Page 87 - Drumul_socialismului_1985_02

DUMINICĂ, 24 FEBRUARIE 1985 Pag. 3

D in v a sta lite ra tu ră d e
V sp ecia lita te p riv in d v ia ţa Gdansk-oraşu! port
n tecului Cintecul şi arta de a-î reda şi o p era lu i B râ n cu şi se
>r). Mu-
cu n o sc m o tiv ele ce a u d e ­ Oraşul Gdansk se tre­ in care conducătorul aces­
cal (co­ term in a t rea liza re a „C o lo a ­ zeşte dimineaţa foarte de­ tei acţiuni eroice, de cel
li cinc- I rina Soroiu este solista a Teatrului n ei in fin itu lu i". P e rso n a ­
eselc ★ de estrada din Deva. Calitâţile prin care vreme. Marele său port, mai înalt şi fierbinte pa­
ale ini- s-a impus — o voce cu un timbru aparte lită ţile tim p u lu i, a n im a te şantierele navale, rafină­ triotism, maiorul ITenryk
rtaj * d e d o rin ţa fie rb in te d e a ria, transporturile nava­ Sucharski — pe mormîn-
lare * şi o prezenţă scenică deosebită. Calităţi a d u ce u n o m a g iu ce lo r
r sccun- remarcate de specialişti, de public care le, aeriene şi auto, maga­ lul căruia se presară zil­
vers pe a înconjurat-o cu toată simpatia sa. că zu ţi in p rim u l ră zb o i zinele comerciale, hote­ nic flori proaspete — a
Tele- m o n d ia l a u su g era t a rtis­ lurile şi restaurantele, întruchipat oca mai alea­
lin des- — Aşadar, Irina Soroiu, a cita premie­ tu lu i B râ n cu şi — a lia t in graba permanentă a oa­ să bărbăţie a patriotului,
(IV) * ră vă aduce in luminile rampei, la estra­
mă au- da deveană ? p lin ă m a tu rita te crea to a ­ menilor îi asigură for­ a iubitorului de ţară po­
Rcpor- re - re a liza rea u n u i m o ­ fota specifică marilor me­ lonez. A murit lâ dato­
elc cîn- — A 31-a în cei 18 ani pe care i-am n u m e n t ca re să g lo rifice tropole ale continentului. rie *— pe locul unde as­
ecvenţa dăruit acestei instituţii de care m-am
ii. je rtfa g o rjen ilo r - p rile j Dar ca orice mare oraş, tăzi se înalţă impresio- r
• ) legat cu toată fiinţa mea. d e a -şi in d e p lin i o v e ch e Gdanskul îşi deschide larg liantul monument — pen-
— Ce a însemnat pentru dumneavoas­ d o rin ţă , n ă scu tă p rin a -
sufletul vizitatorului, pre- tru ca Polonia, ţara lui, 1
iniei tră teatrul ? n u l 1 9 2 0 cîn d a scu lp ta t zentîndu-i trecutul său, să fie liberă. Aşa cum este
(color). — A însemnat totul. Mai cu seamă o o co lo a n ă d in le m n , ri­ istoria sa seculară. Un de peste patru decenii,
r;i pe mare dragoste pentru profesia aleasă. d ica tă in g ră d in a lo to g ra - capitol aparte din aceas­ aşa cum va fi. întotdea­
a slu- lu lu i E d w a rd S te ich e n , la tă zbuciumată istorie este una".
Lcanc Au fost ani frumoşi, entuziaşti. Rar cînd
te (co- erau umbriţi de neimpliniri, de oboseala Y o u la n g is, in Fra n ţa . P rin
sutelor de kilometri parcurşi cu trenul p leca re a ce le b ru lu i fo to ­
• ) sau autobuzul. Este cunoscut că tectru! g ra f in S.U .A ., B râ n cu şi• însemnări de călătorie
LRIE de estradă este un teatru de turneu. şi-a re cu p e ra t co lo a n a , din R. P. Polonă
O revistă, la care se mai adaugă un a cea sta fiin d cea m a i
• ) spectacoi-concert (rar cînd se montează în a ltă co n stru cţie în crea­
)ii om ie col închinat eroilor pentru ...Din portul Gdynin,
c (co- două reviste pe stagiune), nu pot rămîne ţia lu i d e p in â a tu n ci,
doar la spectacolele organizate la sediu. 7 ,2 4 m , co lo a n ă p e ca re apărarea Poloniei împo­ Marea Baltică oferă o
(co- Nu ar mai stîrni interesul nimănui. Cert a tă ia t-o in d o u ă . T o t in triva hitlerismului, acelo­ privelişte unică, dueîn-
• ) este că în momentul in care mă pregă­ a cea stă p erio a d ă B râ n cu şi ra care şi-au dat viaţa du-li privirea pînă depar­
tesc pentru spectacol „problemele'' dis­ a m ă rtu risit, se p a re, p e n ­ pentru ca Polonia să fie te spre ţărmurile Suediei-,
par. Publicul nu trebuie să ştie că ele tru p rim a d a tă u n u i a lt liberă şi independentă, „Este un port universal,
există. El are nevoie să vizioneze specta­ lo to g ra i, M a n R a y , in te n ­ stăpînă şi suverană la ea care are relaţii cu aproa­
cole de calitate. ţia d e a rid ica o co lo a n ă acasă, aşa cum şi-o clă­ pe toate porturile lumii
d in m e ta l, in te n ţie p e ca ­ desc polonezii în cei pes­ — ne spune inginerul Hu-
30 Iîu- — Ce melodii şi compo­ — De cînd eram copilă unei calde aprecieri in Fes­ re o re a lize a ză , ia d i­ te 40 dc ani care au tre­ gon Malinowski, directo­
?onccr- tivalul naţional „Cintarea cut de la măreaţa zi a rul portului. Prin Gdynia
Actua- zitori aţi îndrăgit mai mult? am început să cînt roman­ l m e n siu n ile d o rite , la T g .
iimite ; — Am bunul obicei de ţe. Cîntam alături de pă­ României" unde, in între­ )iu , d e sch izîn d n o i d im en ­ Renaşterii Poloniei. se încar-că-descarcă anual
:
ţ * .°.- a-mi păstra partiturile, in rinţii mei la ocazii, pen­ cerea cu interpreţii de mu- siu n i scu lp tu rii. în ă lţa re a Păşim cu emoţie trep­ mai bine de 15 milioane
1
X. i- zică uşoară din teatre pro- | tele impresionantului mo­ tone de că bune, minereu
itli «io- serile mole de nostalgie şi tru a ne sărbători, a ne
peri* u cînd, bineînţeles, am un pic simţi bine. M-au atras ro­ fesioniste, am. ocupat în nument al eroilor de la de fier, g:iu, mărfuri di­
le i.jia- de timp, îmi place să le re­ manţele artistei de excep­ 1933_locul I pe ţară, precum COLOANA Westerplatte, ridicat in verse ".
1
,45 AI- şi în festivalurile anuale de | memoria a 189 de martiri La bordul vaporului
Diver- văd, să le fredonez. imi ţie ioana Radu, dar şi al­
00 BU- dau seama că pentru Hu­ tele. Cel mai adesea am creaţie şi interpretare de NEAMULUI polonezi. „Kranciszeit Zubrzyeki"
Publi- nedoara, pentru mine s-au interpretat „Nu se poate" muzică uşoară românească . „Pentru noi, polonezii — stăm de vorbă cu un tî-
1
icoteca de H. Mălineanu, „Inimă, La două ediţii ale Festiva- | spunea ghidul nostru — năr, dar aprig „lup de
diojur- scris cîntece în premieră
Ic tra- foarte frumoase. Aş aminti de ce nu vrei să-mbătrî- lului naţional de romanţe ( u n u i a stfe l d e m o n u m e n t acesta este un loc sfint. mare", căpitanul .lan Sier-
Loto ; .„Mindră Hunedoara", „Ştiu neşti", de Nicolae Kircu- „Crizantema de aur" am ob- ţ a m ijit in im a g in a ţia m a ­ Cînd bitleriştii au atacat ko. De curînd se întor­
1
i, con- de mult" de Radu Şerban, lescu, „De ce-ai venit, sin- ţinut locurile II şi III. De apre- } Polonia, in această fortă­ sese dintr-o .ungă călă­
Gliga ; re lu i n o stru a rtist p rin a - reaţă se aflau 189 de lup­
diilor ; 1 „in noi" dc Sile Di- gurătale" de Camelia Dăs- ciere s-a . bucurat evoluţia * n u i 1 9 1 0 , fo rm a lin a lă torie in Marca Roşie. Ţine
,00 Ka- nicu, „ C o m o r i i e", Lu­ călescu. Cu aceeaşi pasiu­ mea în turneele din Polo- ţ fiin d d e să v îrşită d u p ă o tători polonezi. Ei au pri­ să precizeze că arc buni
oramic mea nu se termină cu ne am interpretat cintecul nia cu teatrul, ca solistă i p erio a d ă d e a p ro a p e 3 0 mit ordin să reziste zece prieteni prin-.re marinarii
xltatelc ore, pentru ca în spatele români, că atunci cînd se
Loto; tine" de Ion Cristinoiu şi popular autentic, inegala­ de muzică uşoară şi în I ta - ) d e a n i, tim p in ca re a a -
dans ; alte melodii semnate de bil in muzicalitatea şi bo­ lia, Franţa, Elveţia, cu an- ţ d in cit-o şi stiliza t-o p rin ­ lor armata să se poată or­ întîlnesc pe mările şi o-
c ştiri. Vasile Veselovschi, Lauren- găţia sa de sensuri, în sin­ samblul folcloric „Silvana", ţ tr-o m u lţim e d e in terp re ­ ganiza. Ordinul următor ceanele lumii se salută
ţiu Profeta, Camelia Dăs- ceritate şi optimism. ca solistă de muzică popu- , tă ri. C o n ce p ţiile fo rm u la ­ a fost să reziste 24 de îndelung, prieteneşte, so­
călescu, Gheorghe David, — Satisfacţiile succesu­ Iară. , te d e n e n u m ă ra ţii iu b ito ri ore. Dar vitejia lor a durat lidar.
Alexandru Dobondi ş.a. lui artistic nu v-au ocolit. a i o p ere i lu i B râ n cu şi (V .G . mai bine de şapte zile, timp GH. I. NEGREA
— Profesia dumneavoastră — Vă dorim succese şi l P a ie o io g , S . G eist, Io n e l
irl lorii s-a împlinit fericit cu pa­ — Am trăit cu cea mai mai mari. 1 Jia n u , Io n P o g o rilo v sch i şi O FRESCA PENTRU CONTRA BURUIENILOR,
1 de siunea, tot muzicală, pentru mare intensitate aceste sa­ a lţii) d efin esc, fie ca re în
HU- B. CĂTĂLIN | ŢII ROS FUM A O... HIR ITE !
nul - romanţă şi cintecul popular. tisfacţii. Ele s-au datorat p a rte, v a lo a rea u n iv e rsa ­
- sala lă a a ce ste i scu lp tu ri. D e Artişti clin cinei continente, După cum menţionează re­
5buzul a ici d e sp rin d e m in fin ita ­ conduşi ele pictorul venezuc- vista „te Nouvel Economiste”,
Un- tegorii de nori. O concen­ tea d e in te rp retă ri p e ca ­ iean Curios Crux Diez, vor o hirtie pe bază dc turbă şi
•ăra) ; D!N LUMEA ŞTIINŢEI realiza o ampla frescă in ora­ de fibre clin pastă chimică 1 ®
e *> traţie puţin mai mare de re o d eg a jă co lo a n a , in ­ şul Hiroshima — eveniment 1 fost concepută p.-niru prote­
r'i bioxid de carbon, compara­ fin ita te a ca re n e a p ro p ie cultural menit si marctteze
li - Se pure — scrie revista Or, potrivit ultimelor cer­ tiv cu atmosfera actuală, d e stru ctu ra o m u lu i n ă s­ comemorarea a patru decenii jarea răsadurilor. Fa reţine’
* zice franceză „La Kecherche“ cetări de la N.A.S.A., s-ar de Ia Holocaustul nuclear din umldiiatgp solului şi împie­
ne (7 ar fi fost de ajuns pentru cu t p e a ce ste m ele a g u ri, acest oraş nipon. Ideea pic­ dică buruienile să crească',
: Sin- — că planeta noastră nu a părea că acest rol protector a genera un „efect de se­ d e p o sib ilită ţile sa le in tării acestei fresce a fost pre­ Hirtia poate fi străpunsă uşor
îral) ; fost niciodată complet aco­ l-au jucat norii, intr-ade­ ră” prin care s-ar explica a firm a re a p ră p riu iu i a lte r- zentata de „Clubul prietenilor pentru a planta legume sau
ala re­ perită de gheaţă, după cum văr, norii subţiri şi foarte UNESCO" din Venezuela. flori; ea este biodegradabilă şt
cea fă- înalţi (ti]} cirus) constituie de ce nu a îngheţat Pă- e g o . ,,C o lo a n a in fin itu lu i" Propunerea realizării unei se amesteca—cu pămintul în
ite in reiese’ din cele mai vechi mîntul. (ex ecu ta tă d e m e şte rii picturi murale in memoria timpul executării lucrărilor
ANI- sedimente cunoscute, clă­ un ecran ce împiedică risi­ d la A .C . P e tro şa n i) e ste victimelor primului bombarda­ uzuale. Ea peri montarea noii
Iunci- tind de acum 3.8 miliarde pirea energici furnizate dc Nu ar mai fi deci nevoie în a ltă d e 2 9 ,3 3 m . Lu cra ­ ment atomic, dc la 6 august hîrtii in diverse regiuni ale
AiC7.u] de ani şi care dovedesc să recurgem in ipoteza- u- 1945, a fost aprobată de
(Rete- nei atmosfere primitive cu re a a fo st te rm in a tă in UNESCO şi de Fundaţia pen­ globului — intre altele, îh
ir dc prezenţă apei lichide la un conţinut enorm de n- 1 9 3 8 , m e ta liza re a e i e- tru pace şi cultură din ţările scandinave, in Califor­
>RAŞ- acea dată.. Conform unei Pămintul nu a fectu în d u -se in p e rio a d a Hiroshima. O atare iniţiativă nia şi Peninsula Arabică —■;
e I-II moniac şi bioxid de car­
tău, ipoteze general accepta­ bon. subliniază „La Re- iu n ie — iu lie a a ce lu ia şi a n . culturală mondială se înscrie a fost încununată cu suedes,
mişcare
vasta
LGIU- te, această relativă sensibi­ fost niciodată eherche". Dar principalul C o n sid e ră m că in terp re ­ in dezarmare, în pentru pace îndreptăţind speranţele spe­
primul
rind
şi
- se­ litate a temperaturii la su­ ta re a e sen ţia lă a co lo a ­
cii 1 tu- amănunt de reţinut este că pentru dezarmare nucleară. cialiştilor.
(I)a- prafaţa Pămîntului încă de îngheţat total problema climatului teres­ n ei este şi ră m în e în su şi
CA- la începuturile sistemului m o tiv u l lo rm u la t d e că tre
- se­ tru primitiv este acum a- ce i ce a u d o rit rid ica re a MAT ÎN TREI MUTĂRI
cul tu- solar s-a datorat unei at­ bordată, pentru prima dată,
sando mosfere primitive, care a razele Soarelui şi absor­ pe baza Unor modele de a cestu i m o n u m e n t : recu­ CONTItOLUL POZIŢIEI :
şui) ; jucat rolul de ecran pro­ noştinţă fără sfîrşit faţă A1,B : Rc4, Dgl.
nsăm bite de scoarţa şi atmosfe­ circulaţie generală, luînd de cei ce şi-au dat viaţa NEGRU : Ra4, Ncl, P : o3 şi <•«;.
GHE- tector. Astfel, .în prima ra terestre, cerind un „e- în considerare norii şi for-
erul). etapă a istoriei solare, ra­ fect de seră”. La începu­ mulînd posibilitatea unui pentru păstrarea demni­ SOLUŢIA PROBLEMEI DIN NIL 8 174 ;
zele Soarelui erau cu 20— turile istoriei Pămîntului, important „efect de seră", tăţii naţionale, recunoş­ 1. C14 — gfi ! î IU3 : g4
30 la sută mai slabe decît condiţiile fizice (radiaţia ceea ce tinde să indice fap­ tinţă şi preaslăvire adusă 2. Dg8 — (15 mat. Rg4 -
3. Dd5
- g2
de noi, cei de azi, pre­
astăzi şi, fără această pro­ solară slabă, atmosfera pri­ tul că modelele de reconsti­ cum şi din partea celor 1. Rf3 — (‘4
mitivă săracă in oxigen şi
tecţie atmosferică, Pămîn- tuire a climatului terestru ce vor veni. 2. DR8 — c4 •!- Hol - - fr> (f3)
a de ozon) au putut favoriza Se îm p lin esc 4 7 d e a n i 3. CgB — c7 sau De4 — f4 ma
tărie, lul ar fi fost complet în­ preponderenţa norilor ci­ primitiv erau pînă acum 1.
O r- gheţat. d e cîn d B râ n cu şi a te rm i­ — R3
— f3 sau
i Za 5 rus în raport cu alte ca- prea simpliste. n a t co m p lex u l d e la T g . 2. UR4 — 12 ! Kg.'! mat.
3. DgS — 1)3
sau b8 :
Jiu , a că ru i p ie să p rin ci­
i Co­
nic DELFINI IN PERICOL... ROBOŢI INDUSTRIALI NOU SOI DE CARTOF p a lă este ,,C o lo a n a in fi­
’i de n itu lu i", d en u m ită d e S .
eanu G eist „punct _ de virf ai
n. D u p ă cu m s-a m a i a - La Ş a n tieru l n a v a l ,,V o ik s- C e rce tă to rii m o n g o li a u artei moderne" ; 4 7 d e
W e rli" d in S tra lsu n d e (R .D . p u s la p u n ct u n n o u so i d e
n u n ţa l, la în cep u tu l a ce stei a n i d e cîn d co lo a n a d i­
G erm a n ă ) a lo st co n stru ită ca rto !, ca re se ca ra cteri­
ie rn i, a p ro x im a tiv o m ie d e m e n sio n ea ză sp iritu a lita ­
o se cţie sp e cia lă p en tru ze a ză p rin tr-o m a re p ro d u c­
d elH n i n o rd ici a u fo st p rin şi a sa m b la re a , e x p e rim e n ta rea tiv ita te la h e cta r şi rezis­ tea u n u i p o p o r in co n ­
tin u ă tra n sfo rm a re, in tr-u n
mi tru d e b a n ch ize d e g h e a ţă ca şi p e rfe cţio n a rea ro b o ţilo r ten ţă la co n se rv a re $ . In sp a ţiu ca re n e a ju tă să
1985 : in d u stria li. In această sec­ v isă m ch ia r şi in -m o m en ­
uşor. în tr-o ca p ca n ă in strim - ţie, ro b o ţii, ,,în v a ţă " p ro fe ­ cu rsu l e x p e rien ţe lo r, re ­
o ros. td a rea Se n ia v in d in a p ro ­ siu n ile d e co n stru cto r] d e le v ă a g e n ţia M o n ţa m e , d e tele ce le m a i d ra m a tice ,
Vin­ a şa cu m n o tea ză M ircea
ul la p iere a p e n in su lei C iu k o tk a n a v e . S p ecia liştii ele ctro ­ p e u n h e cta r cu ltiv a t cu n o u l Elia d e in tr-u n a d in co n ­
—est. (Ex tre m u l O rien t so v ietic). n isti p u n in p re ze n t la p u n ct so i, d en u m it ,,D za b h a n —
vor ro b o tu l ,,Z IS -9 9 5 " p en tru fesiu n ile sa le ; 4 7 d e a n i
îs 12 In ciu d a co n d iţiilo r m e ­ 3 5 " — s-a o b ţin u t o re ­ d c. cîn d ce i ce citesc cu -
ode a sa m b la re a secţiu n ilo r n a ­ v in tu l C o lo a n ă se g in d esc
3 şi teo ro lo g ice g rele , sp ă rg ă to ­ v e i. La şa n tie ru l n a v a l d in co ltă cu 1 1 0 ch in ta le m a i
)a şi la R o m â n ia , la n ea m u l e i,
ru l d e g h e a ţă so v ie tic S tra lsu n d e n u m ă ru l ro b o ţi­ m a re d e cit p e o su p ra fa ţă
la m a rele ei a rtist.
i de- ,,M a sk v a '‘ a lo st trim is lo r v a a ju n g e la slirşitu l sim ila ră cu ltiv a tă cu so iu l
t va
ilei. p en tru a d e b lo ca zo n a . a cestu i a n la 2 8 . tra d iţio n a l. DUMITRU D. IONAŞCU
\
/
- JI