Page 85 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 85
.
\*
P*
1
& '
Anul XXXVII, nr. 8 436 DUMINICA, 24 FEBRUARIE 1985 4 pagini - 50 bani
Interlocutorii noştri v- — în produse fizice —
inginerul Valentin Jitea, continua ideea Tibei iu
directorul Fabricii de pro Bota — aceasta înseamnă
„MERITĂ DIN PLIN duse refractare Baru şi depăşirea planului la plăci
tehnicianul Tiberiu Bota, termoizolante cu 2105 to
ÎNCREDEREA NOASTRĂ” şeful compartimentului ne, la prafuri exoterrne eu
plan — prezintă realiză î 030 tone, la masă refrac
Adunarea cetăţenească prin forţele sale, pe dru
pentru depuneri de candi mul perfecţionării profe rile colectivului muncito tară cu 204 tone. La cără
resc din care fac parte,
daturi în circumscripţia sionale, „de jos", de la obţinute în primii patru mizi refractare înregistrăm
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N. electorală judeţeană nr. ucenicie. Iar la Cornel ani care au trecut din ac însă un minus de 13 880
tone...
2(i. Participanţilor, locui Albu, dragostea pentru
NR. 7 LUPE NI tori ai microraionuiui VI meseria aleasă este du tualul cincinal, perioadă • — Deci, plus, .plus şi
lii sala festivă a minei ficăVLi multilaterale a pa ■—Nord, din Hunedoara, biată printr-o temeinică ă \ CSJEESBffiBEStS!
Lupani a avut lot ieri adu triei, bunăstării generale le sînt prezentaţi cei trei pregătire politico-ideologi-
narea cetăţenească prilejui a poporului, a prezentat ta candidaţi de deputaţi : că, fapt pentru care co
tă de depunerea candida bloul realizărilor remarca Dumitru Ivănică, Cornel muniştii din secţie l-au
turii de deputat în forul bile obţinute de poporul Albu şi Dumitru Răsco ales ca secretar al orga înscrisă organic in etapa dintr-o dată minus. Expli
legislativ suprem al ţării, nostru în cele patru de leam Unii îi cunoşteau nizaţiei de bază. Deci, pe care cu mindrie-patrio- caţia ?
pentru alegerile de depu cenii de libertate a patriei, bine. Erau chiar colegi de avem drept candidat un tică o numim „Epoca — Nepunerea în func
taţi de la 17 martie a.c„ dar mai ales în ultimii 20 muncă. Alţii aveau să-i om de încredere". Ceauşeseu", gândurile şi ţiune la termen a capaci
în circumscripţia electora de ani,- de cînd destinele cunoască acolo, în, sala La cei 211. de ani ai angajarea unanimă a oa tăţilor din dezvoltarea şi
lă nr. 7 Lupeni. Şi-au dat naţiunii sînt conduse cu de clasă a şcolii generale săi, electricianul Dumi menilor muncii de la extinderea fabricii noastre
întîlnire mineri, prepara strălucire de către tovară nr. 12 şi în zilele urmă tru Răscoleau este unul F.P.R. Baru pentru ea 1085, — precizează Valentin Ji
tori, constructori, energe- şul Nieolae Ceauşeseu, e- toare, la întîlnirile cu ce dintre cei mai tineri can an în cure vom sărbători tea. Cu excepţia anului
ticieni, confecţionare, lu minent conducător de tăţenii. didaţi de deputaţi pentru două decenii de cînd în trecut, cînd datorită impu
crători forestieri şi de la partid şi de stat, care şi-a nerii în exploatare a noi
„Vîscozn", oameni ai mun dedicat întreaga viaţă bi fruntea partidului se n- lor secţii am rămas cu
cii de la alte unităţi eco nelui şi fericirii poporului, \ CANDIDAŢII F.D.U.S. - CANDIDAŢI! NOŞTRI flă t o v a r ă ş u I Nieolae 14 190 tone cărămizi re
nomice. şi instituţii din al cărui fiu este. Ceauşeseu, să fie unul de
localităţile circumscripţiei In această perioadă, ase \ vîrf şi în munca lor. fractare sul) plan, în anii
— de la Iscroni, Aninoa- menea ţării întregi, jude \ în sală, între participanţi, Consiliul popular jude-1 — în cei patru ani din 1981, 1982 şi 1983 ne-am
sa, Vulcan, Paroşeni, Lu ţul Hunedoara -i cunoscut se aflau mulţi siderur- ţean. „Să avem încredere actualul cincinal ne-am de depăşit planul şi la acest
peni, Hărbăteni, Uricani prefaceri înno’loare fără gişti. Iar Dumitru Ivăni- în elanul tineresc al lui * păşit producţia globală cu indicator de bază al pro
şi pînă la Cîmpu lui precedent, a căror ampren că este tehnician la uzi Dumitru Răscoleau. Nu-i | peste 34,0 milioane lei, ducţiei noastre fizice.
— Spuneam la începutul
Neag *—, eu toţii «mimaţi tă este prezentă la tot na nr. 7 —■ transporturi departe vremea în care , producţia marfă cu aproa dialogului nostru că 1985
de dorinţa de a întîmpina pasul în» partea de vest a din combinat, secretarul mulţi dintre noi eram la pe 24,5 milioane lei, pro
eu rezultate deosebite ale bazinului Văii Jiiîlui. comitetului de partid al fel de tineri şi entuziaşti. I ducţia netă cu mai bine de
gerile de deputaţi de la Practic, oraşul vechi Lu uzinei. „Nu ne-am în Dacă la această vîrstă | 13,0 milioane lei — subli GH. I. NEGREA
17 martie a.e. peni nu mai există. Un- trunit aici pentru a face este apreViat ea un mun nia Valentin Jitea. (Continuare in pag. a 2-a)
Cuvîntul de deschidere oraş nou, modern, eu ver candidaţilor noştri por citor de bază la strungă- I
a lucrărilor adunării a fost ticale semeţe spre soare, trete idilice, ei pentru a ria de cilindri din eoni- |
rostit de tovarăşul Mircea sărutînd munţii în preaj spune deschis dacă merită binat, iar comuniştii l-au
Jampai vicepreşedinte al mă peste Jiu şi peste pă sau nu să candideze în desemnat ea secretar al
organizaţiei lor, atunci
Consiliului judeţean al duri veşnic verzi, se întin- ' alegerile dc 1 la 17 mar
F.D.U.S., care, din însărci de spre Hărbăteni şi Uri tie. Daeă-i aşa, atunci eu, cu siguranţă Dumitru Răs
coleau este omul de nă
narea Consiliului National cani. Vulcanul este un Stănilă Rădoi, om al mun dejde care merită din
al F.D.U.S., a supus asis oraş complet nou. repre cii în combinatul siderur plin si învestitura noas
tenţei candidatura în ale zentat de două unităţi mi gic, pot să spun că Du
gerile de deputaţi de la niere de prestigiu — Vul mitru Ivănică merită din tră de încredere", arăta,
17 martie a.e., pentru Ma- can şi Paroşeni —, de noua plin încredere i noastră, în susţinerea candidaturii,
rea Adunare Naţională, in întreprindere de confecţii îl cunosc şi îl apreciez Nieolae Văduva.
Cuvinte calde, sincere,
circumscripţia nr. 7 Lu şi dc Uzina electrică Paro ca pe un om, ea pe un
peni, a tovarăşilor Iulian şeni —, Uricnniul s-a dez comunist cu experienţă, porniţi; din inimă. Apre
cieri pe deplin meritate
Costescu, director general voltat ,şi este pe cale de a un adevărat model de de cei trei candidaţi, re
al Combinatului minier se îmbogăţi cu o nouă mină muncă şi viaţă". prezentanţi ai Frontului
Valea .Jiului Petroşani, şi — Valea de Brazi —, A- Despre Cornel Albu, Democraţiei şi Unităţii
Gheorghc Marchiş, directo ninoasa şi Cîmpu lui Neag maistru zidar şamtţjior la Socialiste.
rul întreprinderii miniere trăiesc pe vetre solide de secţia cuptoare indus în sală existau cetăţeni
Lupeni. cărbune, şi peste tot şi triale, din cadrul uzinei care, pînă la această adu
Vorbitorul a punctat sem peste toate se aşterne ima nr. 5 — reparaţii siderur nare, nu-i cunoaşleau pe I
nificaţia momentului, care ginea vieţii noi, prospere, gice, a vorbit Gheorghc
are loc la scurtă vreme Dîrlc : „Avem drept can MIRCEA DIACONU |
de la Congresul al XIII- DUMITRU GHEONEA didat un meseriaş destoi
lea al partidului, ce a nic, un om care a pornit, (Continuare in pag. a 2-a) ^
deschis orizonturi noi edi- (Continuare in pag. a 2-a)
GURASADA. Ipostaze ale devenirii umane şi materiale Şeful de echipe Gheorghc liădău. muncitorii Dănilă Che
ta. Ion Giiiuan şi Ion Cavele nesc, din cadrul brigăzii con
strucţii montaj, antrepriza Deva, cu punctul dc lucru ter
Există momente in via cu ltu ra l-ed u ca liv în v ia ţa cabil drumul comunal, in- pe cooperatorii comunei in mocentrala Paroşeni, asigură buna funcţionare a morilor
ţa comunităţii prin care lo ca lită ţii d e sfă şu ra t in tr-u n lăturind gheaţa, împrăştiind amenajarea unui dig care > dc cărbune. Ei au reuşit la moara *1 B să execute in timp
oamenii ca oameni se au ca d ru a d e cv a t, a ce ia şi o a pietriş. In telul acesta au va opri revărsarea Mureşu record schimbarea a două motoare electrice, ccnirarea liniei
todefinesc, dau viaţă pu m e n i a u rep a ra t şi im p rej- tobuzul a reuşit să urce lui pe o suprafaţă de 135 de acţionare — cu probe — şi darea in exploatare.
Foto N. GHEORGHIU
ternicelor trăsături de ca jv u it că m in u l cu ltu ra l şi din nou in localitatea lor. ha. de teren agricol. Lu
racter ce au darul să con şco a la . In Iru n te s-a u p lia t Tot ei au losl cei care au crările se desfăşoară sub
solideze trăinicia izbinzilor îndrumarea lui loan Buş-
materiale ale anilor socia tea, secretarul organizaţiei ECONOMII DE ENERGIE ELECTRICĂ
lismului. Asemenea mo AŞEZĂRI HUNEDORENE ÎNTRE de partid, Eugen Ţandrău,
mente se constituie in do DOUĂ LEGISLATURI şeful atelierului de bento- Acţionînd cu fermitate, în spiritul indicaţiilor şi
vezi ale făuririi unei per nită, sing. Teodor Rusu, se orientărilor formulate de secretarul general a] parti
sonalităţi umane noi, con tul coloanei auto. dului nostru, tovarăşul Nieolae Ceauşeseu, colectivele
ştiente de valoarea şi ne Ionel Lupaş, Emil Firoan- reparat căminul cultural, Prin strădania unor ost muncitoreşti din judeţ se înscriu în consumurile sta
cesitatea contribuţiei sale da, Antonie Pelruţ, Angliei schimbînd ţigla şi jghea iei de oameni despre ale bilite de energic 1 electrică-, hulite realizînd însemnate
in efortul comun, acolo Jurca în care chemarea ce burile sparte. căror lapte am relatat, rea economii. Dc la începutul anului, la nivelul judeţului
unde e nevoie. lor aliaţi in Iruntea obştei Rod al unei depline ma s-au economisit peste 0(500 MWh energie electrică,
In acest mod poate li a atins fibrele unei mari turităţi a conştiinţei civice, lizările comunei in perioa ceea ce înseamnă consumul întreprinderii chimice
apreciat gestul cetăţenilor sensibilităţi sufleteşti, uma locuitorii din Cimpuri Sur- da de la precedenta le Orăştic, de pildă, pe trei luni. Cu cele mai mari eco
din Cimpuri de Sus care, ne. duc, in irunte cu comuniş gislatură au cunoscut creş nomii se prezintă C.S. Hunedoara (7 735 MWh), C.M.
la chemarea lui Teolil igna, In condiţiile acestei ierni tii, au salvai in anul tre teri însemnate. Cooperati Deva (084 MWh), F.P.R. Baru (399 MWh). T.M. Barza
secretarul organizaţiei de grele, Virgil Andrica, secre cut, printr-un elort ieşit din va agricolă de producţie (187 MWh), întreprinderea de bere Haţeg (150 MWh),
partid, şi loan Florea, de tarul organizaţiei de paitid comun, aproape 80 la sută cu cele patru brigăzi ale Ţesătoria de mătase Deva (109 MWh) şi altele.
putat, au amenajat, prin şi deputat in Boiu de los, din recolta aliată sub apă. Atenţionări în vederea reducerii consumului se cu
muncă patriotică, drumul împreună cu oamenii sa Pentru a scăpa de luria MINEL BODEA vin în continuare I.U.M. Petroşani, I.P.N.O. Mintia,
pînă in satul lor. Cu gîn- lului s-au ridicat toţi ca apelor, muncitorii atelieru Sere Sîntandrei, I.M.M.R. Simeria, Transport feroviar,
dul la necesitatea actului unul pentru a lace practi lui de bentonită ii sprijină (Continuare în pag. a 2-a) I.M. Orăştie.