i s-au ţean pentru educaţie fi nivelul condiţiilor asigu
şi g riu . D eşi tere n u rile a - tu ri s-a u re a liza t n en u m ă n ile e ste tin ă ru l p rim a r A -
, iu zică a lia t m ere u la d a to rie d e le x a n d ru Z u d o r : „V rem să zică şi sport şi a comi rate de partidul şi statul
ra b ile sin t p e d e a lu ri, la ra te a se m en ea lu cră ri. In
18,00 Orele siilor pe ramuri de sport. nostru pentru dezvoltarea
C .A .P . N a n d ru s-a o b ţin u t M in e ră u a fo st m o d e rn iza p u ta ţii V io rel B e ra , Z a in re a liză m in a ce st a n — cin d
iojurnal ★ tă o su p ra fa ţă d e 2 k m d e F ren ţ, Flo rica M u n te a n u , în cadrul conferinţei au şi folosirea eu maximă efi
a n u l tre cu t o p ro d u cţie la a u lo c a le g e rile d e d ep u
★ La su- luat cuvântul tovarăşii : cienţă a bazei materiale
o rz d e 3 3 0 0 k g la h e cta r, d ru m , in Jo sa n i, p e ru ta M a ria P e tric, V io rica B o r ta ţi — m u lt m a i m u lte . V a
Radiojur- Mircea Miron. Dorin Bor şi umane de care dispune
la C .A .P . M in eră u 3 700 k g P e ştiş— N a n d ru , a lţi tre i k i n a , M a ria Ş erb a n , o a m e n i li u n a n d e v iii, in ca re
i de dans; za, Michael Klein, Teodor sportul.
g rîu la h e cta r, ia r la la p te lo m etri d e şo sea , s-a u co n cu d e o se b ită In iţia tiv ă şi v o m co n stru i a ici in P e ştiş
n de ştiri. Feier, Ştefan Mariş, Eca-
s-a u d e p ă şit p re v ed e rile cu stru it d o u ă m a g a zin e să sim ţ p ra ctic, în v ă ţă to a re a că m in cu ltu ra l, m a g a zin să Pentru asigurarea con
4 0 h l, C .A .P . P e ştişu M ic teşti. La se cto a rele zo o teh Eu g en ia H ă ră u , ca re d e tesc şi d isp e n sa r v e te rin a r. terina Szabo, Ovidiu Do- tinuei dezvoltări a activi
şi N a n d ru rea lizin d in to n ice a le C .A .P . P e ştişu M ic, p este tre i d e ce n ii se o cu p ă V o m co n tin u a m o d ern iza reanu, Gheorghe Irimie, tăţii de educaţie fizică şi
ta lita te p la n u l la la p te le N a n d ru şi M in e ră u s-a in cu sta to rn ică d ra g o ste d e re a g ra jd u rilo r la V a le a Gabriela Iluroş, Vasile sport, conferinţa a adoptat
EHasism» d e o a ie . tro d u s a p a in g ra jd u ri şi şco la ri, d ele g a tu l să te sc N a n d ru lu i ^ şi v o m fin a liza Blendea. Gheorghe Ena- un program de măsuri con
A şa d a r, la m u n că , p e ste s-a u a m e n a ja t d o u ă lin a re, A d a m C io ro g a r, m u n cito r la in N a n d ru în d ig u ire a p iriu - che, Virgil Sicoe iar din cret, ale cărui prevederi
to t a co lo u n d e se ce re : in s-a u co n stru it lo cu in ţe p en co lo a n a a u to a I.A .C .R .S .H ., lu i P eta c. D esig u r, cu co n partea C.N.F.F.S. ' Gabriel
lemurltorii u zin ă , in co o p e ra tiv a a g ri tru în g rijito rii d e a n im a le d a r şi h a rn ic g o sp o d a r in trib u ţia ce tă ţe n ilo r, b e n e Popescu. vizează tocmai îmbunătăţi
ionul do co lă , a ca să ... D a r şi la a c in trei d in tre ce le p a tru sa t, în v ă ţă to ru l p e n sio n a r ficia ri a to t cee a ce se fa ce rea muncii în cluburi şi
ta); HU- Materialele supuse dez asociaţii, in consiliile ju
ţiu n ile e d ili ta r-g o sp o d ă re şti co o p e ra tiv e a g rico le , s-a u N ie o la e M a rcu , ca re s-a in co m u n ă . Ş i a v e m o a baterilor şi vorbitorii au
npionul — deţean şi locale, pentru ca
o rg a n iza te sp re a d a Iru - e lectu a t cu ră ţă ri d e şa n o cu p a t d e in stru irea a n e m e n i p e ca re n e p u te m b i subliniat, în spirit critic
H-n — sala minusurile şi neajunsurile
m u seţe a cesto r a şeză ri d e ţu ri şi p ă şu n i, d e co lm a tă ri n u m ă ra te g e n e ra ţii d e co zu i". şi autocritic, succesele în
Autobuzul reliefate , în conferinţă să
registrate în dezvoltarea
B); Un- fie grabnic înlăturate.
(Flacăra) ; Pe frontul energiei activităţii de educaţie fi Conferinţa a ales noul
b i r o — Boala fără leac zică şi sport, ca rezultat Consiliu judeţean pentru
(A r t a) > (Urmo'e din pag. 1) realizat in zilele trecute al muncii rodnice desfăşu educaţie fizică şi sport,
rea (Fa Cind şi-a părăsit con avea bani, se duce mai din februarie ? rate de organele şi organi format din 81 de membri,
vor zice diţionat „colegii" cu care iutii pe la casele de mar producem, aşa cum ne biroul executiv al consiliu
filme (7 trebuia să-şi petreacă o caj, pe care le vămu- cere secretarul general al — Producem zilnic peste zaţiile sportive sub direc lui şi 111 comisii pe ramuri
ENI: Sin- 20 milioane kWh, iar pu ta îndrumare a organelor de sport.
C ’ral) ; perioadă de 6 ani, Iosif ieşte de mărunţiş. După partidului, t o v a r ă ş u l terea medie pe februarie judeţean şi locale de
Vlădulescu a promis că ee a adunat vreo 7 000 de Nieolae Ceauşescu, cum ne
liirc- este de 880,5 MW. Ilotă- Preşedinte al C.J.F.F.S.
se va face băiat cuminte lei, a constatat că-1 cam cere întreaga ţară, cit partid. a fost ales tovarăşul
(Luceafă- rîrea energeticienilor de
şi va- urma cu sfinţenie deranjau diverse bunuri mai multă energie electri Nieolae Haţegan, iar se
S-a oprit la Minriq, este de a face Apreeiindu-se rezultatele
tratamentul prescris de de aici. Le-a distrus, pro
i ; PETRI- că pentru economia na totul pentru ca „Steaua muncii tuturor factorilor cretar, tovarăşul . Viorel
„medici". Aşa s-a şi in- vocând o pagubă de alte
rămînc pe ţională — preciza ing. de pc Mureş" să strălu angajaţi cu răspunderi di Jianu.
te) ; URI- tîmplat in realitate, dar 5 000 lei. Destul de greu Ieronim Rusan, directorul cească tot mai puternic în
numai pentru scurtă vre s-a hotărît ee să „cum recte şi ai celor cu atri în încheierea lucrărilor
— seriile constelaţia energetică a
SAD : Că- me. Amintindu-şi că a pere". în fine şi-a pus I. E. Deva. patriei. De fapt aşa cum buţii legale în organizarea conferinţei a luat euvîntul
fost hărăzit de natură cu ordine în gusturile sale
1 (Steaua — Ce putere medie s-a se şi întîmplă. şi conducerea mişcării tovarăşul Gheorghe Matei.
lRZA : In calităţi de fachir, îndelet rafinate şi şi-a făcut un
(Minerul); nicire care nu i-a adus pachet cu cele ce socotea %V.WJ , AAW.*.V.VeJV l .>.V.W.WZA)W.W.>.W.V. , .*A , . , AW^^/.VA-We/. , .V, W.WZAW.W.-WZAV.VJVV
nici pe departe, cum cre că-i sînt de trebuinţă. în
:ii — se-
dea el, fericirea, a vrut total, mărfuri de vreo Se acţionează susţinut pentru încheierea
; De dra-
[Flacăra) ; morţiş să se verifice încă 26 000 lei. Expirîndu-i
o dată dacă intr-adevăr „misiunea", se pregătea
100 de
mai posedă o asemenea de plecare. Un trecător reparaţiilor la utilajele agricole
cultură) ;
:ă zbuciu- In atelierele Staţiunii cu certitudine, pină la 25 piesele de schimb pentru Dumitru Bordei şi Con
CALAN : F O I L E T O N pentru mecanizarea agri februarie a.c., toate trac combinele de recoltat fura stantin Uolţea, de la ate
ii de răz- culturii Orăştie se depun
veleitate. Odată zgîndărit vigilent a sesizat aerisi toarele vor fi pregătite je, provenite din import. lierele proprii, oameni caro
tură); SI- eforturi susţinute pentru
microbul, i-a încolţit în rea forţată făcută în uşa pentru campanie. Ne lipsesc o serie de piese şi-au adus o mare contri
Ilanovra finalizarea reviziilor şi re
minte şi planul de acţiu magazinului şi i-a anun — După cîte am înţeles, şi subansamble. buţie la executarea unor
Astă sea- paraţiilor la utilajele ne rămase în urmă sint şi lu — Multe asemenea piese lucrări de calitate, la re
nilie (Lu- ne. Cum nu-i prea plă ţat pe oamenii în unifor cesare în campaniile agri
ceau lumina zilei şi aglo mă albastră. Sosiţi la fa crările de reparaţii la com- se pot recupera şi recon cuperarea pieselor de
: Vălen cole din primăvara, vara ' binele de recoltat.
meraţia, s-a hotărît să ţa locului, au închegat diţiona. Cum acţionaţi în schimb, economisirea com
„lucreze" noaptea. Unde dialogul de rigoare cu şi toamna acestui an. — Este adevărat. Aici acest sens ? bustibililor. energiei şi ma
şi cum ? nocturnul vizitator. Con — Cu unele excepţii — sîntem mai întârziaţi faţă — Şi noi acordăm o ma terialelor. La fel ca ei sînt
Şi-a ales ca obiectiv fuzia ce a invocat-o, cum preciza inginerul Petru de grafice. Motivul? In re atenţie acestei acţiuni, Ion Şendrescu şi Damian
magazinul general din Pe că i s-a năzărit că asta Puia, directorul S.M.A. O- Roman, de la secţia dia
trila, fiind „Îndrăgostit" ar fi propria lui casă şi răştie — au fost încheiate Beriu, ilio Roşu, de la Pri-
reparaţiile la toate utila ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI
de acest gen de clădiri face ce vrea în ea, n-a caz, Ilie Dragomir, de la
ii pentru bine dotate, care oferă ţinut ca argument, fn jele prevăzute a fi utiliza AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ Martineşti, Remus Şerban,
te pe ogoare în campania
ie 1985 : multiple şanse de afirma schimb, s-a adeverit cu de la Jcledinţi şi Ion Popa
ne rece, re şi totodată de aprovi vîrf şi îndesat, dacă mai de primăvară. Mai exact, Ştef de la secţia din Orăş
va marca zionare. Aşa se face că era nevoie, că „boala" de au fost revizuite, reparate primul rând lipsa unui spa dovadă fiind faptul că în tie. întregul nostru colec
ă. Cerul şi declarate bune pentru ţiu corespunzător la ate anul trecut am recuperat
izolat vine omul în toiul nopţii care suferă n-are leac, tiv, mobilizat de sarcinile
iri slabe, la locul cu priejna. Cum stabilindu-i-se ca atare lucru toate cele 92 pluguri, lierele noastre proprii, un şi recondiţionat piese şi ce ne revin în acest an şî
caracter 37 combinatoare şi culti de se execută reparaţia subansamble în valoare de în continuare din documen
va sufla intrările erau ferecate, iar diagnosticul definitiv. In vatoare, 52 semănători de combinelor, dar şi vremea peste un milion lei. Dar
rat. Tem- tehnica trecerii prin zid consecinţă, trebuie să tele Congresului al XlII-
: vor fi nu o stăpinea, "verifică, continue din nou trata păioase şi culturi prăşitoa- deosebit de aspră care ne-a unele piese, practic, nu se lea. din indicaţiile tovară
nus 13 şi din punctul său de vede mentul prescris anterior, re, toate maşinile de plan împiedicat să lucrăm afa pot recondiţiona. Oricum, şului Nieolae Ceauşescu, se
iar cele tat cartofi şi, de asemenea, ră. însă acum, o dată cu noi ne străduim să facem
inus 4 şi re, calitatea sticlei de la la locul unde-şi lăsase nu cretarul general al parti
lai se va uşă. Prin orificiul decu de mult „colegii". Se ve au fost puse 1 la punct gra finalizarea reparaţiilor la tot ce depinde de noi pen dului, este hotărît să mun
depunere pat, dă buzna-n magazin. rifică aici limpede vala pele cu disc şi cele cu utilajele necesare campa tru a executa reparaţii de cească cu toate forţele şi
Văzîndu-se singur în du bilitatea proverbului po colţi fixi. Excepţia de care niei agricole din această cea mai bună calitate, în răspunderea pe ogoarele
mc rece, bla postură de vânzător trivit căruia „lupul îşi aminteam este ia tractoa primăvară, concentrîndu-ne termenele prevăzute. judeţului, p’ntru a contri
itor. Vor şi cumpărător, începe schimbă părul, dar năra re. Datorită unor cauze o- forţele, vom fi în măsură • — Cine s-a evidenţiat la bui la sporirea producţii
be. (Me- biective, încă n-am reuşit să recuperăm rămînerile în lucrările de reparaţii ? lor la hectar, la obţinerea
viciu L. să-şi ofere şi să se tîr- vul ba !”. să încheiem reparaţiile de
guiască pentru diverse cât la 70 de tractoare din urmă şi la combinele de — Voi începe cu mais unor recolte cit mai- bo
mărfuri. Cum nu prea T. DOBRICEANU recoltat păioase şi furaje. trul Dumitru Filimoneseu gate.
cele 82 planificate. însă Avem însă probleme cu si mecanicii Ştefan Nica, MIRCEA LEPÂDATU